De ce rămân satele de căruță la împărțeala vaccinurilor? „Medicii ne-au zis că nu vor în zona aia”

Situația de la Iași reliefează o hibă a sistemului care s-a acutizat în ultimii ani: accesul inegal la serviciile sanitare, în funcție de satul sau orașul în care românii locuiesc. 70% din medicii din România lucrează în doar 10 orașe, a dezvăluit într-un interviu telefonic la Europa Liberă președintele Colegiului Medicilor din Iași, Liviu Oprea.

Centrele universitare sunt adevărați magneți pentru medicii de peste tot din țară, jumătate dintre doctorii români activând, în prezent, în Iași, București, Cluj, Timișoara, Craiova și Târgu Mureș.

„Este o disproporție fantastic de mare între orașele mari și cele mici și sate”, spune Oprea. Iar Iașul, cu cei 4.000 de medici care lucrează aici, stă bine față de alte județe în care numărul total al medicilor, indiferent de specializate, e de ordinul sutelor.

În Tulcea, de pildă, sunt 250 de doctori, în timp ce în Sălaj, Harghita, Covasna, aproximativ 400 de medici, a mai spus Oprea.

Director DSP: „Ne-au zis că ei nu vor în zona aia”

Un criteriu important luat în calcul atunci când au fost împărțite centrele de vaccinare a fost inclusiv opțiunea cadrelor medicale de a lucra într-un loc sau altul. În județul Iași, sondajul realizat de DSP Iași s-a adresat tuturor celor aproximativ 400 de medici de familie din județ.

„S-au înscris în jur de 100 de medici. Numai că, în momentul în care s-a luat legătura cu ei, unii au zis că nu merg decât în zona aia. Nu și-au arătat disponibilitatea pentru toată rețeaua. Astfel încât au existat probleme cu asigurarea echipelor complete pentru foarte multe centre de vaccinare”, ne-a spus Lucian Indrei, directorul adjunct al DSP Iași.

Același lucru l-a scos în evidență și prefectul județul Iași, Marian Grigoraș. „Cadrele medicale care s-au înscris pentru a activa în aceste centre au avut la dispoziție lista celor 38 de centre care erau stabilite inițial și au optat pentru unul dintre ele. Pentru o parte dintre centre nu a optat nimeni și nu îi putem obliga să lucreze unde nu își doresc”, a spus Grigoraș pentru Europa Liberă.

Medicul Indrei a mai adăugat că cei mai mulți dintre medicii care au optat să lucreze în centrele de vaccinare au ales în funcție de cât de aproape e acel centru de propriul cabinet.

„Medicii de familie trebuie să își facă programul la cabinetele lor și activitatea din centrele de vaccinare este în afara programului de lucru. Nu poți să mergi 7 ore la cabinet, după care să mergi o oră pe drum, să stai 4-6 ore la vaccinare după aia să mai faci o oră și ceva până acasă. La Iași, problema este legată și de faptul că rețeaua de asistență primară este alcătuită din furnizori privați de servicii de sănătate iar într-o situație de acest gen nu se poate apela pe alte căi la ei ca să se implice mai tare în procesul de vaccinare”, a mai spus Indrei.

Oficialul de la DSP Iași a mai precizat că se ia în calcul organizarea unor caravane, însă asta după ce va crește numărul de vaccinuri alocate județului. La momentul redactării acestui articol în Iași se puteau face programări doar pentru luna martie.

Europa Liberă a prezentat cazul comunei Bivolari, din județul Iași, ai cărei locuitori ar trebui să meargă la o distanță de 50 de kilometri dacă vor să se vaccineze.

Cum s-a ajuns aici

Medicii de familie din județul Iași au fost informați despre sondajul DSP prin intermediul Colegiului Medicilor din județ. Liviu Oprea, președintele acestui for, spune că, în județul Iași, lucrează 407 medici de familie, 270 dintre aceștia activând în orașul Iași. Restul, în celelalte orașe din județ și în mediul rural.

„Din nefericire, medicii de familie sunt într-o continuă scădere. În ultimii cinci ani numărul medicilor de familie din județul Iași a scăzut cu peste 10%. Adică, atunci când am început noi activitatea la Colegiul Medicilor erau 454 de medici de familie, iar acum sunt 407 și evident că depopularea de medici de familie s-a făcut preponderent în mediul rural”, spune Liviu Oprea, care subliniază că județul Iași stă mult mai bine decât alte județe din țară la acest capitol.

Întrebat care e cauza scăderii numărului medicilor de familie, președintele Colegiului Medicilor ne-a explicat: „Ani de zile numărul de locuri la specializarea medicină de familie a fost foarte scăzut. Acum este mai bine decât a fost în anii din urmă, dar până ies noile generații mai trec doi-trei ani”, a mai spus medicul.

Liviu Oprea spune că a constatat o tendință în rândul tuturor medicilor din zona Moldovei, indiferent de specializare, de a alege doar orașele mari atunci când participă la concursurile de încadrare, în detrimentul orașelor mici și mijlocii sau al satelor.

„Este un fenomen pe care l-am remarcat și anume că rezidenții nu se rezumă să facă o singură specializare, unii dintre ei fac două sau trei rezidențiate, nu știm exact motivele pentru care se întâmplă lucrul ăsta, probabil o cercetare mai amănunțită ar merita făcută, dar bănuiesc că are legătură cu faptul că ei vor să lucreze în orașe mai mari, și nu în cele mici sau în mediul rural. Din nefericire nu sunt politici publice pe subiectul acesta”, a încheiat Oprea.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019, în România, erau „aproape 11 mii de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 78 cabinete față de anul 2018”.

În același an, în mediul urban existau 6,2 cabinete de medicină de familie la 10.000 de persoane, în timp ce în mediul rural sunt 4,9 cabinete, raportat la același număr de persoane.