Premierul afirmă că „nu este necesar" un nou acord cu FMI, deși o înțelegere poate fi realizată, pentru că Fondul oferă posibilitatea finanțării deficitului bugetar. De asemenea, există și alte surse de atragere a veniturilor, precum fondurile europene sau finanțări de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a mai spus premierul Ludovic Orban, în interviul acordat Europei Libere.
Începând din 2009, ca urmare a izbucnirii crizei economice, România a încheiat mai multe acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.
„Nu! (..:)Nu este necesar. Sigur, putem avea o înțelegere cu FMI. Fondul are mai multe produse. Are un produs în care îți acordă până în două miliarde, fără condiții, pentru finanțarea deficitului bugetar. Nu exclud o astfel de variantă, dar asta nu înseamnă că o vom și face. Deocamdată, ne-am descurcat cu finanțările. Avem și alți parteneri internaționali, avem fonduri europene pe care putem să le atragem, pe care putem să le introducem în veniturile bugetului de stat, intenționăm digitalizarea în zona ANAF-ului, atât pe conectarea caselor de marcat cât și pe digitalizarea facturilor care să ne permită urmărirea TVA-ului. Una din marile probleme pe care le avem în încasări e legată de TVA. Avem cea mai mică rată de încasare pe TVA la nivel european.
Numai digitalizarea îți poate aduce venituri de 1% din PIB. Avem și alți finanțatori: BEI, BERD. Au acceptat să ne acorde finanțări pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii, să avem de unde plăti lucrările. Se face lucrarea, o plătești, trimiți documentele la Comisia Europeană și după ce ți se aprobă ți se decontează banii. Avem nevoie de bani să putem să plătim până ni se decontează fondurile de la nivel european. Aici ni se oferă un credit în condiții foarte avantajoase astfel încât să putem face față acestor plăți anterioare decontărilor de la nivel european", a răspuns Ludovic Orban într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.
Premierul a mai arătat că bugetul pe 2021 se va concentra pe reducerea deficitului bugetar, care va atinge 8,6% la finalul acestui an. Proiectul de buget urmează să fie prezentat în Parlament între Crăciun și Anul Nou, mai exact după validarea noului legislativ în care se așteaptă ca liberalii să formeze o nouă majoritate care să îi permită trecerea la vot a bugetului.
Între timp, luni, grupul PSD din Camera Deputaților l-a invitat pentru 9 noiembrie pe premier în Parlament, pentru a prezenta stadiul elaborării proiectului de buget pe 2021. Orban nu este obligat să se prezinte, dar anterior spunea că se va prezenta în Parlament de fiecare dată când va fi invitat.
Reamintim că bugetul pe 2020 a fost adoptat în premieră prin asumarea răspunderii guvernului și astfel s-a evitat un vot în Parlament, unde PSD deținea majoritatea alături de formațiunile aliate.
Orban a negat orice mărire de taxe sau impozite pentru aducerea de bani la buget, așa cum a fost acuzat de tabăra social-democrată.
„Minciună, fake-news. Am anunțat foarte clar că nu mărim taxe și impozite. În proiectul de buget pe care îl elaborăm nu e prevăzută nici o mărire de taxe și impozite", a subliniat Ludovic Orban, în interviul pentru Europa Liberă.
Cât despre decizia executivului de a prezenta bugetul pe 2021 abia la finalul acestui an, ministrul de Finanțe Florin Cîțu a arătat că nu prezintă în momentul de faţă bugetul pentru anul viitor, deoarece acest lucru ar fi ilegal.
El și-a argumentat poziţia postând articolul 35 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, care prevede că atunci când alegerile parlamentare sunt organizate în ultimele trei luni ale anului, Ministerul de Finanțe depune la Guvern proiectele bugetelor pe anul următor abia după învestirea noului Guvern.
Facebook Forum