Cum a fost ținut Klaus Iohannis pe tușă la o întâlnire a șefului NATO cu Volodimir Zelenski & lideri europeni

Încă de la declanșarea atacului Rusiei asupra Ucrainei, în februarie 2022, România s-a aflat permanență în prima linie în ceea ce privește discuțiile care priveau sprijinirea Ucrainei, în condițiile în care granița dintre cele două state este de 649,4 km, peste 830 km dacă luăm în considerare și Dunărea, plus apele teritoriale din Marea Neagră.

Aflat la Bruxelles, la reuniunea UE și Balcanii de Vest, ce se desfășura în paralel, Klaus Iohannis a catalogat ca „neobișnuit” gestul de a nu fi fost invitat pe 18 decembrie, la discuțiile privind soarta Ucrainei. Momentul este unul de maximă importanță având în vedere schimbarea de gardă din ianuarie între președintele în exercițiu, Joe Biden, și președintele ales, Donald Trump, care a transmis semnale contradictorii în privința Ucrainei, insistând asupra unei păci rapide.

Pe scurt, la reședința secretarului general NATO, olandezul Mark Rutte, au fost invitați miercuri seară, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, lideri ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și reprezentanți ai Consiliului și Comisei Europene, pentru a discuta despre ajutorul militar și umanitar pentru Ucraina cu o lună înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă pe 20 ianuarie 2025.

„Noi în NATO lucrăm în consens, nu pe grupulețe și nici pe bisericuțe. Dar cu siguranță vom ști foarte exact ce s-a discutat (...) la momentul oportun, vom avea o poziție oficială față de aceste chestiuni. Nu cred că este o soluție grozavă să se discute aceste spețe complicate pe grupulețe”, a spus, de la Bruxelles, miercuri, înainte cu puțin timp ca întâlnirea de la reședința lui Rutte, Klaus Iohannis.

Gestul liderului NATO, Mark Rutte, vine după ce alegerile prezidențiale de la București au fost anulate ca urmare a invocării amestecului unui „actor statal” străin în buna desfășurarea procesului electoral. Nimeni nu a răspuns politic pentru că a permis o astfel de intruziune, la mai bine de zece zile de la anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, pe 6 decembrie. Iar autoritățile de la București nu au anunțat încă data la care reprogramează alegerile prezidențiale, fapt ce sugerează un hiatus în procedurile democratice fundamentale ale țării.

Președintele Zelenski, a cărui țară apără practic țările europene și NATO de o și mai accentuată influență a Rusiei în regiune, a fost invitatul principal la întâlnirea din locuința șefului NATO.

„O oportunitate foarte bună pentru a vorbi despre garanţii de securitate ale Ucrainei, (atât) azi (cât) şi mâine”, a spus Zelenski, alături de Rutte, înainte să intre în reședința de la Bruxelles.

Politologul Cristian Pârvulescu spune că absența României de la discuțiile cu Rutte nu trebuie privită totuși cu îngrijorare. România nu face parte dintre statele care și-au anunțat intenția de a trimite misiuni de pace în Ucraina, cum au procedat Germania și Polonia.

„România și-a manifestat public dezacordul cu trimiterea de trupe, cred că chiar și prin vocea președintelui Iohannis. Așa că n-avea cum să participe la această discuție. Acolo au fost cei care contează”, explică Pîrvulescu.

Sorin Ioniță de la Expert Forum crede însă că atitudinea lui Rutte arată că România este „oarecum marginalizată”, „pusă așa, într-un fel de carantină”.

„E normal ca, din moment ce voi nu știți să explicați ce se întâmplă la voi, e normal ca noi discutăm între noi, ar fi mesajul”, explică Sorin Ioniță.

Analistul spune că existau semnale de răcire a relațiilor cu statele occidentale imediat după anularea alegerilor programate pe 8 decembrie, anulare anunțată cu numai 48 de ore înainte.

Autoritățile de la București nu au reușit să aducă dovezi suficiente despre modul în care a fost afectat sau nu procesul electoral de Rusia, acel „actor statal” străin invocat în documentele desecretizate la 4 decembrie, și nici ce au făcut ca să prevină un astfel de amestec. Situația, încărcată de tensiuni și confuzie, e de natură să ridice semne de întrebare inclusiv în privința capacităților de auto-apărare ale României.

„E foarte plauzibil că se pun semne de întrebare acum, din moment ce s-au văzut efectele unor breșe și de ce s-a putut petrece așa ceva, când tu dădeai asigurări că ai tot ce-ți trebuie, monitorizezi, că ai cele mai tari cooperări și n-ai văzut o chestie care creștea de cel puțin de un an de zile – extremismul, e clar că n-a crescut în două luni”, explică Ioniță.

Președintele Iohannis susține însă că influența străină în alegeri a fost descoperită de instituțiile abilitate abia după primul tur al alegerilor prezidențiale și aceasta cu sprijinul „semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat totuși”.

Acesta - lipsa unor informații certe și concludente - ar fi fost motivul pentru care Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu s-a putut întruni decât la patru zile de la alegeri, adică joi, 28 noiembrie.

E de amintit însă că decizia CCR de anulare a alegerilor a venit peste o săptămână, mai precis după opt zile de la întrunirea CSAT (după ce pe 4 decembrie, serviciile de informații primiseră OK-ul președintelui de a informa opinia publică cu privire a interferența Rusiei în campania electorală). Judecătorii CCR au fost în situația de a invalida prezidențialele vineri, 6 decembrie, după momentul lor de stat, 40.000 de voturi în turul II fiind deja exprimate în diaspora (votează de vineri, vreme de trei zile).

„Să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce, în această chestiune, probabil foarte departe”, a explicat Iohannis lipsa asumării unor responsabilități politice în urma alegerilor la București.

El a menționat însă că cei care îi cer demisia în urma situației create îi cer practic să nu respecte Constituția de vreme ce legea fundamentală spune foarte limpede la art. 83, alin. 2 potrivit căruia președintele rămâne în funcție până când noul președinte ales depune jurământul.

Nu e clar dacă anunțul premierului Ciolacu de a trece în opoziție împreună cu partidul său, de joi, 19 decembrie, ține de asumarea răspunderii pentru eșecul organizării de alegeri libere și corecte în România anului 2024. Sau dacă ține de protejarea imaginii sale și a PSD în pespectiva prezidențialelor din primăvară/ vară.

Iohannis - SIE nu poate cerceta demnitari români

Extremismul era în atenția autorităților de mult timp, recunoaște însă președintele Klaus Iohannis de la pupitrul conferinței de presă de la Bruxelles de miercuri.

„Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri. Dar de la a ști că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă și trebuie să înțelegem că nimeni dintre cei care ne atacă n-o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura și firul. Se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere. Deci să nu-și imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură «cu dragoste din partea Estului»”, a încercat președintele să explice de ce autoritățile nu au fost capabile să facă nimic concret înainte de alegeri pentru a preveni afectarea acestora și anularea lor.

Pe de altă parte, Iohannis spune că serviciile secrete ar fi legate de mâini, principial, în privința supravegherii politicienilor. De aici ar veni incapacitatea de a trece de la a ști de o problemă la a o preveni sau remedia.

„Nu poate nimeni, nici Consiliul Suprem de Apărare a Țării, niciun serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde am fost înainte de '89. Fiecare are libertatea, dacă vrea să candideze, să-și facă campanie, să spună oamenilor ce vrea. Așa e în politică. Nu poți să vii și să interzici un candidat fiindcă vorbește ciudățenii în campanie. Serviciile secrete nu au voie să urmărească politicienii în intern, pur și simplu, că am ajunge imediat înapoi la vechea securitate și așa ceva este inacceptabil”, e de părere Klaus Iohannis.

În ciuda a ceea ce consideră președintele legat de o imunitate a demnitarilor, Curtea Constituțională, cea mai importantă instanță de reglaj constituțional din România, care veghează la corectitudinea alegerii președintelui României, a intervenit nu o dată, ci de două ori în cursul alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024.

În prima dintre intervenții, care a avut loc pe 7 octombrie 2024, judecătorii constituționaliști i-au interzis politicienei pro-ruse Diana Șoșoacă, reprezentanta partidului SOS România, să candideze la alegerile prezidențiale.

Spre deosebire de președintele Klaus Iohannis, care crede că serviciile nu pot urmări demnitari, CCR crede că regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor „indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public”, cu alte cuvinte că manifestările anti-statale și anti-democratice ale Dianei Șoșoacă erau la vedere.

„Libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică este garantată de Constituție. Candidatul la funcția de Președinte al României este conștient de semnificația informațiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăților și raționamentelor transmise în spațiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituție și la valorile acesteia, nefiind, așadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu”

Motivarea CCR de interzicere a candidaturii Dianei Șoșoacă

Un alt moment în care Curtea a intervenit a fost legat de anularea alegerilor, iar decizia a fost luată pe baza indiciilor prezentate de aceleași servicii despre care președintele spune că sunt limitate și care au adus dovezi insuficiente legate de ingerința în alegeri, e de părere analistul Sorin Ioniță.

„Care sunt acele dovezi, nu irefutabile, dar cât de cât plauzibile, care să arate altceva decât că monitorizau ceva (grupurile de Tiktok-n.r). Monitorizarea o pot face și 15 grupuri de jurnaliști, trei ONG-uri și 100 de elevi de liceu. Asta putem face și noi, să numărăm haștaguri și să facem linii punctate să arătăm legăturile”, spune Ioniță.

Călin Georgescu, candidatul de extrema dreaptă și pro-rus, care a declanșat reluarea alegerilor și care ar fi beneficiat de ajutor extern, este și cel care nu ar fi fost deranjat de autorități.

„E clar că el trăiește inexplicabil pentru veniturile declarate. Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să arate de ce a secretizat cheltuielile timp de o lună și ceva cât strigam la ei înainte de turul I. Georgescu a avut zero cheltuieli tot timpul și atunci și nu le-a văzut nimeni. Acum sunt surprinși”, mai spune Ioniță.

Inconsecvența dintre discursul președintelui la Bruxelles și activitatea Curții Constituționale s-a prelungit joi la București.

În mijlocul crizei politice legate de formarea unui guvern proeuropean, actualul premier, șef al partidului cu cel mai mare număr de voturi - Partidul Social Democrat, Marcel Ciolacu, anunță că nu mai dorește să participe la formarea unui nou guvern. El invocă faptul că un număr de colegi de coaliție de coaliție de la Partidul Național Liberal, foști și actuali parteneri de guvernare, au avut discursuri critice la adresa sa.

Anunțul a dat o lovitură Bursei de la București, al cărei indice a scăzut cu aproape trei procente în câteva minute de la anunț.

Marginalizarea politică despre care vorbea Ioniță începe să se resimtă nu doar la Bursa de la București.

Cu o zi înainte, Fitch Ratings a revizuit de la stabil la negativ perspectiva ratingului României din pricina „incertitudinii politice la niveluri ridicate”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.