Înființarea prin lege a „DNA-ului pădurilor” ridică probleme de eficiență și funcționalitate. „Nu e nevoie de parchete speciale pentru păduri, copii, magistrați, ci de procurori specializați”, spune judecătorul Cristi Danileț pentru Europa liberă.
Schimbul de replici dintre liderii PNL și USR pe tema înființării unui așa numit ”DNA al pădurilor” a atins accente contondente după ce guvernul a contestat legea la Curtea Constituțională. Dan Barna acuză executivul că ”protejează mafia pădurilor”, în timp ce Ludovic Orban spune că USR urmărește să ”vândă un slogan”, legea neavând un studiu de impact și va avea efectul pervers de a-i ”scăpa de pedeapsă cel puţin pe toţi cei care au săvârşit infracţiuni silvice, au fost prinşi, li s-au instrumentat dosare de către procurori”.
Acestea sunt, de alfel, argumentele liberalilor și din contestația la CCR, cap de listă fiind lipsa studiului de impact financiar, claritatea și previzibilitatea actului normativ, faptul că intră în coliziune cu activitatea DIICOT, cea care instrumentează dosarele de genul acestora. La DIICOT se află în lucru circa 2000 de dosare cu infracțiuni silvice, dosare care ar trebui predate noii direcții, așa cum s-a întâmplat și cu dosarele preluate de contestata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ( SIIJ).
Proiectul de lege a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar și din partea Guvernului.
Îți mai recomandăm „DNA-ul Pădurilor" a fost adoptat de Camera Deputaților
Cristi Danileț: Sună bine pe hârtie, dar e nefuncțional
Judecătorul Cristi Danileț spune pentru Europa liberă că o astfel de secție nu-și are rostul și nu va fi funcțională și eficientă în situația în care va fi înființată.
„Parchete separate pentru păduri, pentru copii, pentru magistrați nu au un temei suficient. Altceva trebuie făcut: să fie procurori specializați. Orice parchet din zona muntoasă trebuie să aibă unul, doi procurori care să se ocupe de zona silvică. Spun asta, pentru că trebuie structură teritorială, orice secție specială, orice parchet trebuie să aibă structuri teritoriale, or, noi, în România nu ne permitem să avem o dublare a procurorilor, nu există resursă umană suficientă. Și atunci chiar dacă pe hârtie sună bine, să faci o secție pentru păduri, nu o văd funcțională și eficientă”.
Judecătorul Cristi Danileț mai spune că exact așa s-a întâmplat și cu Secția specială pentru Infrațiunile din Justiție, care a preluat sute de dosare de la DNA, pe care ulterior le-a închis.
Pe de altă parte, legea nu prevede un termen la care noua Secție ar urma să devină operațională și are o prevedere cel puțin controversată: politiștii judiciari ar urma să fie angajați prin concurs.
Cristi Danileț explică pentru Europa liberă că este o mare penurie de polițiști judiciari, procurorii fiind nevoiți să apeleze în continuare la polițiștii din cadrul MAI. ”Procurorul nu acționează singur, este ajutat de poliția judiciară, care nu există la parchete, noi apelăm în continuare, la atâția ani de la așa-numita reformă, la polițiștii din cadrul MAI, polițiilor județene. ”
Îți mai recomandăm USR solicită oprirea tăierilor de păduri pe timpul stării de urgențăArgumentele inițiatorilor legii
Proiectul a fost iniţiat de parlamentari USR, PNL, PMP, ALDE şi independenţi și a fost adoptat cu 119 voturi “pentru” şi 11 abţineri.
„Propunem înfiinţarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA şi DIICOT, care să preia competenţa de soluţionare a tuturor infracţiunilor de mediu prevăzute în Codul penal şi în legislaţia specială din domeniu”, au explicat iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului, potrivit Agerpres.
Potrivit acestora, în cinci ani, pe rolul instanţelor au ajuns doar 3.014 dosare care priveau infracţiuni la regimul silvic şi a fost condamnată o singură persoană juridică, în 2019, “ceea ce indică faptul că probabil au fost cercetate doar dosare care vizau furturile mici de lemne, asta în condiţiile în care statisticile indică 20 de milioane de metri cubi de lemn dispărut fără acte din păduri şi valori ale prejudiciului de sute de milioane de euro anual”.
Îți mai recomandăm Avertisment al Comisiei Europene privind defrișările ilegale și poluarea aerului
Avertismentul Comisiei Europene și apărarea ministrului Mediului
În luna februarie, Comisia Europeană a făcut un prim pas pentru deschiderea procedurii de infringement pentru România din cauza tăierilor ilegale de păduri, trimițând o scrisoare prin care acordă autorităților o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii neregulilor identificate și le îndeamnă să pună capăt exploatării forestiere ilegale.
Potrivit Comisiei Europene, autoritățile naționale „nu au fost în măsură" să verifice operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare.
Ministrul Mediului, Costel Alexe, a acuzat conducerea instituției pe care o conduce că nu a făcut nimic din 2016 până acum pentru stoparea tăierilor masive de păduri. Mai mult, la vârful ministerului s-ar fi aflat oameni care au lucrat în favoarea defrișărilor ilegale.
„Grupuri de interese au avut în fruntea Ministerului Mediului oameni care să le servească acest scop de a tăia lemn şi de a fura din pădurile României, iar Europei şi Comisiei Europene le-a păsat mai mult de pădurile din România decât guvernelor anterioare”, a spus, miercuri, ministrul mediului, potrivit Agerpres.
Acuze reciproce USR-PNL
„ Încercarea de blocare la CCR a proiectului de înfiinţare a DNA-ului Pădurilor şi scuzele birocratice pe care le invocă premierul Ludovic Orban pentru a proteja mafia tăierilor ilegale demonstrează acest lucru. La CCR nu se modifică legi, ci se blochează. Dacă voia un text de lege mai bun, premierul Ludovic Orban avea cam 100 de parlamentari PNL care puteau să facă modificări la proiect, dar nu au făcut-o”, au scris reprezentanţii USR pe pagina de Facebook a formaţiunii.
USR susține că luptă să apere pădurile din ţara noastră şi avertizează PNL că dacă nu se va alătura în aceste demersuri, atunci va pierde încrederea românilor.
Îți mai recomandăm Ludovic Orban: DNA-ul pădurilor, o lozincă vândută de USRÎn replică, premierul Ludovic Orban spune că intensitatea atacurilor venite dinspre USR a ajuns la fel de mare ca cea dinspre PNL, condiții în care USR vrea să facă negocieri și alianțe. ”DNA-ul pădurilor”, susține premierul, este „o nebunie” şi că intrarea în vigoare a actului normativ i-ar scăpa de dosare pentru o lungă perioadă pe cei care au fost prinşi şi care sunt anchetaţi în prezent pentru infracţiuni silvice. Pe cei de la USR nu-i interesează decât ”sloganul, lozinca”, a concluzionat premieru.
„Înfiinţarea unui DNA care să sancţioneze infracţiunile de mediu, infracţiunile silvice, a fost făcută fără niciun studiu de impact, fără niciun fel de analiză. De exemplu, în lege scria următorul lucru: în termen de cinci zile de la adoptarea legii, toate dosarele întocmite de toţi procurorii de la toate parchetele din ţara asta, e vorba de vreo 2.600 de procurori, se predau către DNA-ul pădurilor, care nu se înfiinţează. Ca să înfiinţezi o instituţie îţi trebuie sediu, îţi trebuie infrastructura necesară pentru funcţionarea instituţiei. Îţi trebuie procurori, minimum 10, ca să funcţioneze, îţi trebuie judiciarişti. (…) Nu este un text serios. Legea asta dacă intră în vigoare nu numai că nu va duce la creşterea eficienţei luptei împotriva infracţiunilor silvice, ci va scăpa de pedeapsă cel puţin pe toţi cei care au săvârşit infracţiuni silvice, au fost prinşi, li s-au instrumentat dosare de către procurori, pentru că toate aceste dosare care sunt instrumentate de 2.600 de procurori din toată ţara trebuie predate către un parchet care nu există, care nu are personal, nu are sediu, nu are infrastructură, nu are posibilitate să angajeze”, a spus premierul.