Hibele noilor modificări privind pensiile speciale: nu elimină cu adevărat privilegiile, pavează calea spre Curtea Constituțională

Marea noutate a noilor amendamente este că se umblă pentru prima oară la vârsta minimă de pensionare a magistraților, care va crește la 50 de ani din 2024.

De asemenea, vârsta de pensionare a militarilor, diplomaților și a personalul auxiliar din instanțe, nu și cea a magistraților, va ajunge la 65 de ani în 2035.

Toate pensiile speciale aflate în plată se vor supraimpozita cu 30% doar dacă partea necontributivă depășește salariul mediu brut pe economie, adică 6.700 de lei.

În plus, pensiile speciale ale magistraților se vor recalcula. Se interzice cumulul mai multor pensii speciale, prevedere valabilă pentru toată lumea.

Amendamentele pe care premierul Nicolae Ciucă le anunțase acum două săptămâni au fost prezentate de acesta pe Facebook și au fost deja depuse la Camera Deputaților, decizională.

Potrivit ministrului Muncii, modificările au fost elaborate după consultări cu Banca Mondială, care a criticat în repetate rânduri proiectul de lege elaborat de Guvern și votat deja de Senat.

Principalele modificări aduse pensiilor magistraților

• Judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR și magistrații – asistenți de la Curtea Supremă se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții.
• Vârsta de pensionare va crește etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. (Anexa 2). Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.
• În perioada 2024- 2029 pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii 10 ani. Din 2024 și până în 2043 perioada de raportare se va mări până la 300 de luni. Magistrații vor fi singurii care vor avea o pensie de 80% din venit, toți ceilalți „speciali” vor avea una de 65%.
• Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete și nu la cele brute.
• Pensiile speciale ale magistraților vor fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depășește salariul mediu brut pe economie- 6.700 de lei.
• Actualizarea pensiilor magistraților nu se va mai face în funcție de creșterea indemnizației ca până acum.
• Magistrații nu vor mai putea cumula mai multe pensii speciale.
• Nicio pensie ( valoare netă) nu va mai depăși venitul brut din perioada de activitate.
• Personalul auxiliar din instanțe și parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.
• Pentru personalul auxiliar de specialitate, procentul aferent bazei de calcul va fi de 65%, nu de 80%.

Două probleme de neconstituționalitate la pensiile magistraților și cum le justifică guvernul

• Recalcularea și impozitarea cu 30% a pensiilor în plată

La articolul III ( aliniatul 1) al proiectului de lege se prevede că:

„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu aflate în plată se recalculează potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.”

Prevederea are multe șanse să cadă la Curtea Constituțională, care a dat deja până acum mai multe decizii referitoare la neconstituționalitatea scăderii pensiilor aflate în plată ale magistraților, indiferent de modalitatea prin care se face asta.

Guvernul motivează însă că decizia CCR nr. 900/2021 spune că statutul magistratului trebuie să fie identic, indiferent dacă acesta este în activitate sau pensionar, dar recunoaște că există riscul invalidării de către CCR întrucât „s-ar crea mai multe categorii de magistrați din perspectiva cuantumului pensiei”.

Pentru a evita o decizie negativă a CCR, Guvernul afirmă că recalcularea se va referi la veniturile nete, nu la cele brute. Astfel, cuantumul pensiei aflate în plată nu va scădea, reducându-se baza de calcul.

În ce privește impozitarea cu 30% a părții necontributive din pensie care depășește salariul mediu brut pe economie, aici lucrurile sunt și mai clare în ceea ce privește poziția Curții Constituționale.

În decembrie 2020, CCR spunea că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțional în ansamblu. Proiectul prevedea impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc.

În motivare, judecătorii CCR au apreciat că doar pensiile de serviciu ale magistraților sunt garantate, nu și celelalte.

„Atât Constituţia, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale care dezvoltă principiul independenţei justiţiei consacrat de art.124 alin.(3) şi art.145 din Legea fundamentală garantează doar pensiile de serviciu ale celor care au exercitat calitatea de judecător, judecător la Curtea Constituţională, procuror sau de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională întreaga perioadă impusă de lege.”

În aceste condiții, în care Curtea a spus explicit că alte pensii în plată pot fi modificate, prin impozitare, de exemplu, se ridică întrebarea de ce acest proiect de lege include și pensiile în plată ale magistraților.

Judecătorul Cristi Danileț spune pentru Europa Liberă că o astfel de prevedere este posibil să pice la CCR.

„Principiul Curții Constituționale este că nici salariile, nici pensiile în plată ale magistraților nu pot scădea ca urmare a recalculării, și Curtea a spus asta încă de acum 10-11 ani.”

Magistrații încep deja să facă valuri

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a votat marți, 30 mai 2023, în unanimitate să convoace adunările generale de la nivelul tuturor instanțelor și parchetelor din România pentru ca judecătorii și procurorii să-și exprime punctele de vedere cu privire la proiectele de legi prin care se vor modifica pensiile de serviciu.

Adunările generale au fost convocate pentru miercuri, ora 10.00.

Mai multe asociații de magistrați, printre care Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan, și Asociația Magistraților din România (AMR), condusă de judecătoarea Andreea Ciucă, consideră că:

„Adoptarea proiectului legii de modificare a pensiilor de serviciu ale magistraților – incluzând și modificările intempestive aduse acestui proiect – echivalează cu sinuciderea asistată a unui sistem aflat deja în cea mai gravă criză de personal”.

Alte modificări importante care vizează pensiile speciale

• Va crește vârsta standard de pensionare până la 65 de ani (Anexa 5 a Legii 263/2010) pentru diplomați, personalul auxiliar din instanțele judecătorești.
• Pentru funcționarii parlamentari vârsta de pensionare va fi de 60 de ani, iar vechimea minimă în structurile Parlamentului crește eșalonat de la 15 ani la 25 de ani.
• În calculul vechimii funcționarului parlamentar se ia și perioada în care acesta a fost senator sau deputat, a îndeplinit o funcție de demnitate publică numită sau aleasă, precum și perioada în care a fost înalt funcționar public.
• Crește vechimea minimă în specialitate, eșalonat, de la 15 ani la 25 ani, pentru Curtea de Conturi, diplomați, funcționari parlamentari, începând din ianuarie 2024. Până în ianuarie 2034, aceasta va fi de 25 de ani.
• Baza de calcul a pensiei speciale pentru diplomați va fi de 65% din veniturile pe ultimele luni de activitate.
• Va crește vârsta standard de pensionare pentru personalul din sistemul militar de la 60 de ani la 65 de ani, astfel încât să se asigure corelarea cu sistemul public de pensii.
• Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar. Dacă acest indice are valori negative, actualizarea nu se mai face.