Cum se schimbă Legile Justiției

Președintele Klaus Iohannis a declarat, zilele acestea, că a stabilit împreună cu primul ministru ca Guvernul să modifice, prin proiecte de lege, pachetul legislativ care a fost modificat în epoca Dragnea.

Declarația președintelui a apărut în contextul dezvăluirilor din ultima săptămână ale fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, care a explicat presiunile la adresa sa din partea liderilor celor două partide aflate la putere până în toamna anului trecut, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Miza era relaxarea legislației penale și schimbarea „în interes personal” a mecanismelor după care funcționează Justiția.

Pentru ca proiectele de modificare a acestor legi să fie adoptate este nevoie de aprobarea Parlamentului. Senatorul PNL Daniel Fenechiu, liderul de la Senat al liberalilor și membru în Comisia juridică, a declarat pentru Europa Liberă, că „în actuala legislatură, cu o majoritate PSD-ALDE-Pro România, nu se va putea obține un acord politic”, în sensul reparării legilor.„Președintele trasează temele, asta este foarte bine, însă modificarea propriu-zisă se va putea produce după alegeri, cu o majoritate PNL-USR”, a adăugat Fenechiu, care a adăugat că acum ar fi contraproductiv, existând riscul ca proiectul de lege al Guvernului să fie modificat considerabil de actuala majoritate.

Ce anume ar urma să se modifice

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, pentru Europa Liberă, că săptămâna viitoare va avea o evaluare și propuneri de modificare a Legilor Justiției. Procedura presupune o serie de discuții asumate la nivelul Guvernului, dar și un acord al Parlamentului.

Din informațiile noastre, ar fi vorba despre aducerea celor trei legi care reglementează modul de funcționare al sistemului judiciar la situația de dinainte de 2017, când a început modificarea lor de către fosta guvernare.

• desființarea Secției Speciale (SIIJ) ar fi prioritară. Există în acest moment trei inițiative în Parlament în acest sens, inclusiv ale PNL și USR, care propun eliminarea acestei entități cu statut de parchet care cercetează magistrații, niciuna nefiind acceptată de PSD, ProRomânia și ALDE. Desființarea Secției Speciale va deveni imperativă și dacă va apărea un verdict în acest sens al Curții Europene de Justiție, așteptat în curând.
• reintroducerea președintelui țării în procedura de numire a șefilor de la parchetele centrale (Parchetul General, DNA, DIICOT), dar nu ca decor, așa cum a fost modificată legea, ci cu un rol explicit de a refuza propunerile venite din partea ministrului Justiției. Decizia a devenit obligatorie după ce statul român a fost condamnat de CEDO în cazul Kovesi.

Iulia Scântei spune că „nu ne permitem să avem un pachet de Legi ale Justiției care să nu respecte recomandările forurilor europene - CE și GRECO -, ori pe cele ale Comisiei de la Veneția. Nu putem figura perpetuu în rapoartele MCV cu o listă de critici, aceleași de câțiva ani, privind modul de legiferare în domeniul organizării judecatorești și a statutului magistraților. Avem cazuri de țări europene care au înțeles târziu, eventual după ce au fost condamnate de CJUE, că au obligația de a nu folosi legile Parlamentului pentru a îngenunchia sistemul de justiție. Sper ca România nu va aștepta astfel de condamnări ori alte sancțiuni europene politice sau financiare și Parlamentul va înțelege că pachetul de Legi ale Justitiei modificat substanțial într-o guvernare de tristă amintire, trebuie corectat.”

Forurile europene au criticat și modificările operate de PSD la Codurile penale, care au relaxat condițiile de cercetare și de judecare a faptelor de coupție în favoarea făptuitorilor. Situația Codurilor penale este însă mai complicată, pentru că actuala majoritate din Parlament nu a pus în acord unele dintre deciziile CCR, care au declarat ca fiind neconstituționale mai multe articole ale acestor legi.

Propunerea președintelui Iohannis intervine într-o dezbatere iscată de Tudorel Toader, ministrul Justiției în timpul căruia au fost operate modificările la Legile Justiției și la Codurile penale criticate de PNL și USR, de societatea civilă, care au iscat și proteste cu sute de mii de oameni în stradă și greva magistraților de anul trecut.Tudorel Toader a acuzat presiuni explicite din partea lui Liviu Dragnea și a lui Călin Popescu Tăriceanu pentru a amnistia și grația faptele de corupție. Toader a mai spus, întgr-un amplu interviu, că în privința Legilor Justiției modificările ar fi fost făcute de comisia specială (condusă de Florin Iordache - PSD), însă principalele modificări criticate de instituțiile europene au fost propuse chiar de el, într-o formulă neconvențională - a prezentat Parlamentului, în nume personal, modificările, între care se aflau și scoaterea șefului statului din procedura de numire și revocare a magistraților șefi, înființarea SIIJ sau pensionarea la 45 de ani a magistraților.