Deciziile dubioase ale CCR. Dorneanu și Enache și-au recâștigat pensiile speciale de parlamentari

CCR a decis că parlamentarii își vor primi înapoi pensiile speciale, declarând neconstituțională legea prin care acestea au fost eliminate în februarie anul trecut de o largă majoritate- 357 voturi „pentru” și 30 de abțineri. Motivul? Parlamentarii s-au întrecut pe ei înșiși- au votat-o prea repede, într-o singură zi, fără să spună în prealabil că e o procedură de urgență.

Dorneanu și Enache și-au salvat propriile pensii speciale de foști parlamentari

Șase judecători au votat în favoarea returnării pensiilor parlamentarilor și trei împotrivă, deși unul, Daniel Morar, a plecat furios din ședință și nu a votat. Morar, care a cerut amânarea, spune că absența lui duce la nulitatea votului.

Printre cei șase se numără, din informațiile Europei Libere, Valer Dorneanu, Mona Pivniceru și Marian Enache, al căror vot a înclinat balanța.

N-ar fi nimic suprinzător, cei trei au susținut mereu pensiile speciale, începând cu ale magistraților și terminând cu cele ale altor categorii sociale. Nu sunt însă singurii judecători CCR care de-a lungul timpului au votat în propriul interes când a fost vorba de pensiile speciale.

Prin votul de joi, Valer Dorneanu și Marian Enache au câștigat încă o pensie specială pe lângă cea de magistrat, cei doi fiind și foști parlamentari.

Valer Dorneanu, potrivit declarației de avere de pe 2021 ( aferentă anului fiscal 2020), a încasat o pensie specială de fost deputat de 78.786 de lei/ an și una de la CCR de 454.000 de lei/an. Venitul total din pensiile speciale se ridică într-un an la 532.786 lei (44.398 lei/lună). La această sumă se adaugă salariul de judecător la CCR-295.692 lei, cel de profesor la Universitatea Titu Maiorescu-74.603 și încă 95.000 de lei diverse restanțe salariale obținute prin decizii judecătorești. Deci, venitul din salarii este de 462.295de lei/an (38.774 lei/lună). Valer Doneanu câștigă în total aproape 100.000 de lei pe an (83.000 lei/lună).

Marian Enache beneficiază, potrivit declarației de avere, de o pensie specială de judecător CCR de 445.000 de lei/an , de una de fost parlamentar-97.000 lei/an la care se adaugă salariul de la CCR-332.318 lei/an. În total, Enache are venituri de 874.318 lei/ an ( 72.859 lei/lună).

Judecătorul CCR Daniel Morar la masă cu fostul deputat PSD Florin Iordache, autorul controversatei OUG 13.

Ceilalți doi judecători care își încheie mandatul, Daniel Morar și Mona Pivniceru, au și ei pensii speciale în calitate de magistrați, legea de eliminare a acestora fiind respinsă inclusiv cu votul lor.

Astfel, Daniel Morar, fost șef la DNA, are o pensie specială de 384.200 lei/an, un salariu de judecător la CCR de 283. 980 de lei/an și, potrivit declarației de avere, a primit diferențe salariale în valoare de 101.857 lei. În total, Morar a câștigat 770.000 lei/an ( 64.169 lei/lună).

Mona Pivniceru, fostă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, primește o pensie specială de magistrat de circa 393.000 de lei, un salariu de la CCR de 290.640 lei și diferențe salariale 100.294 lei. În total a avut venituri de 783.934 lei/ an ( 65.325 lei/lună).

Scandalul continuă

Curtea Constituțională se află de o bună perioadă de timp într-un permanent scandal generat fie de deciziile pe care le dă, fie de numirile controversate pe care clasa politică le face pentru funcțiile de judecători.

Recenta decizie vizând pensiile parlamentarilor a generat controverse, în special pentru că este vorba de un proiect de lege votat, din populism sau nu, cu o largă majoritate.

Motivul invocat de CCR, cel al lipsei procedurii de urgență, este considerat „aberant” de deputatul USR Mihai Badea, fost președinte al Comisiei juridice.

„Invocarea principiului securității juridice, pentru o lege care vizează exclusiv actualii și foștii parlamentari, este de-a dreptul caraghioasă. Cu ce îi afectează pe cetățeni că Parlamentul a adoptat pe repede-înainte o propunere legislativă prin care renunță la propriile lor pensii speciale? Cu absolut nimic. Dimpotrivă chiar”, scrie Mihai Badea pe Facebook.

În mod normal, explică deputatul, efectul n-ar trebui să fie reinstaurarea automată a articolelor abrogate, pentru că asta ar transforma CCR într-un legiuitor indirect.

„Doar Parlamentul poate să reintroducă articolele a căror abrogare a fost declarată neconstituțională. Așa a stabilit ICCJ prin Decizia nr. 8/2010, numai că CCR și-a arogat cu de la sine putere efectul menționat mai sus prin Decizia nr. 206/2013, plasându-se deasupra Parlamentului”, susține Mihai Badea.

Reacția președintelui PSD, Marcel Ciolacu, vine cu o cu totul altă perspectivă: un alt proiect de lege prin care se vor elimina toate pensiile speciale. Aceasta, deși Marcel Ciolacu știe foarte bine că CCR a respins deja drept neconstituționale mai multe proiecte de lege în sensul acesta.

„Decizia CCR este obligatorie și vom ține cont de ea. Ne vom însuși observațiile și vom veni urgent cu un nou proiect de lege. Iar politicienii de 30 de ani care își rup cămașa în lupta cu ”specialele”, dar în privat își freacă mâinile la gândul privilegiilor nenumărate sau colecționarii de speciale de la Bruxelles vor fi din nou dezamăgiți. Pensiile speciale trebuie să dispară definitiv!”, scrie Marcel pe Facebook.

Cât despre PNL, acesta merge pe varianta reexaminării legii: „Pensiile speciale pentru parlamentari nu sunt reinstituite, pentru că decizia CCR nu repune în vigoare textul abrogat prin legea declarată neconstituțională. Este necesară procedura de reexaminare a legii prin Parlament, legea trebuie pusă în acord cu decizia CCR”.

Şedinţă solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei, in Bucuresti, 6 decembrie 2021.

Lungul șir de decizii controvesate luate de CCR

Avertisment de la CJUE

În ultimii ani, Curtea Constituțională a reușit performanța de fi criticată pentru deciziile sale de Comisia Europeană și de Curtea Europeană pentru Justiție (CJUE). În principal este vorba despre faptul că CCR refuză să recunoască supremația dreptului european asupra celui național,inclusiv în ce privește deciziile Curții Constituționale.

La finalul anului trecut, CJUE a stabilit că „supremația dreptului Uniunii impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei Curți Constituționale care este contrară acestui drept". În cazul în care acest lucru se va întâmpla, judecătorii nu sunt expuși riscului de a răspunde disciplinar.

Mai mult, CJUE atrage atenția că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii. Marea Cameră, „a confirmat jurisprudența sa rezultată dintr-o hotărâre anterioară, potrivit căreia Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) este obligatoriu în toate elementele sale pentru România. Astfel, actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale”.

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse”, mai spune CJUE.

Nu a fost prima decizie de felul acesta a CJUE, doar că CCR le-a ignorat, iar atunci când România a fost a averizată că ar putea ajunge în situația Poloniei sau a Ungariei a spus într-un comunicat că „efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept”.

Colac de salvare pentru infractori: anularea probelor din dosare

În februarie 2020, cei acuzați de diverse infracțiuni- de la corupție la crimă- au primit o veste bună de la Curtea Constituțională: interceptările făcute cu tehnica SRI în baza unui mandat de siguranță națională (MSN) emis de Înalta Curte au fost eliminate complet din dosarele aflate în curs de judecată. E vorba nu doar de dosarele de corupție, ci și de cele de crimă, viol, mită

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte PSD al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a profitat din plin de decizia CCR. După ce fusese condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, a fost achitat de Curtea de Apel care a exclus toate probele DNA din dosar.

Decizia Curții Constituționale referitoare la interceptările efectuate de SRI este doar una dintr-un șir mai lung de decizii similare, care deja au pus între paranteze multe dosare prin anularea probelor.

Punctul de pornire a fost în martie 2016, atunci când CCR a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală. În 2018 a fost o altă decizie CCR care a spus că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse fizic din dosare. Polemica de la vremea respectivă s-a axat pe faptul că, la momentul culegerii, probele fuseseră obținute în mod legal.

A urmat, în martie 2019, motivarea unei decizii a Curtii Constitutionale în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009- 2016, care au fost declarate ilegale. Probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.

Completele de 5 judecători, neconstituționale

În noiembrie 2018, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat completele de 5 judecători ca fiind constituite nelegal. Decizia a vizat hotărârile judecătorești defintive începând din 2014. Sesizarea CCR a fost făcută de fostul premier Viorica Dăncilă.

Consecința a fost declanșarea unui val de contestări în anulare și mai mulți condamnați definitiv, precum Elena Udrea, Dan Șova, Alina Bica, Rudel Obreja etc., au ieșit din pușcării. Deocamdată pot face astfel de contestații doar cei care se încadrează în termenul de 30 de zile de la motivarea sentinței.

Acum o lună însă, în virtutea deciziei CJUE privind supremația dreptului european, judecătorii de la Înalta Curte au condamnat-o pe Elena Udrea la 6 ani de închisoare cu executare.