Marii favoriți pentru un post de judecător la CCR. Curtea schimbă trei judecători, însă nu scapă de politizare

Cei trei judecători cărora le expiră mandatele sunt:

• Valer Dorneanu, care e și președinte, a fost numit în 2013 de Camera Deputaților, cu sprijin PSD;
• Mona Pivniceru, numită de Camera Deputaților în 2013, cu sprijin PNL;
• Fostul procuror șef DNA, Daniel Morar, numit în 2013 de fostul președintele Traian Băsescu;

Procedurile de numire ale noilor judecători au fost declanșate pe 11 aprilie de Camera Deputaților, termenul de depunere a candidaturilor la Comisia Juridică fiind 26 aprilie, și de Senat pe 21 aprilie, cu termen 15 aprilie pentru depunerea candidaturilor.

Mandatele lui Dorneanu, Pivniceru și Morar expiră pe 10 iunie, deci, potrivit legii Legea 47/1992, noile numiri trebuie făcute până în 10 mai.

Înțelegerea din cadrul coaliției de guvernare ar fi ca PSD să facă nominalizarea din partea Senatului, iar PNL din partea Camerei Deputaților.

Singura candidatură anunțată oficial până acum este cea a judecătorului Cristi Danileț, care este propunerea USR.

„Este judecătorul care a luptat neîncetat pentru independența Justiției și a rezistat în fața presiunilor și abuzurilor venite din partea unui sistem care vrea să controleze justiția. CCR are nevoie de un judecător liber, independent și pro-european, nu de Valer Dorneanu, omul propagandei Sputnik”, scrie USR pe Facebook.

Anterior, Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană l-a propus pe Cristi Danileț, după ce acesta a scris pe Facebook că nu ar spune „nu” dacă ar primi o propunere pentru un post la CCR.

În interiorul marilor partidele au circulat mai multe nume care ar dori funcția de judecător la CCR, dar pe ultima turnantă se pare că au intrat Robert Cazanciuc (senator PSD), Daniel Fenechiu (deputat PNL), Iulia Scântei (sentoare PNL), Bogdan Licu, adjunct al procurorului general, propunere a PSD, susținut de Marcel Ciolacu, din informațiile Europei Libere.

Președintele Klaus Iohannis se pare că se va orienta spre consiliera de la Departamentul Constituțional Legislativ, Mihaela Ciochină, potrivit surselor Europei Libere.

De ce a fost abandonată depolitizarea CCR

Problema majoră a acestor numiri este că politizarea Curții Constituționale, atât de des criticată de toate partidele în ultimii ani, se menține. O inițiativă legislativă a PSD, semnată de Marcel Ciolacu și Maya Teodoroiu, fostă judecătoare la CCR, acum deputată, prevedea ca noii judecători să nu fi fost membri de partid în ultimii opt ani de zile.

Legea a trecut tacit prin Camera Deputaților la începutul acestui an, dar a fost abandonată la Senat. Motivul? Nu a mai fost susținută nici de PSD, nici de PNL după formarea noii coaliții de guvernare, aceasta deși ambele partide clamau anterior stringența depolitizării CCR.

De fapt, a dispărut miza schimbării echilibrului de forțe la Curtea Constituțională. PNL și șeful statului puteau spera în vechea formulă a coaliției de guvernare PSD-USR-UDMR să obțină toate cele trei poziții de judecători la CCR, pentru că dețineau majoritatea și la Camera Deputaților, și la Senat. Intrarea PSD la guvernare a făcut ca acest lucru să iasă din discuție.

Un alt motiv care a făcut ca așa numita lege a depolitizării CCR să fie lăsată în adormire este acela că putea fi lovită de neconstituționalitate.

Aceasta pentru că adăuga la articolul 145 din Constituție, care vorbește clar despre condițiile pentru numire: „judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior”.

În această situație ar fi fost deci nevoie de o revizuire a Constituției și de un referendum, care după formarea noii coaliții PSD-PNL-UDMR a ieșit din calcule.

Profesioniști sau politruci

Dar dincolo de modalitatea în care sunt desemnați judecătorii de la Curtea Constituțională sau de apartența lor la un partid (sisteme similare celui din România sunt folosite în multe state membre ale Uniunii Europene), importantă este pregătirea profesională și felul în care se raportează la legislația europeană.

Apartanența sau neapartenența la un partid nu garantează nici depolitizarea, nici profesionalismul, spunea pentru Europa Liberă Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial, șef al Departamentului Constituțional Legislativ în perioada 2005 – 2012.

„Doar această prevedere nu va duce la depolitizare, ar trebui combinată cu o selecție mult mai riguroasă a candidaților, pe criterii de competență. Ar fi un pas înainte, dar nu suficient. Oricum, numirea tot politică va fi, pentru că trebuie să existe o majoritate în Parlament care trebuie să-și dea votul pentru numirea persoanei respective. Peste tot e așa, în Germania, în Spania, în Franța. Dar faptul că nu va fi un coleg de partid propus pentru o asemenea funcție, e benefic, pentru că selecția e mai puțin riguroasă în acest caz”.

Din punctul de vedere al fostului ministru USR al Justiției, Stelian Ion, important este să nu fie puși la CCR „politruci și cozi de topor” , oameni care vor reprezenta interesele de partid. Deși, admite Stelian Ion, nici aceasta nu este o garanție.

„Partidele mari, PSD și PNL, nu merg pe ideea că trebuie să pună la CCR profesioniști desăvârșiți, ci mai degrabă oameni care răspund imperativelor de partid. Din păcate, din cauza asta am asistat la o degradare a calității deciziilor Curții Constituționale, care s-a reflectat și în deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. Important e să nu punem politruci, indiferent că au Dreptul, că au doctorate, pentru că vedem care e problema cu doctoratele, important e să nu punem cozi de topor acolo. Asta nu înseamnă că dacă nu pui un membru de partid nu vor exista legături cu partidul care i-a propus”, spune Stelian Ion pentru Europa Liberă.

CCR nu recunoaște supremația dreptului european

Curtea Constituțională a fost implicată în ultimii ani în scandaluri legate de decizii care au contravenit dreptului european, fiind criticată din acest motiv atât în rapoartele MCV, cât și în diferite decizii ale Curții Europene de Justiție (CJUE). De fapt, CCR a contrazis sistematic deciziile CJUE, pe care a refuzat să le aplice.

De exemplu, într-un comunicat de presă din 23 decembrie anul trecut, CCR spunea că decizia CJUE, potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE, nu poate fi aplicată în România fără modificarea Constituției, „care, însă, nu se poate face de drept”.

„Concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare”, spunea CCR.

Deciziile prin care CCR a hotărât că recomandările MCV nu sunt obligatorii AICI și AICI.

Unul dintre principalele subiecte în dispută și în privința căruia România a fost avertizată de comisarul european pentru Justiție Didier Reynders era legat de hotărârile CCR privind completurile de 5 și de 3 judecători, declarate neconstituțional constituite, decizie de care a profitat Elena Udrea atunci când i s-a suspendat condamnarea în 2018.

Anul acesta însă, în premieră, judecătorii români au aplicat prevalența dreptului european asupra deciziilor CCR, condamnând-o pe Elena Udrea.

Fostul ministru al justiției Stelian Ion susține că toți candidații la funcțiile de judecători la CCR ar trebui întrebați ce opinie au în ce privește supremația dreptului european și a deciziilor CJUE în fața dreptului național.

„Ce ar trebui să intereseze acum toate partidele care vor face propuneri este cum se raportează candidații la normele dreptului european: dacă le consideră obligatorii, care e raportul dintre aceste norme și normele interne, dacă acceptă sau nu prevalența dreptului UE asupra dreptului intern și în ce constă în mod concret această prevalență, dacă între o decizie a CJUE și una a CCR ar trebui sau nu să se acorde prioritate dispoziției CJUE”, spune Stelian Ion pentru Europa Liberă.

Cine sunt judecătorii care pleacă

Valer Dorneanu este cel mai controversat judecător de la Curtea Constituțională în momentul de față. Ultimele scandaluri în care a fost implicat sunt cele din iunie, când CCR a decis cu o majoritate de 7 la 2 că Secția Specială de anchetare a magistraților (SIIJ) este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi stabilită decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR. Doar judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu au făcut opinie separată.

CCR le-a cerut judecătorilor români să nu respecte o hotărâre a Curții de Justiție a UE, care lăsa mână liberă instanțelor dacă să recunoască sau nu Secția Specială.

Valer Dorneanu a câștigat din salariul de judecător la CCR suma de 301.809 lei, potrivit declarației de avere din anul 2020 . Dar veniturile sale anuale s-au ridicat la 772. 000 de lei (322.200 - pensie specială, 74.424 lei - pensie specială parlamentar, 22.844 lei - pensie de stat (contributivitate), 301.809 lei - salariu CCR, 50.852 lei - salariu Universitatea Nicolae Titulescu

Mona Pivniceru, fost ministru al Justiției în primul guvern USL, condus de Victor Ponta, a fost numită de Senat judecător la CCR în 2013, de către majoritatea PSD-PNL de atunci.

În 2016, chiar din calitatea de judecătoare la CCR, Mona Pivniceru a atacat o lege care nu-i dădea dreptul la pensie specială mai mare de magistrat. Era nemulțumită că cei nouă ani de mandat la Curtea Constituțională nu se calculează ca vechime în activitatea de magistrat.

A susținut multe din modificările făcute la legile justiției în perioada Liviu Dragnea, respingând sesizările care le contestau.

Mona Pivniceru a avut venituri de 702.542 lei pe an- 384.650 lei pensie specială, 296.652 lei salariu la CCR, 21.240 lei drepturi cărți publicate

Daniel Morar, propus judecător la CCR de fostul președinte Traian Băsescu, este cel care a pornit campania împotriva marilor corupți din postura de șef al DNA.

Atitudinea lui pare să se fi schimbat în perioada asaltului asupra justiției din perioada Dragnea, când a fost acuzat că a votat în favoarea criticabilelor modificări legislative operate atunci.

Mai mult, a fost surprins discutând cu deputatul Florin Iordache, președintele Comisiei Speciale care făcea respectivele modificări legislative.

Veniturile lui Daniel Morar s-au ridicat la 640.107 lei pe an- 350.855 lei - pensie specială, 289.519 lei - salariu CCR.