Președintele USR spune că șeful statului, Klaus Iohannis, este marele responsabil al trădării curentului reformist și modernist din România și este un lider absent, un lider fantomă. „E un om în care am avut încredere. În 2014, am fost unul dintre votanți. Am crezut în mesajul de modernizare, dar ne-a păcălit atunci pe toți”, spune Cătălin Drulă la „One-to-One. Interviuri, nu conversații”, la Europa Liberă.
Consideră că, într-o societate în care regulile nu sunt respectate, relațiile sociale se degradează, dar acesta e sistemul cu care Klaus Iohannis e foarte confortabil. Cătălin Drulă se întreabă dacă șeful statului crede că România nu poate mai bine sau dacă el însuși e „șmecherul” cel mare. Liderul USR adaugă că, personal, înclină înspre a doua variantă.
Cât privește PNRR, vede riscuri majore de blocaj, prin nerealizarea reformelor și slaba contractare a proiectelor de investiții.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre președintele Klaus Iohannis: Dorește o liniște peste societate, în care clasa politicienilor este o supra-clasă, ce nu trebuie deranjată de procurori incomozi, de anchete. Dar, în liniște și în tăcere, ceea ce prosperă este incompetența și hoția. Această liniște, pe bază de epoleți, este un pericol pentru democrația din România.
- Despre premierul Nicolae Ciucă: Nu are nicio viziune. Este un personaj inventat de Klaus Iohannis, care alege oameni șantajabili, cu probleme, oameni limitați. Probabil că dacă la un moment dat premierul Ciucă n-ar mai răspunde sau ar avea ceva semne de independență, dintr-odată ancheta de plagiat ar progresa. Putem vedea acest scenariu.
- Despre PNRR: Pentru jumătate din PNRR-ul enorm pe Transporturi nu avem licitații lansate, iar pentru cealaltă jumătate nu avem contracte semnate. Avem contract semnat pentru 3 la sută. Atât.
- Despre alegerile din 2024: Lupta se va da între sistemul militaro-socialist și alternativa democratică USR. Noi vrem să construim alternativa la acest bloc, să oferim o alternativă reală României, cu imperfecțiuni, căci suntem oameni, dar cu dorința de a face ceva mai bun pentru țara asta;
- Despre o posibilă candidatură la prezidențiale: Eu sunt mânat de dorința de a produce rezultate reale. Deocamdată, momentul e prea îndepărtat ca să pot lua o decizie;
Europa Liberă: România, în vreme de război. O analiză Europa Liberă arată în felul următor: am donat cel mai puțin dintre țările vecine războiului. Polonia a donat de 600 de ori mai mult, Estonia, Letonia de 50 de ori mai mult. Cum se situează România, autoritățile din România, președintele, Guvernul, în raport cu războiul?
Cătălin Drulă: Politica externă a României, adică a președintelui și a Guvernului, este una de followeri, adică suntem cei care urmează ceea ce se întâmplă cu țările mai mari, țările percepute ca lideri. Ar trebui ca și România să fie lider, mai ales că este aici, în primul rând al flancului estic, este o țară care vrea să fie un jucător în această zonă, este o țară direct amenințată de ce se întâmplă, prin proximitate, dacă nu în alt fel.
Suntem sub umbrela de securitate a NATO, din fericire, dar cred că, în toată această criză a războiului din Ucraina, ar fi trebuit să fim mai curajoși, să fim în prima linie a celor care cer sancțiuni, a celor care sprijină Ucraina, financiar, militar, să fim în prima linie a interzicerii comerțului cu Rusia.
Făcusem o analiză acum câteva săptămâni, împreună cu colegii mei, că intrau încă vase rusești în Portul Constanța, deși războiul începuse de o lună și jumătate și cred că încă se întâmplă.
Vorbim de o țară agresoare, o țară care se comportă exact ca un regim național fascist, care ucide copii. Nu poți desfășura comerț, să ne comportăm ca de obicei în schimburile comerciale. Nimeni nu și-ar fi închipuit, în al doilea război mondial, să desfășori comerț cu puterea hitleristă. Războiul e război, comerțul e comerț. Așa trebuie să ne comportăm și față de Rusia.
Rusia este un stat care a adus înapoi Europa cu o sută de ani, cu oameni sfârtecați, cu orori inimaginabile, atacând o țară pașnică și intrând pe teritoriul ei.
Noi nu suntem lideri, suntem cei care urmează, cei care așteaptă să vadă ce se întâmplă.
Europa Liberă: Ne temem de Rusia?
Cătălin Drulă: Cred că e o caracteristică a politicii externe și a poziționării în Europa a României, să urmeze ce a fost la început, o caracteristică de followeri. Am folosit acest termen, cunoscut mai ales de pe rețelele de socializare și din mediul tinerilor.
Nu suntem curajoși și asta ne face să nu beneficiem de respectul de care ne-am putea bucura la nivel european. Percepția mea, în legătură cu politica care se desfășoară la nivel european, politica de la Bruxelles, este că ești respectat în măsura în care te faci respectat.
Prin președintele Iohannis, care este conducătorul politicii externe a României, conform Constituției, prin acțiunile Guvernului, noi nu suntem lideri, suntem cei care urmează, cei care așteaptă să vadă ce se întâmplă. Reacționăm tardiv și atunci suntem cumva în planul doi.
Europa Liberă: Cum vă înțelegeți, care este relația cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă?
Cătălin Drulă: Dincolo de divergențele politice, în planul politicii externe, al securității naționale, suntem parteneri și am avut, mai ales în primele săptămâni ale războiului, nenumărate contacte cu miniștrii, cu premierul, în care am sesizat aspecte disfuncționale, mai ales în ceea ce privește preluarea refugiaților.
Am ajutat și noi cu legăturile și canalele pe care le avem în Ucraina. Colegul meu, Dan Barna, a fost chiar în 26 februarie, la 48 de ore de la startul conflictului, la Cernăuți, cu ajutoare. Am încercat să ajutăm cum am putut, fără să facem acest lucru public.
Guvernare militaro-socialistă
Dincolo de planul războiului, nu putem să fim confortabili cu această guvernare militaro-socialistă, această nouă alianță fortificată PNL-PSD, un guvern condus de un general cu reflexe formate în mediul militar, cu reflexe anti-democratice.
Nu putem să fim confortabili cu această guvernare militaro-socialistă, această nouă alianță fortificată PNL-PSD, un guvern condus de un general cu reflexe formate în mediul militar, cu reflexe anti-democratice. Este trist că avem în fruntea țării un om care și-a obținut titlul academic prin plagiat.
Am văzut recent un mesaj de Ziua Presei, dar presa cred că nu are nevoie de mesaje drăguțe de la premier, ci de acțiuni concrete. Avem cazul absolut îngrijorător al ziaristei Emilia Șercan, care a dezvăluit plagiatul sau ceea ce, după toate probabilitățile, pare să fie un plagiat al premierului Ciucă.
Ziarista a fost supusă unei operațiuni de tip kompromat, o operațiune în care Poliția, cea care trebuia să o protejeze, a dezvăluit fotografii și lucruri intime, în încercarea de a o intimida. Nu au dat explicații nici până în ziua de astăzi nici premierul Ciucă, nici ministrul Bode. Este absolut îngrijorător.
Este trist că avem în fruntea țării un om care și-a obținut titlul academic prin plagiat și care se folosește de funcție, de influență și de această, ceea ce noi numim o militarizare a guvernării centrale din România, pentru a bloca ancheta asupra plagiatului.
Până la urmă, există un parcurs destul de simplu. Avem CNADTCU, acest for care ar trebui să se pronunțe asupra unor acuzații de plagiat.
Ancheta este blocată pentru că premierul a influențat diverse instituții, care au intervenit pe fir și totul este ținut, până într-un moment convenabil, sub preș.
Europa Liberă: Care credeți că sunt riscurile acestei guvernări?
Cătălin Drulă: Regres democratic și, dacă asta pare ceva abstract, e suficient să ne uităm în zonă la ce înseamnă regres democratic. Mă refer la țările vecine, cu regimuri iliberale, după un termen inventat de Viktor Orban, unde presa este intimidată, opozanții politici sunt intimidați, unde există o formă de cleptocrație, în care prietenii politici ai celui de la putere beneficiază de contractele de la stat în care totul e controlat, așa, cu o mână mare, de sus. Acestea sunt regimurile iliberale. Avem unul în Ungaria, mai avem și unul în Serbia. Deci, nu sunt departe de România și acesta este un risc real.
Și, dacă revenim în zona mult mai concretă, asta are efecte în calitatea guvernării. Asta înseamnă mai puțină prosperitate pentru români, pentru că o guvernare bazată pe ordine și pe sufocarea spiritului liber, o guvernare antiliberală sau iliberală este o guvernare care duce la sărăcie și la incompetență în decizie.
Premierul nu înțelege economie. România are o problemă economică majoră: creșterea prețurilor, inflația, creșterea dobânzilor, acestea sunt probleme care îi preocupă pe români.
Premierul nu comunică despre ele pentru că nu înțelege economie. În loc să ia acele măsuri care să stăvilească creșterea prețurilor, adică reducerea cheltuielilor statului, să mergem, eventual, pe un excedent, dacă nu se poate pe un deficit bugetar cât mai mic, avem toate perspectivele ca acest deficit să crească.
Bugetul este construit pe 5 la sută. Experții noștri au estimat că va merge la 7 la sută. Atunci când guvernarea este înlocuită de mecanisme de ordine, de tip militar și de o anumită formă de unire a forțelor statului astfel încât să fie liniște și nimic altceva, rezultatul care se obține în practică este o guvernare slabă, o guvernare care nu produce rezultate, care ratează oportunități, cum este PNRR, o guvernare care nu lasă România să-și atingă potențialul.
Premierul Ciucă este un personaj inventat de președintele Iohannis, marele responsabil al trădării curentului reformist și modernist din România, cel care și-a făcut o carieră din a spune că misiunea lui este aceea de a înlătura PSD de la guvernare. În practică, a făcut tot ce a putut pentru a aduce PSD la guvernare.
Europa Liberă: Mai avem zombie politici printre membrii coaliției, termen folosit de dumneavoastră în cazul lui Florin Cîțu?
Cătălin Drulă: Tot vorbeam despre premierul și liderul PNL, Ciucă. Este, în mod evident, un personaj inventat.
Europa Liberă: De către cine?
Cătălin Drulă: De către președintele Iohannis, marele responsabil al trădării curentului reformist și modernist din România, cel care și-a făcut o carieră din a spune că misiunea lui este aceea de a înlătura PSD de la guvernare sau aproape că voia să-l înlăture și din politică și, de fapt, în practică, a făcut tot ce a putut pentru a aduce PSD la guvernare.
Domnul Ciucă nu reprezintă o carieră politică construită, nu este un om care să aparțină unui partid, care să fi construit o bază de idei, o viziune. Pentru mine, e foarte important ca un om politic, un lider, să aibă o viziune. Este foarte important ca oamenii politici să fie expliciți în viziunea lor și să spună ce vor să facă, unde vor să ne ducă pe termen mediu și lung.
Europa Liberă: Și unde ne va duce?
Cătălin Drulă: Premierul Ciucă n-are nicio viziune. El este un personaj inventat și plasat acolo, convenabil, de Iohannis, cel care înainte a adus „o echipă câștigătoare”, cu Florin Cîțu. Schimbă acești oameni, care, iată, sunt și șantajabili.
Liniște pe bază de epoleți
Se aleg oameni cu probleme, oameni limitați, de care atârnă un plagiat. Probabil că, dacă la un moment dat, premierul Ciucă n-ar mai răspunde sau ar avea ceva semne de independență, dintr-odată ancheta de plagiat ar progresa. Putem vedea acest scenariu.
Premierul Ciucă duce România într-o zonă pe care și-a dorit-o președintele Iohannis, o zonă a liniștii. Premierul Ciucă este, de fapt, o unealtă. Viziunea îi aparține președintelui Iohannis.
E un termen preluat din presă, Pax Iohannian, un joc de cuvinte din latină, acea pace iohanistă. Domnul Iohannis dorește o liniște peste societate, să fie liniște, să nu deranjeze lumea.
Este această viziune în care clasa politicienilor este o supra-clasă, sunt mai egali decât ceilalți cetățeni, nu trebuie deranjați din ceea ce fac, nu trebuie deranjați de procurori incomozi, de anchete, de intervenție în ilegalități.
Vrea o țară care să nu aibă prea multe de spus, în care să fie tăcere. Dar, în liniște, în tăcere, ceea ce prosperă este incompetența și hoția. Această liniște, de tip dubios, pe bază de epoleți, este un pericol pentru democrația din România.
În România, vorbim de amenințări la adresa independenței justiției, amenințări la adresa presei, o dorință de a forma un bloc unit enorm care să domine clasa politică, această alianță militaro-socialistă PNL-PSD.
Europa Liberă: Amenințările la adresa Republicii Moldova, tensiunile din Transnistria, ar fi necesitat convocarea CSAT?
Cătălin Drulă: Se simte puternic această absență a președintelui, un mandat definit prin aducerea PSD la guvernare și prin absență. Cumva pare că, după ce ne-am indignat, ne-am resemnat cu toții. Ceea ce am vrea să vedem în viața publică ar fi mai multă prezență, mai mult leadership și, da, în contextul războiului, cred că CSAT ar trebui să aibă un rol mult mai activ.
Europa Liberă: Aveți semnale din partea liderilor occidentali, din partea Statelor Unite ale Americii, cu privire la prestația României de la izbucnirea războiului?
Cătălin Drulă: În timp ce, pe liniile mari, stăm bine, vorbim de alinierea la NATO, la Uniunea Europeană, partenerii noștri occidentali se uită cu îngrijorare la evoluțiile de regres democratic pe care le are România.
Vorbim de amenințări la adresa independenței justiției, amenințări către presă, o dorință de a forma un bloc unit enorm care să domine clasa politică. Mă refer la această alianță militaro-socialistă PNL-PSD. Toate acestea sunt privite cu îngrijorare de partenerii noștri transatlantici. O țară trebuie condusă de un lider real, nu de unul fantomă.
Europa Liberă: Și acesta este președintele?
Cătălin Drulă: A fost în ultimii opt ani. Cu dublu înțeles al acestui cuvânt. Pe de o parte, această absență și, pe de altă parte, această componentă de învăluire, de trădare. Ne-a spus că inamicul numărul unu al României este PSD, ne aducem aminte cum accentua: „PSD, dragi români, este pericolul la adresa României”, după care a făcut toate eforturile pentru a da USR afară de la guvernare și a forma acest bloc monolit cu PSD.
Europa Liberă: Dependența de gazul rusesc. Analiștii consultați de Europa Liberă spun că este undeva la 20-30 la sută. Ce facem la iarnă? De unde luăm gazul? Pare că situația este sub control?
Cătălin Drulă: Dacă discutăm despre legea offshore și despre gazele care încă stau în Marea Neagră, e important ca oamenii politici să plătească prețul deciziilor proaste, dacă nu chiar decizii care trădează interesul național. În 2018, USR a spus foarte clar că acea lege a lui Dragnea va bloca investițiile în Marea Neagră. Sunt cuvintele colegei mele, Cristina Prună, pe banda Camerei Deputaților.
Marcel Ciolacu este unul din cei care au votat acea lege în acea formă proastă. Nu trebuie uitat că Virgil Popescu este unul dintre miniștrii care este în al treilea an de mandat. În general, miniștrii acestui guvern au aceeași vechime ca a Guvernului Ciucă, aproximativ 5-6 luni. Și ne-a tot promis această lege offshore, pe care nici astăzi nu o avem adoptată, e un proiect abia trimis în Parlament.
Investițiile în producție de energie electrică, de gaze naturale, au nevoie de un cadru stabil. Nu te apuci să faci ceva care îți aduce bani peste 8, 10, 12 ani, o investiție în care riști capital de sute de milioane sau miliarde, dacă încrederea pe care ți-o dă țara respectivă este scăzută.
De aceea e important ca o țară să proiecteze încredere, să fie un pilon de stabilitate. Bulibășeala asta pedelisto-pesedistă pe tema legii offshore ne-a lăsat până în prezent fără acel depozit enorm de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră care ar fi putut fi exploatat.
Soluții sunt pe termen scurt. Avem interconectorul de gaz dintre Bulgaria și Grecia, gazele care pot să vină prin portul de la Alexandroupolis, se pot face stocaje pentru iarnă, se pot lua măsuri de pregătire a economiei.
Cetățenii europeni sunt pregătiți ca lucrurile să nu meargă chiar la fel ca în perioada normală, pentru că este un preț pe care trebuie să îl plătim în fața unei orori nemaivăzute de la al Doilea Război Mondial încoace, în Europa.
Europa Liberă: Măsurile socio-economice ale Guvernului. Banii europeni pentru voucherele promise de Guvern ar urma să provină din exercițiul financiar european viitor, spune ministrul Marcel Boloș. E vorba de 450 de milioane de euro. Și nu din banii europeni neconsumați, așa cum ni s-a spus în mod oficial, la început.
Cătălin Drulă: Confirmă ceea ce noi am spus, e un sentiment de indignare. Acum trei săptămâni, spuneau că e ok, banii vor fi luați din exercițiul financiar actual.
USR a spus că este o minciună: nu discutaseră cu Comisia Europeană, nu era agreat un acord de finanțare și nu există bani europeni care să rămână neconsumați pe exercițiul financiar actual, vom consuma toți acești bani. Iar pentru exercițiul 2021-2027, pe acea axă de intervenție socială, nu există decât jumătate din sumă.
În sfârșit, au ajuns la adevărul pe care noi l-am spus. Asta este o combinație de proastă guvernare. România ar trebui să scadă pe cât posibil deficitul bugetar, pentru că deficitul bugetar este un motor de inflație, de mers în spirală inflaționistă. Cel mai mare pericol în momentul de față la adresa economiei este inflația.
Oportunitatea enormă, aproape 30 de miliarde de euro, este pe cale de a fi pierdută din proasta performanță a acestei guvernări. Rezultatul acestei guvernări în liniște, a acestei forme de cleptocrație, care ne ține într-o guvernare iliberală, este că nu ne atingem potențialul.
Europa Liberă: În PNRR care sunt riscurile majore?
Cătălin Drulă: Riscurile majore în PNRR sunt să se blocheze programul prin nerealizarea reformelor și foarte slaba contractare a proiectelor de investiții.
Spre exemplu, la Ministerul Transporturilor, este contractat același contract care era și pe vremea când eram ministru, respectiv avem 3 la sută contractat în prezent, din cele 7,5 miliarde de euro, iar pentru jumătate din sumă, pentru aproximativ 4 miliarde de euro, nu avem nici măcar licitațiile lansate.
Deci, jumătate din PNRR-ul enorm pe Transporturi, iar Transporturile reprezintă un sfert din PNRR-ul României și este cea mai mare sumă dintr-o țară europeană pe zona de Transporturi, pentru jumătate nu avem licitații lansate, iar pentru cealaltă jumătate nu avem contracte semnate. Avem contract semnat pentru 3 la sută. Atât.
Europa Liberă: De ce credeți?
Cătălin Drulă: Din incompetența acestei guvernări. Avem Autostrada A7, este cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din toate PNRR-urile din Europa, autostradă completă de 320 de kilometri, o axă nord-sud a Moldovei, conectare cu București, cu autostrada A3 București-Ploiești, un proiect de 3 miliarde de euro. Nici măcar un kilometru nu este în prezent contractat.
Licitația pentru primul sector Ploiești Brașov, pentru 60 de kilometri, a fost lansată la 1 iunie, acum aproape un an, în mandatul meu. Ofertele au fost depuse la o săptămână după ce mandatul meu s-a încheiat, în 15 septembrie. Nu avem câștigător desemnat și contract semnat pe niciunul dintre loturi. Aceeași situație este și pe restul proiectelor de infrastructură din PNRR.
Oportunitatea enormă, acești aproape 30 de miliarde de euro, care ar fi trebuit să ajute economia, este pe cale de a fi pierdută din proasta performanță a acestei guvernări.
Anti-meritocratice și anti-performanță
S-au ocupat luni de zile doar să-și împartă între ei instituțiile, companiile au fost împărțite între PNL și PSD. Este și ilegal, aceste companii de stat se supun unei ordonanțe de guvernanță corporativă. Și-au împărțit informal, căci public nu îndrăznesc să o spună pentru că ar fi ilegal, dar e de notorietate absolută. De altfel, unii lideri mai scapă asta în spațiul public.
Metrorex-ul cred că este al PNL. La CFR, șinele sunt ale PSD. S-au preocupat de a angaja oameni la stat, peste tot, în funcții de tip sinecură.
La Ministerul Transporturilor, eu am scăzut cu 80 de oameni. Structura ministerului e undeva în zona de 400-500 de oameni. Grindeanu nu că i-a pus la loc, dar a pus și peste, încă o sută.
La Metrorex, la sfârșitul anului, cât am fost ministru, erau 800 de angajați mai puțini. Vorbim de undeva în zona de 5.000 de angajați. Se angajează la loc, deja vreo 400 s-au angajat.
Peste tot se fac angajări la stat, pentru că sunt multe pile politice de pus în poziții din care să încaseze un salariu de la stat.
Am observat că domnul Sorin Grindeanu are o calitate de spectator. El observă. Pe mine mă lasă interzis. Rolul tău ca ministru nu este cel de comentator, ci să sufleci mânecile, să intri și să faci ordine, să inspiri oameni buni să ți se alăture, să construiești echipe.
Europa Liberă: Dezvăluiți-ne mecanismele incompetenței despre care vorbiți. Ne uităm la Italia, Spania, Germania, campioanele Europei când vine vorba de autostrăzi. Ce se întâmplă la noi?
Cătălin Drulă: Este această mare sinecureală de ocupare a posturilor de la stat. Partidele le văd ca pe premii.
Au intrat la guvernare, astea sunt ale lor, ne băgăm oamenii, lumea e fericită, băiatul primarului din cutare comună la care aveau și ei o datorie va fi pus secretar de stat, din altă parte, din alt județ, va fi adus pe un post creat pentru el de consilier la o companie de stat și așa mai departe. Se aduc niște oameni care nu sunt competenți sau potriviți, cu mici excepții, dar, în general, asta se întâmplă.
Cei care sunt buni în sistem se frustrează. Nimeni nu vrea să lucreze, dacă sunt oameni performanți, într-un sistem în care vezi degradarea, vezi că promovarea este pe criterii anti-meritocratice, anti-performanță și atunci oamenii pleacă în privat. Mediul public se deprofesionalizează.
Am încercat să fac invers, am reușit să aduc oameni din mediul privat către mediul public, un proces care ar trebui să continue. Suntem într-o zonă în care instituțiile care ar trebui să fie sediul competenței în anumite domenii ajung să se comporte complet inept, să fie extraordinar de departe de misiunea pe care ar trebui să o facă și atunci nu pregătesc proiecte la timp.
Recent, s-a anulat un proiect din PNRR, autostrada Lugoj-Deva, lotul doi. Era licitația lansată în mandatul predecesorului meu, Lucian Bode. S-au depus oferte, s-a făcut selecția de listă simplă în mandatul meu și rămânea ca, în mandatul domnului Grindeanu, să se dea un câștigător.
S-au cerut niște clarificări de către ofertanți care au sesizat anumite incongruențe în documentație. Au primit niște răspunsuri în bătaie de joc, nu s-au depus oferte, s-a anulat licitația, după care, abia zilele trecute a fost relansată licitația.
S-au pierdut doi ani și domnul Grindeanu anunță ca pe o victorie că s-a relansat. Licitația s-a relansat pentru că a anulat-o. În general, am observat că domnul Sorin Grindeanu are o calitate de spectator, el observă. Pe mine mă lasă interzis. Rolul tău ca ministru nu este cel de comentator, ci să sufleci mânecile, să intri și să faci ordine, să inspiri oameni buni să ți se alăture, să construiești echipe.
Vorbim de politizare absolut excesivă, incompetență, deprofesionalizare.
Instabilitatea ministerială este o altă mare problemă în România. Grindeanu și această coaliție sunt cu termen de expirare. În mai 2023, fix peste un an, urmează rocada. Deci, ministrul Grindeanu e cu termen de expirare, are AMR, probabil că de-asta nici nu vrea să construiască acolo.
Vorbim de politizare absolut excesivă, incompetență, deprofesionalizare. Astea sunt explicațiile pentru care proiecte complexe nu ies.
Europa Liberă: Ar fi o idee desființarea companiei naționale de drumuri și să înființăm o instituție nouă?
Cătălin Drulă: Este o reformă plecată din 2016. În toamna lui 2016, în guvernul tehnocrat, a fost emisă o ordonanță de urgență care înființa o nouă companie, specific pentru investiții rutiere, pentru aceste autostrăzi, pe care dorim să le construim, iar compania veche, cea de care vorbeați, fostul CNADNR., actualmente numit CNAIR, ar fi rămas cu această parte de administrare, doar să refacă marcaje, să aibă grijă de curățenie, de deszăpezire și așa mai departe.
Această reformă a stagnat până în 2021, deși ordonanța este în vigoare. Am introdus în PNRR ca această companie să devină operațională și să preia o echipă de oameni profesioniști și proiecte.
Am făcut un proces de selecție deschis, am ales profesioniști, asta am reușit să fac până în septembrie. După ce am fost dați afară de la guvernare, după 8 septembrie, totul s-a destrămat. Nu s-a angajat niciun om. Compania este fantomă. Se merge pe vechea companie și această reformă stagnează.
Nu este ofertant pentru oamenii politici din politica clasică din România, din PSD, PNL, UDMR, să facă reforme, pentru că ei vin acolo temporar, vin să satisfacă interese de partid și vin cu gândul să iasă cu un capital mare politic.
Guvernarea în liniște
Este absolută nevoie de o gândire reformistă și modernizatoare pentru a face saltul de dezvoltare. Altfel, pe modelul celălalt statal de care vorbeam, este o liniște. Mediul privat se descurcă cum poate. Rezultatul acestei guvernări în liniște, a acestei forme de cleptocrație, care ne ține într-o guvernare iliberală, este că nu ne atingem potențialul.
Europa Liberă: Lucruri de care v-ați izbit când ați fost ministru și pe care vreți să le transmiteți unui viitor ministru.
Cătălin Drulă: În primul rând, e o situație foarte grea din punct de vedere bugetar la Ministerul Transporturilor. M-am lovit de decizii ale ministrului dinaintea mea care au lăsat niște datorii foarte mari. Unui ministru i-aș spune că ar trebui să facă reforme. I-am transmis și domnului Grindeanu, la audiere, că trebuie să lase lucrurile mai bine decât le-a găsit.
Altfel, peste tot unde deschizi un sertar, la Ministerul Transporturilor, există diverse interese mai mult sau mai puțin legitime, în general destul de puțin legitime.
Supra-clasa șmecherilor
Deranjezi pe cineva dacă te apuci să faci controalele pe bune cum am făcut eu, la greutate per osie. Sunt o grămadă de transportatori care merg peste greutate și distrug drumurile, care sunt deranjați, care au conexiuni politice. Sunt și pe aici, prin Parlament, tot felul de colegi parlamentari de la celelalte partide care au firme de transport.
Klaus Iohannis e un om în care am avut încredere. În 2014, am fost unul dintre votanți, am și fost în niște secții de vot, ca observator. Se zvonea că o să-i fure Ponta voturile. Am crezut în mesajul de modernizare, dar ne-a păcălit atunci pe toți.
Într-o societate în care regulile nu sunt respectate, relațiile sociale se degradează. Eu cred că românii vor această echitate, să nu mai ai această supra-clasă a șmecherilor care încalcă regulile. Ceea ce, într-un regim iliberal cum este cel pe care îl patronează Iohannis, este exact ceea ce se întâmplă.
Suntem noi, ceilalți, și sunt niște șmecheri peste. Ăsta e sistemul cu care Iohannis e foarte confortabil. Nu știu dacă chiar crede că România nu poate mai bine, asta ar fi o mare jignire față de noi toți, sau dacă el însuși e șmecherul cel mare.
Europa Liberă: Spre care înclinați?
Cătălin Drulă: Din păcate, spre ultima, după experiențele pe care le-am avut. E un om în care am avut încredere. În 2014, am fost unul dintre votanți, eram cetățean, nu eram în politică, am și fost în niște secții de vot, la al doilea tur, ca observator. Se zvonea că o să-i fure Ponta voturile. Am crezut în mesajul de modernizare, dar ne-a păcălit atunci pe toți.
Europa Liberă: Oamenii de afaceri interceptați de DNA: Drulă nu e om, e câine, nu se înțelege cu nimeni. E un compliment pentru dumneavoastră sau e o jignire?
Cătălin Drulă: Nici una, nici alta. E ușor descumpănitor că ceea ce ar trebui să fie normalitate într-o funcție publică ajunge să pară o excepție. Știu care este presiunea. Pentru că transporturile din România, infrastructura de transport, sistemul nostru de transport, nu sunt într-o situație bună.
Și atunci te gândești ce poți să faci. Cum poți convinge încă un om să se alăture echipei, care sunt proiectele, ce nu merge. Asta cred eu că ar trebui să facă orice ministru, orice primar din România care își dorește acea funcție. Nu e obligatoriu, nu te obligă nimeni, nu-ți pune un pistol la cap să devii ministru.
Ideea că a devenit ceva de excepție să îți faci treaba și să nu fii pus pe a hrăni clientela de partid e reală și e ușor descumpănitoare.
AUR e o mișcare fumată, e pe tobogan și e la vale. În 2024, lupta se va da între sistemul militaro-socialist și alternativa democratică USR.
Europa Liberă: Ultimul sondaj Avangarde la comanda PSD spune că USR e la 11%, sub AUR, care e la 14%. Vă e teamă de AUR? Care e planul pentru 2024?
Cătălin Drulă: Nu, în niciun caz. Această mișcare mie mi se pare una fumată, s-a cățărat pe niște emoții negative, mai ales în perioada pandemiei și e pe tobogan și e la vale.
USR este, în momentul de față, cea mai mare forță din Opoziție, avem 80 de parlamentari, suntem opoziția democratică a României. Sondajele noastre ne arată în aceeași zonă, pe intenție de vot, cea cu care am intrat în Parlament, care, pentru noi, a fost un rezultat record. Ne-am dublat numărul de parlamentari, am avut 40 în 2016, 80 acum, ajungând a treia forță din Parlament.
Cred că vom crește în continuare, pentru că România are nevoie de alternativa democratică, real liberală, pe care o reprezintă USR.
Avem, în momentul de față, o situație simplificată pe scena politică din România. Avem marele bloc militaro-socialist, avem această escrescență a axei politice, AUR, care este în cădere și avem USR, care este opoziția democratică.
În 2024, între sistemul militaro-socialist și alternativa democratică USR se va da lupta. Noi acum suntem într-o perioadă de construcție pentru acel moment. Am început campanii de mers în stradă, chiar am avut un pilot zilele trecute în județul Arad, unde vorbim direct cu oamenii, am avut un feedback extraordinar.
Asta făceam prin excelență, numai că noi am avut un comportament responsabil și, în perioada pandemică, am suspendat aceste activități. Reluăm acum la nivelul întregii țări.
Europa Liberă: La cât ați putea ajunge? Ce creștere ați putea avea?
Cătălin Drulă: Pe cercetările noastre sociologice, avem undeva aproape de un milion de oameni care sunt baza noastră solidă și încă un milion și jumătate de oameni care ar vota USR. Ținta noastră este să-i convingem. Este un bazin extrem de solid pentru a da guvernarea României.
Europa Liberă: E tensiune în partid? S-a vorbit mult despre ruperea USR, despre plecarea aripii PLUS înspre Dacian Cioloș. Cum e în partid acum?
Cătălin Drulă: E „business as usual”. E o activitate de zi cu zi. Noi am trecut printr-o fuziune, acum suntem toți în același partid. Nu văd de ce s-ar rupe USR. Este locul în care poți să construiești alternativa la această „mare guvernare a liniștii” actuale. Avem oamenii, resursele, infrastructura.
Suntem un partid instituție. Nu mai suntem un fenomen, suntem o instituție, suntem ancorați solid în familia liberală europeană, în ALDE - Alianța Liberalilor și Democraților din Europa, în grupul Renew Europe, alături de partenerii noștri, care se uită cu speranță și încredere la noi.
Această clasă politică, cu două niveluri, șmecherii și ceilalți, asta distruge încrederea în societate.
Așa cum liberalii, în alte țări, unde au guvernat socialiștii și popularii mulți ani, liberalii au luat puterea, mă refer la Belgia, Olanda și în alte părți, așa se va întâmpla și în România.
Politica nu se construiește doar de pe o zi pe alta, ci se construiește pe termen lung, în care să oferi soluții solide pentru țară.
Europa Liberă: E ceva ce își reproșează USR? A greșit undeva și ar trebui să îmbunătățească? Poate o parte din electorat se simte dezamăgită.
Cătălin Drulă: Numai cine nu muncește nu greșește. Și construim în fiecare zi ca să fim mai buni decât în ziua dinainte. Dezamăgirea o înțeleg perfect, este și dezamăgirea mea de cetățean. De-asta ne-am format ca partid cetățenesc.
Eram oameni din societate, avocați, doctori, IT-iști și nu eram mulțumiți de oferta electorală. Înainte de 2016, votam și noi ce partide găseam. Dar, văzând degradarea ofertei politice, am făcut acest pas.
Nu e ușor. O țară, o societate se schimbă în timp. Construcțiile nu sunt întotdeauna așa de rapide cum ne-am dorit.
Am vrut să facem ceva împreună cu cei care se dădeau de dreapta și anti-PSD, cu Iohannis și cu PNL. Ne-au dat afară de la guvernare de facto, de jure ne-am dat demisia din Guvern, dar de facto am fost dați afară pentru acest proiect care era demult înțeles cu PSD-ul. E un lucru pe care noi îl observasem în Parlament și înainte.
PSD și PNL sunt două fețe ale aceleiași monede. Acum o vede toată România. Asta este o autostradă de oportunitate pentru noi, să construim pentru 2024 și pentru ciclurile electorale care urmează.
Europa Liberă: Vă pregătiți pentru o candidatură la prezidențiale?
Cătălin Drulă: În USR facem alegeri pentru asta, avem mecanisme democratice și sunt convins că vom alege cea mai bună variantă pentru 2024.
Europa Liberă: Dar v-ar interesa?
Cătălin Drulă: Eu, în general, în cariera politică, cea de cinci ani cât este până în prezent, am încercat întotdeauna să fiu în pozițiile unde m-am simțit cel mai apropiat și am considerat că pot contribui cel mai bine. Eu sunt mânat de dorința de a produce rezultate reale. Deocamdată, momentul e prea îndepărtat ca să pot lua o decizie.
Sunt concentrat pe construcția pe care o avem. Sunt președintele USR în prezent, sunt concentrat pe construcția pe care o avem de făcut în opoziție și sunt convins că vom veni cu cel mai bun candidat.
Acele societăți la care ne uităm, din vestul Europei, nu s-au făcut peste noapte, s-au făcut din multe eforturi individuale și au construit coeziune între indivizii societății.
Europa Liberă: Uitându-ne la scena politică, ce candidați vedeți la prezidențiale în turul 2?
Cătălin Drulă: E greu. Încerc să mă feresc de zona aceasta de analiză politică. Cred că rolul unui politician e să fie lider, să inspire, să ofere soluții, nu să comenteze.
Lucrurile par că se duc în zona aceasta, a unui bloc mare. În sfârșit și-au dat arama pe față. De ce spun asta? Pentru că multe cicluri electorale s-au hrănit din acest antagonism fals. Când era PSD la putere, PNL spunea că sunt socialiștii, cei răi, ai PSD. Când erau ceilalți – PNL, PSD spunea că sunt cei cu austeritatea, nenorociții lui Băsescu, ai lui Iohannis, ai lui Werner, nume care a dispărut. L-ați mai auzit rostit de PSD? E un joc, un teatru pe care îl jucau. Măcar ipocrizia a dispărut.
Înțelegem că este un singur bloc. Noi vrem să construim alternativa la el, să oferim o alternativă reală României, cu imperfecțiuni, căci suntem oameni, cu îmbunătățire în timp, dar cu speranță și cu dorința de a face ceva real, mai bun pentru țara asta. Asta ne mână și asta mă mână și pe mine zi de zi.
Europa Liberă: Cum ieșim din beznă? Când a izbucnit războiul, ne aducem aminte de românii care stăteau la cozi la pașapoarte să plece din țară. Nu aveau încredere să rămână aici în vreme de război, unii au plecat și când era liniște.
Cătălin Drulă: Am trecut printr-o perioadă foarte grea, ca societate. Pandemia lasă urme. Apoi, războiul acesta, cu oameni care sunt ca noi, care ies dintr-un bloc, care se duc la magazin, oameni care sunt sfârtecați. Toate acestea sunt traume pentru societate.
În România, am avut și această mare trădare a unor lucruri în numele cărora s-a luat puterea politică. Asta iarăși lasă urme. Eu sunt supărat și pentru asta. Pentru că, atunci când un om politic, chiar un adversar, minte sau trădează, mă refer la președintele Iohannis, nu are efecte doar pentru el. Este rău pentru noi toți. Oamenii își pierd încrederea în politică și încrederea unii în alții.
Cum putem ieși din beznă? Prin construirea încrederii în societate. Trebuie să avem și un pic de stoicism. Lucrurile se pot reconstrui. Avem acest noroc istoric de a fi în NATO și de a nu fi în război. Avem acest potențial pe care îl putem atinge. Trebuie doar să avem mai multă încredere în noi.
Această clasă politică, cu două niveluri, șmecherii și ceilalți, asta distruge încrederea în societate. Știu că și în celelalte partide sunt oameni care fac treabă și care își doresc o viziune mai apropiată de a noastră. Cu ei putem construi.
Europa Liberă: Când vă vor întreba copiii dumneavoastră, după ce ieșiți cu ei în vacanțe în străinătate și apoi reveniți în țară, de ce drumurile noastre nu sunt ca cele din afară sau spitalele, școlile, clădirile, parcurile, care e răspunsul pe care îl veți da?
Cătălin Drulă: Când am intrat în politică, după un an s-a născut primul meu copil. Politica e grea, mai ales dacă n-ai intrat în politică ca să te căpătuiești. Și colegii mei aveau alternative, nu au intrat în politică să-și găsească un rost.
E un moment în care te întrebi de ce o faci sau dacă merită. Și o fac pentru ca, la această întrebare, să mă pot uita în ochii copiilor mei și să le spun că eu am încercat, că am făcut ce cred eu că ține de mine.
Acele societăți la care ne uităm, din vestul Europei, nu s-au făcut peste noapte, s-au făcut din multe eforturi individuale și au construit coeziune între indivizii societății. Asta se poate și în România. Nu se face peste noapte. Există viață, viață care trebuie să fie mai bună pentru copiii noștri, pentru copiii lor.
