Economistul-șef al Raiffeisen Bank: O creștere de 10% a pensiilor este fezabilă, dar e sfidător sistemul pensiilor speciale

Totuși, economistul argumentează că sistemul de pensii din România își arată astfel inechitățile, deoarece pentru pensionarii care au contribuit toată viața lor activă la sistemul de pensii nu există bani ca pensiile lor să ajungă la un nivel decent, în schimb, s-a format „o castă de privilegiați” care primește pensii „enorme, raportate la contribuțiile pe care le-au avut”.

Așa cum a anticipat și agenția Standard & Poor’s în cadrul celei mai recente evaluări a ratingului de țară, pensile ar putea fi majorate cu 10%. Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a explicat, la Digi24, că propunerea sa este ca, în septembrie, pensiile să crească cu acest procent, în loc de 40% cât era programat prin legea pensiilor, dând astfel posibilitatea creșterii alocațiilor și lăsând bani și pentru investiții.

Șeful Finanțelor a mai punctat că există, totuși, mai multe scenarii de creștere, „fiecare cu riscul aferent”, dând de înțeles că există posibilitatea ca logica electorală să nu meargă mână în mână cu cea economică, iar creșterea să fie ceva mai mare.

În acest context, economistul-șef al Raiffeisen ne-a explicat că legea aprobată de Parlament, care prevedea creșterea cu 40% a pensiilor din septembrie, „nu avea nicio susținere financiară, nici măcar în vremuri bune, cu atât mai puțin în vremurile pe care le trăim acum, când economia este într-o ajustare majoră, cu o criză fără precendent” și cu atât mai mult cu cât cheltuielile cu pensiile și salariile reprezintă circa 84% din veniturile statului român.

Astfel, procentul propus de ministrul de Finanțe „este fezabil, deși bugetul este încordat din toate părtile”.

Ionut Dumitru crede că o majorare cu 20%, de pildă, este prea mare, dar nu din perspectiva nivelului pensiilor și așa foarte scăzut: „problema este să avem resurse, nu avem bani pentru a crește pensiile foarte mult atât timp cât nu generezi încasări la buget, adică trebuie să ai un număr de contributori în sistemul de pensii mare ca să poți să susții și pensii mai mari”.

În România, în jur de un milion de persoane trăiesc din pensia minimă, de doar 704 lei, adică 146 de euro, iar pensia medie lunară era, la nivelul lunii mai, de 1.335 de lei, adică 278 de euro.

Problemele nu se opresc aici, crede economistul-șef al Raiffeisen, amintind de problema demografică, în sensul îmbătrânirii populației României, dar mai ales „sistemul acesta inechitabil și complet injust de pensii speciale”.

„Pentru majoritatea pensionarilor, care au contribuit o perioadă foarte lungă de timp în viața lor activă la sistemul de pensii, nu avem reurse să le creștem pensiile, însă am creat o castă de privilegiați cărora le plătim pensii enorme raportat la contribuțiile pe care le-au avut, dacă le-au avut, pentru că mulți dintre ei nu au avut niciun fel de contribuții sau au avut, dar foarte puține, versus cât beneficiază și îi pensionăm la 40 și ceva de ani. E sfidător”, explică el.

Din totalul celor aproape 5 milioane de pensionari, circa 9.300 au pensii de serviciu, nivelul cel mai ridicat fiind în rândul judecătorilor și al procurorilor a căror pensie medie depășește 19.000 de lei, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice. În cazul acestora, aproape toată suma este suportată din bugetul de stat, nu din cel al asigurărilor sociale.

Aceștia sunt doar cei ale căror pensii țin de bugetul Casei Naționale de Pensii, căci mai sunt și pensiile speciale ale cultelor, avocaților, personalului MAI și MApN sau ale serviciilor secrete, care nu țin de Casa Națională de Pensii, fiecare categorie de personal având propria casă de pensii.

Recent, partidele parlamentare au ajuns la un consens pentru impozitarea pensiilor speciale- categorie care îi cuprinde și pe magistrați, polițiști, militari, diplomați-, cu 10% pentru cei care obțin între 2001 și 7000 de lei și cu 85% pentru cei care au pensia specială peste 7.001 lei. Legea a fost contestată de Avocatul Poporului și de Curtea Supremă la Curtea Constituțională.

În opinia lui Ionut Dumitru sistemul ar trebui însă reformat din temelii și corelat, din nou, cu rezultatele economiei, astfel încât să fie decuplat de interferența politicului.

„Eu cred că în momentul în care s-a renunțat la mecanismul de indexare – indexarea cu inflația plus jumătate din creșterea salariului real – a fost o greșeală. Faptul că ai renunțat la un mecanism automat de indexare, care nu interfera cu decizia politică, mi se pare o greșeală majoră. Cred că și pentru pensionar, și pentru buget, o predictibilitate de genul acesta, o indexare automată în funcție de niște indicatori economici relevanți, ar fi mult mai sănătoasă. Să renunțăm la abordarea politicianistă, discreționară, creștem pensiile doar atunci când avem o presiune electorală. Pensiile trebuie să crească în linie cu dinamica economică”, argumentează economistul.

În contextul unei legi făcute de Parlament, fără o corelare cu evoluția economică a României, cei care au avut de pierdut sunt chiar pensionarii: „Pentru ei oricum a fost o pierdere și anul trecut. În loc să ai de la 1 ianuarie indexare, au avut o creștere de pensii din septembrie. Si anul acesta la fel, în loc să aibă din ianuarie o indexare, li s-a promis o creștere de 40% din septembrie, care oricum nu avea nicio susținere economică și, în final, ei au avut de pierdut”.

Totuși, Ionuț Dumitru recunoaște că, pe termen scurt, cu două runde de alegeri la orizont, cele locale și cele parlamentare, este puțin probabil să existe o inițiativă serioasă în sensul reformării sistemului de pensii astfel încât să nu mai reprezinte o povară pentru buget, iar nivelul pensiilor să fie unul echitabil și echilibrat.

„Acum nu e momentul cel mai potrivit pentru o reformare a sistemului de pensii pentru că este presiunea electorală. Nimeni nu-și asumă decizii foarte hotărâte acum, dar după alegeri, trebuie analizată cu mare seriozitate situația din sistemul de pensii și găsite niște soluții pe termen lung pentru că nu putem continua așa”, spune Ionuț Dumitru.

Tot el vede și o posibilă fereastră de oportunitate: „următorii patru ani, până în 2024, sunt ani fără alegeri, ceea ce este destul de rar în România. Adică un Guvern care va rezulta după alegerile parlamentare, dacă are o majoritate confortabilă în Parlament, are șansa istorică să fie un guvern reformist având și patru ani în față fără presiune electorală poate să refacă sistemul”.