Terapia Intensivă este ultima linie de rezistență anti-Covid 19, iar paturile de la ATI sunt o resursă critică în lupta cu pandemia de Covid-19. Acolo ajung pacienții în stare gravă, care nu mai pot respira singuri, și tocmai de aceea gradul de ocupare a acestor paturi este un indicator imbatabil pentru a determina gravitatea pandemiei într-o țară. În România, până recent, autoritățile fie nu știau exact, fie au comunicat public cifre contradictorii despre câte paturi ATI echipate pentru a putea trata pacienții infectați cu noul coronavirus există disponibile.
După ce ministrul de Interne Marcel Vela și secretarul de stat Raed Arafat s-au contrat nervos în legătură cu câte paturi libere mai există la ATI, iar declarațiile că pacienți cu Covid-19 în stare gravă nu au unde să fie internați în București și trebuie să fie transportați la spitale din provincie, la ATI, au apărut și cifrele.
Odată cu ele, a ieșit la iveală și o realitate alarmantă: București, capitala țării și locul unde se înregistrează cele mai multe cazuri noi de Covid-19, dispune de circa 6% din totalul paturilor ATI pentru Covid-19, disponibile la nivel național.
Marți, în București, erau 82 de paturi ATI funcționale și echipate pentru a trata pacienții cu Covid-19, iar alte 12 erau în așteptare (nefuncționale), la spitalul modular de la „Elias”, construit din donații private de Asociația „Dăruiește Viață”, a declarat pentru Europa Liberă Horațiu Moldovan, secretar de stat la ministerul Sănătății.
La nivel național, România dispune la acest moment de 1.356 de paturi ATI destinate exclusiv pacienților cu Covid-19. Acestea sunt însă dotate cu doar 987 de ventilatoare mecanice, deci nu ar putea funcționa concomitent, dacă ar fi ocupate de cazuri foarte grave, reiese din datele unui raport al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI).
„Sunt paturi pe care le-am numărat eu, mergând cu piciorul din spital în spital”, spune pentru Europa Liberă Horațiu Moldovan, referindu-se la paturile ATI din Capitală. Cifra descoperită de Moldovan este cu 50% mai mică decât cea raportată în sistemul electronic al SRATI, cu care Ministerul Sănătății colaborează strâns. Acolo, Bucureștiul figura cu 161 de paturi ATI echipate și destinate pacienților cu Covid-19, dintr-un total de 900 de paturi ATI la nivelul Capitalei.
E normal în România în general? E normal să ajungi în 10 ore la mare? Bineînțeles că nu e normal.Horațiu Moldovan, secretar de stat
Întrebat dacă este o situație normală ca București să dispună de doar 6% din paturile ATI destinate bolnavilor de Covid-19, secretarul de stat de la Sănătate pare resemnat.
„E normal în România în general? E normal să ajungi în 10 ore la mare? Bineînțeles că nu e normal. S-a întâmplat și un lucru greșit. Sub presiunea doctorilor și nu numai a lor, spitalul Colentina a fost dat înapoi în circuitul general, acum două săptămâni. S-au făcut presiuni mari. Bucureștiul a rămas fără spital-suport pentru Covid. Avem spitale-suport în toate județele din țară, dar la un moment dat Capitala țării, care are cel mai mare număr de oameni și de infectări, a rămas fără spital-suport. Este o mare problemă. A trebuit să convertim la Covid alte spitale – Județean Ilfov, CF Witting și mai facem modularul de la Elias. Până la urmă, sub presiunea lucrurilor, am dus și la Colentina pacienți”, explică pentru Europa Liberă Horațiu Moldovan.
Exodul medicilor se vede și la ATI. Ar fi nevoie de triplarea personalului
În România nu avem doctori. Aparatura, tehnica, la un moment dat se poate cumpăra. Sunt produse care se găsesc pe piață. Dar specialiști care să le folosească se formează în ani.Horațiu Moldovan, secretar de stat
Plecarea personalului medical din România către Vest, pentru a câștiga mai bine și a putea profesa în condiții mai profesioniste a fost expusă de mai multe ori în ultimii ani. Acum, în pandemia de Covid-19, s-au putut observa și efectele. Primul – incapacitatea de testare a populației, dincolo de un anumit prag numeric, din lipsă de personal specializat în laboratoare.
Acum, în problema critică a paturilor ATI, fără de care un bolnav grav de Covid-19 nu poate supraviețui, lipsa personalului medical calificat – medici și asistente – este mai pregnantă decât lipsurile materiale, care pot fi depășite, explică Horațiu Moldovan. El spune că România ar avea nevoie la ATI de dublarea personalului doar pentru a funcționa în condiții minime, iar pentru a funcționa la standarde europene – de triplarea personalului de la ATI.
„În România nu sunt doctori. În România, doctorii au fost plătiți ca tehnicienii de salubritate, timp de 30 de ani. S-a ameliorat venitul de un an, doi. A existat un exod, au plecat 30.000 de medici. Nu avem anesteziști, epidemiologi. Avem puțini. Aparatura, tehnica – ventilatoare, injectomate, la un moment dat se poate cumpăra. Sunt produse care se găsesc pe piață. Dar specialiști care să le folosească se formează în ani. Asta e realitatea medicinei românești, asta avem”, spune oficialul de la Sănătate.
Situația cu spitalul modular construit de Asociația „Dăruiește Viață”, care a costat circa două milioane de euro, proveniți din donații și sponsorizări private, și care stă nefolosit de circa o lună, în plină pandemie, are la bază exact această realitate. Cele 38 de paturi ale spitalului ridicat din bani privați sunt dotate corespunzător pentru ATI, însă vor fi folosite deocamdată doar pentru cazuri cu simptome ușoare de Covid-19. Explicația: nu există personal medical ATI suficient pentru a deservi aceste paturi și eventualii lor pacienți, arată Horațiu Moldovan.
„În România, lipsesc cam 1.000 de anesteziști (medici ATI). Ar trebui să avem cam 2.000 ca să fim la minimum, să ne descurcăm cât de cât. Standardul în UE, pentru anesteziști, este de 20 la suta de mii de locuitori. Noi avem 5 la suta de mii”, mai spune Horațiu Moldovan.
Raportul SRATI arată că în prezent în sistemul public de sănătate al României mai profesează circa 1.000 de medici ATI specialiști și primari, precum și 850 de medici ATI rezidenți (adică în anii 1-5 de rezidențiat). În medie, unui medic ATI i-ar reveni în grijă aproape 4 paturi de ATI, în timp ce standardul este de un medic la două paturi de ATI.
„Acesta este unul din principalele motive pentru care unele compartimente ATI din spitalele mici nu sunt funcționale, iar unele secții ATI din spitalele municipale sau chiar județene își desfășoară îngreunat activitatea. Astfel, în unele spitale, secția/compartimentul ATI are unul sau doi medici ATI angajați, ceea ce face dificilă desfășurarea unei activități medicale în condiții de siguranță și de asemenea duce la imposibilitatea organizării unei linii de gardă pentru specialitatea ATI”, arată raportul SRATI.
Sarabanda cifrelor oficiale la ATI
Autoritățile au prezentat mereu cifrele cele mai atractive și liniștitoare în privința paturilor ATI disponibile în România. Niciodată aceleași cifre, dar mereu cu asigurarea că situația este sub control. Sau, în replica de neuitat a lui Raed Arafat pentru iritatul ministru Marcel Vela: „Există locuri, dacă începem să ducem fiecare bolnav și să-l trimitem în celălalt capăt al țării”.
Raportul SRATI arată că, în prezent, în România există 2.130 de paturi ATI în spitalele destinate tratării pacienților cu Covid-19, însă doar 1.356 dintre acestea sunt rezervate exclusiv pentru pacienții cu Covid-19. În afară de acestea, mai există 1.550 de paturi de ATI în spitalele non-Covid, deci care nu pot trata pacienții cu această boală.
În martie, Grupul de Comunicare Strategică anunța că România dispune de 2.653 de paturi ATI și de 1.361 de ventilatoare mecanice, fără a face vreo corelație între cifre, în sensul de câte paturi care pot trata cazurile grave de Covid-19 există.
La finalul lunii iunie, ministrul Sănătății Nelu Tătaru era și mai optimist. El afirma, la Digi24, că România are circa 4.000 de paturi de terapie intensivă, din care 3.000 „complet dotate”, adică au inclusiv dispozitiv de ventilare mecanică a pacienților.
În iulie, cifrele prezentate de Tătaru arătau diferit: tot 4.000 de paturi ATI, dar doar circa 2.000 erau destinate pacienților Covid-19.
În horă a intrat chiar și prim-ministrul Ludovic Orban care, în plin scandal privind blocajul Terapiei Intensive pentru pacienții Covid din Capitală, a lansat cifra de 840 de paturi ATI în Capitală (aproape de realitate, dar nu pentru pacienții cu Covid-19, ci în total).
Nelu Tătaru lansa săptămâna trecută o nouă cifră la nivelul Capitalei: 1.211 paturi pentru pacienții de Covid-19, fără să specifice însă câte dintre acestea sunt la ATI, pentru cazurile grave.
Realitatea este că în Capitală, pe 28 iulie, existau 82 de paturi ATI care puteau trata pacienții cu Covid-19. Dintre ele, erau libere și funcționale doar 23. Cele 12 paturi pe deplin dotate pentru Covid-19, de la spitalul modular al Asociației „Dăruiește Viață”, erau „în așteptare”, din lipsă de personal medical.
Situația de marți, 28 iulie, a paturilor ATI echipate pentru bolnavii grav de Covid-19, la spitalele din București, conform secretarului de stat Horațiu Moldovan:
- Matei Balș: 18
- Spitalul Militar ROL2: 16
- Spitalul Județean Ilfov: 15
- Carol Davila: 10
- Victor Babeș: 9
- Marius Nasta: 7
- Colentina: 3
- Maternitatea Bucur: 2
- INMSC „A. Rusescu” (pediatrie): 2
- Elias (spitalul modular „Dăruiește Viața”): 12 nefuncționale, în așteptare de personal.
Marți, în România erau internați la Terapie Intensivă 357 de pacienți bolnavi de Covid-19, din totalul de 6.960 de pacienți spitalizați, infectați cu noul coronavirus.