În contextul în care vicepremierul Raluca Turcan a lansat ideea că este nevoie de o discuție în spațiul public despre posibilitatea creșterii vârstei de pensionare la 70 de ani, analistul financiar Adrian Codîrlașu explică de ce acest scenariu ar putea deveni realitate „cel mai probabil în următorii zece ani”.
Vicepremierul Raluca Turcan a spus că există la Camera Deputaților un proiect care prevede posibilitatea de a opta pentru a rămâne la serviciu până la 70 de ani, însă nu crede că România este pregătită acum pentru impunerea pensionării obligatorii la 70 de ani.
„Dacă se va ajunge la concluzia că există o susținere pentru această idee, este posibil să luăm această măsură. În momentul de față, nu cred că poate fi pusă problema pensionarii obligatorii la 70 de ani”, a spus Raluca Turcan, în cadrul unei conferințe de presă.
Your browser doesn’t support HTML5
5 lucruri despre siguranța ta financiară
Ulterior, și ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a subliniat, potrivit Agerpres, că orice decizie legată de o posibilă majorare a vârstei legale de pensionare „trebuie foarte bine cântărită”, pe de-o parte pentru a le da posibilitatea celor care vor să muncească și după împlinirea vârstei de pensionare, iar, pe de altă parte, pentru a ține cont de o tendință în societatea românească, aceea de a se pensiona cât mai devreme.
În condițiile în care populația României continuă să se reducă și să îmbătrânească, economiștii atrag atenția că sistemul public de pensii ar putea să nu mai poată fi susținut în forma actuală, adică în condițiile menținerii vârstei de pensionare, planului de creștere a punctului de pensie și a cuantumului actual al asigurărilor sociale.
„Sistemul public de pensii, datorită trendului demografic în declin, va deveni nesustenabil pe termen mediu, atunci când generația decerețeilor (cei născuți după 1967 -n.r) se va pensiona. Atunci va fi o problemă deoarece populația României scade și nu va avea cine să contribuie pentru pensiile acestor oameni”, a explicat, pentru Europa Liberă, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari certificaţi internaţional.
Soluțiile la îndemână în acest caz sunt fie înghețarea pensiilor, pentru că nu mai sunt bani suficienți din taxe pentru a putea fi plătite, fie majorarea vârstei de pensionare, fie mărirea taxării.
„Un mix dintre aceste măsuri va fi luat, atunci când se vor termina banii”, a explicat el punctând că „ceea ce s-ar mai putea face ar fi acordarea unor stimulente fiscale pentru persoanele care doresc să rămână în câmpul muncii după împlinirea vârstei de pensionare”.
În opinia lui Adrian Codîrlașu, avansarea cifrei de 70 de ani pentru pensionare nu este doar o vorbă în vânt, iar creșterea vârstei de pensionare va deveni realitate „cel mai probabil în următorii zece ani”, mai cu seamă că „potrivit prognozelor INS, în 2050 România va avea între 12 și 14 milioane de locuitori și efectiv atunci nu o să aibă cine să plătească pensiile acelor pensionari”.
Deocamdată, cel mai probabil, niciuna dintre aceste măsuri sau un mix al acestora nu vor fi luate înainte de încheierea anului electoral, cu cele două runde de alegeri locale și parlamentare, crede analistul.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în România, sunt peste 5,1 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.296 de lei (270 de euro). Pensia minimă în România este de 704 lei (147 de euro). Toate acestea, în condițiile în care, coșul minim de consum pentru un trai decent, era în 2019, de 2.684 de lei (560 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert. Mai mult, datele Eurostat arată că speranța de viață în România este de 75 de ani, sub media europeană de puțin peste 80 de ani.
Creșterea pensiilor cu 40% ar putea arunca România într-un „deșert financiar”
Anul acesta, în septembrie, punctul de pensie va crește cu 40%, punând o presiune foarte mare pe pe buget, riscul fiind ca deficitul bugetar să depășească limita de 3% din PIB cerută de UE. Cu toate că nimeni nu pune la îndoială necesitatea creșterii pensiilor, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat, miercuri, că procentul este unul foarte mare, care ar putea să facă România să „rătăcească 40 de ani” printr-un deșert financiar.
Presiunea pe sistemul public de pensii este cu atât mai mare cu cât în perioada 2025 – 2035 se va înregistra un vârf de pensionări, aferentă generației „decrețeilor”, adică circa 1,8 milioane de persoane, arată datele studiului „Viitorul sistemului de pensii din România”, realizat recent de CFA România. Specialiștii atrag atenția că efortul propriu al fiecărui viitor pensionar va cântări foarte mult în asigurarea independenței financiare la vârsta pensionării.
În România, vârsta standard de pensionare este, în prezent, de 65 de ani pentru bărbați și de 61 de ani și trei luni pentru femei, urmând ca până în 2030, vârsta de pensionare pentru femei să crească gradual până la 63 de ani.
Stagiul minim de cotizare, adică vechimea în muncă, este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați, iar, în prezent, pentru femei este de 31 de ani și trei luni, urmând ca în 2030 să ajungă tot la 35 de ani.
De asemenea, potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 2018, femeile, care au împlinit 63 de ani, pot opta să rămână în câmpul muncii și să se pensioneze la 65 de ani asemenea bărbaților.
Sistemele bazate pe solidaritatea între generații, așa cum este creat și sistemul de pensii din România, se confruntă tot mai mult cu probleme legate de asigurarea unor pensii decente. De aceea, în 2010, și în România a fost creat un sistem de pensii bazat pe trei piloni: pensia de la stat (Pilonul I), pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia facultativă (Pilonul III).
Îți mai recomandăm VIDEO. Pilonul II: manual de utilizareTocmai pentru a ridica povara pentru generațiile următoare, în contextul în care sistemul actual de pensii publice este de tip pay as you go, în care actualii angajați plătesc pentru actualii pensionari, ar trebui ca Pilonii II și III, care reprezintă exact contribuția angajatului pentru pensia proprie, să fie întărite.
De altfel, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a promis majorarea contribuției la Pilonul II, de la 3,75% la 6% din 2021. „Și nici așa nu va fi de ajuns. Trebuie să reformăm sistemul de pensii pentru că altfel nu vor mai fi bani de pensii (în viitor)”, a precizat ministrul, la Realitatea Plus.
„Pensia de stat ar trebui să asigure minimul de trai, tot ce este peste, să fie dat din economiile celor care muncesc în timpul vieții active. Așa se practică în economiile dezvoltate”, spune Adrian Codîrlașu, care amintea anterior că în statele foste comuniste este bine ca partea obligatorie să fie mai mare deoarece în România este o lipsă de educație financiară.
Care este vârsta de pensionare în Europa
Media de pensionare la nivel european este de 65 de ani, arată datele Centrului Finlandez pentru Pensii, însă tendința generală este de creștere a vârstei de pensionare. Mai mult, unele state, printre care Grecia, Italia sau Portugalia, corelează vârsta de pensionare cu speranța de viață.
Cel mai recent, Franța a devenit scena unor prosteste ample legate de reforma pensiilor care ar introduce și o „vârstă pivot” de pensionare, de 64 de ani, astfel încât persoanele active să iasă cât mai târziu din activitate. Franța are trei vârste legale de pensionare, minimul fiind de 62 de ani, maximul de 70 de ani, iar pentru un stagiu complet de cotizare vârsta este de 67 de ani.
În Ungaria, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 63 de ani, însă va crește din 2022 la 65 de ani. În schimb, în urmă cu câțiva ani, Polonia a decis să reducă vârsta de pensionare, contrar tendințelor europene și mondiale, de la 67 de ani la 65 de ani pentru bărbați și 60 pentru femei.
Finlanda are, la rândul ei, un sistem flexibil de pensionare – între 63 și 68 de ani, dar vârsta pentru a obține pensia publică standard este de 65 de ani.