Președintele Iohannis, prăbușit în sondaje. De la „elefanți” la „crizatori” și amenințarea suspendării

De la președintele care a câștigat alegerile din 2019 cu un scor zdrobitor - 67%, Iohannis se poate vedea pus în fața unei suspendări. Parlamentarii AUR anunță că inițiază procedura, iar Ludovic Orban spune că ar vota cu ambele mâini la un referendum. Subiectul suspendării se discută tot mai aprins în societate pe măsură ce imaginea șefului statului se deteriorează.

„Ghinion”, ar putea spune chiar Iohannis. Un ghinion la care și-a adus o contribuție și care s-a adăugat altor ghinioane mari care au lovit România: Covidul și prețurile la energie.

Criza politică se apropie cu pași repezi de valul trei: căderea guvernului Nicolae Ciucă, după cea a lui Dacian Cioloș și moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul Cîțu.

Pentru criza politică, principalul vinovat este considerat președintele Iohannis, iar pentru gravitatea valului patru fostul premier Florin Cîțu. Președintele ocupă însă poziția a doua.

În luna septembrie, arată un sondaj Avangarde, șeful statului era creditat cu 28% încredere, iar în iulie cu 33%. O cădere bruscă de 19 procente în nici patru luni. Pe acest fond ideea suspendării poate prinde teren chiar și în rândul propriului electorat.

De ce s-a erodat Iohannis?

Motivele acestei prăbușiri țin de dezamăgirea electoratului, care ar fi vrut o mai mare implicare a președintelui în actualele crize, spune profesorul Andrei Țăranu. Iohannis a folosit infim funcția executivă, a ținut mult la cea de reprezentare, iar când o utilizat-o a făcut greșeli majore.

„Acum, când într-adevăr a fost nevoie de implicarea sa executivă, nu prea a știut ce să facă și a făcut foarte mari greșeli legate de apropierea completă și lipsită de echivoc față de echipa Cîțu împotriva lui Orban, față de guvernul Cîțu împotriva USR-ului, față de PNL împotriva tuturor. Și asta evident că i-a adus critici din partea tuturor.

Nu a propus politici publice, nu s-a bătut pentru schimbarea legilor electorale, a legilor justiției, a Constituției, nu s-a bătut pentru aproape nimic. Doar atunci când a simțit că lucrurile evoluează foarte prost s-a agitat. Marea masă de votanți ai lui Iohannis a început să se sature de dimensiunea reprezentativă și să vrea implicare acum când criza e imensă iar guvernul nu știe ce să facă”, explică pentru Europa Liberă Andrei Țăranu.

De la „elefanți” la „crizatori”

• OUG 13 și cei doi elefanți

Prima implicare a președintelui a fost în contextul celebrei OUG 13, prin care, în timpul perioadei Liviu Dragnea, guvernul Grindeanu a vrut să modifice Codurile penale, prin dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu și introducerea grațierii. Prezent la ședința de guvern în care urmau să se adopte ordonanțele de urgență, Klaus Iohannis a spus că "sunt doi elefanți în încăpere". Ordonanțele au fost blocate parțial și au fost urmate de cele mai mari proteste de la revoluția din decembrie 1989. Președintele a susținut protestele, care au făcut înconjurul lumii.

• Victoria PSD: demiterea Codruței Kovesi

Un alt episod în care Klaus Iohannis s-a implicat este cel al demiterii fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. După ce luni de zile președintele a refuzat să semneze decretul de demitere, rezistând presiunilor făcute fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, și de Liviu Dragnea, care îl amenința cu suspendarea, în urma unei decizii a Curții Constituționale și-a pus într-un final semnătura pe decretul de demitere. Ar fi putut să nu o facă, dar mai ales ar fi putut să-i mulțumească public Laurei Codruța Kovesi pentru activitatea ei în fruntea DNA, au fost câteva dintre reproșurile care i s-au adus atunci.

• Starea de alertă și lockdown-ul

Primul val al pandemiei de coronavirus a prins autoritățile de la București pregătite mai mult pentru alegeri anticipate, dorite de președinte și partidele din opoziție, decât pentru a face față virusului care deja devasta Europa. Ideea anticipatelor a fost abandonată, iar președintele Klaus Iohannis s-a implicat extrem de activ în criza sanitară. Nu a ezitat să declare stare de urgență și să bage întreaga Românie în lockdown, așa cum făceau de altfel toate statele occidentale, să țină conferințe de presă, să participe la ședințele de guvern și la cele ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență. A fost activ într-un moment dificil.

• Drumul spre valul patru pavat cu triumfalisme

Cu totul alta a fost atitudinea președintelui în fața valului patru, anunțat încă din primăvară de experții din lumea întreagă. Braț la braț cu Florin Cîțu, devenit unul dintre favoriții săi, Iohannis a clamat că pandemia a fost învinsă și vaccinarea este un succes. Guvernul a introdus „marea relaxare”. Preocupat ca la Congresul PNL să fie ales Florin Cîțu în detrimentul lui Ludovic Orban, președintele l-a susținut fățiș pe acesta, în pofida evidenței că premierul nu lua măsurile necesare prevenirii valului patru.

• Descoperirea „catastrofei”

În conflictul dintre PNL, Florin Cîțu și USR, care a dus la destrămarea coaliției de guvernare și la prăbușirea cabinetului în urma unei moțiuni de cezură votate inclusiv de USR, șeful statului s-a poziționat vehement împotriva acestora. Renunțarea la Florin Cîțu ca nominalizare de premier s-a produs doar în momentul în care pandemia luase proporții, se înregistrau peste 500 de morți zilnic și peste 16.000 de infectări.

„Ne confruntăm cu o catastrofă” a fost obligat Iohannis să admită.

• Guvernul minoritar, un eșec anticipat

Președintele a persistat pe formula unui guvern minoritar și pe refuzul refacerii coaliției majoritare. Într-una din ultimele sale ieșiri publice Klaus Iohannis i-a numit pe cei de la USR „crizatori”.

„Coaliția care a guvernat până acum nu a reusit să rezolve aceste probleme. Nu are rost să vă explic eu acum de ce nu au reușit, dar zilele trecute au arătat care au fost crizatorii. Cei care, în loc să facă reforme, au produs crize”. - Klaus Iohannis, octombrie 2021

Cîțu, scăpat de sub controlul lui Iohannis?

Desemnarea generalului (r) Nicolae Ciucă pentru formarea guvernului este după toate probabilitățile un alt eșec. Acesta nu a reușit să obțină susținerea PSD sau a USR – nu a avut un mandat de negociere în acest sens. Florin Cîțu a susținut formula guvernului minoritar, refuzând flexibilizarea mandatului lui Nicolae Ciucă, deși la întâlnirea dintre președintele Iohannis, Nicolae Ciucă și Florin Cîțu se convenise altceva.

Există astfel tot mai multe întrebări legate de influența și controlul pe care le mai exercită Klaus Iohannis asupra lui Florin Cîțu și a „echipei câștigătoare”. În opinia profesorului Andrei Țăranu, fostul premier s-a autonomizat foarte mult, iar președintele Iohannis a pierdut „guvernul lui”.

„Am senzația că Iohannis a pierdut după congres frâiele guvernului Cîțu, care îl ține acum la mantinelă pe Iohannis, care nu prea știe cum să se comporte. A pierdut controlul asupra lui Cîțu: s-au întâlnit acum o săptămână, Ciucă a spus că a primit mandat să negocieze cu alții, dar Cîțu nu i-a dat voie, l-a mandatat doar pentru guvern minoritar. Cîțu a început să se fie autonom foarte mult de Iohannis care a pierdut guvernul lui”.

Suspendarea, un drum întortocheat

George Simion a anunțat că AUR va începe procedura pentru suspendarea din funcție a președintelui. „Am început colectarea de semnături în rândul parlamentarilor. Ne-au promis de la mai multe partide că vor semna şi vom apela la sutele de mii se români care ne contactează şi ne roagă să îl dăm jos pe Iohannis” a spus George Simion, copreședintele AUR. Drumul este însă unul complicat.

În primul rând, AUR ar trebui să convingă o treime dintre parlamentari să semneze cererea de suspendare( 117) , apoi jumătate să voteze declanșarea referendumului, adică 234.

AUR are doar 34 de parlamentari și PNL, USR și UDMR au respins categoric ideea, iar PSD nu a dat un răspuns ferm. Grindeanu a spus că ia în calcul suspendarea doar dacă o susține și USR. O problemă ar fi cu parlamentarii apropiați de Ludovic Orban care au părăsit grupul PNL. Dacian Cioloș a anunțat că nu va susține un demers privind suspendarea președintelui Iohannis.

Orban, care a devenit unul dintre cei mai înverșunați adversari ai lui Klaus Iohannis, a declarat luni că se va „implica cu toată forța” într-un referendum de suspendare. Cu cei 12 parlamentari ai săi nu poate influența decisiv votul.

Înainte de a se ajunge însă la vot un cuvânt greu îl are de spus Curtea Constituțională, care analizează faptele imputate președintelui și spune dacă acesta a încălcat sau nu grav Constituția. Decizia CCR nu are însă caracter obligatoriu, Parlamentul nefiind obligat să țină cont de aceasta. Procedura suspendării din funcţie a preşedintelui este prevăzută în Articolul 95 din Constituţie și se referă doar la săvârşirea unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei,

Dar cea mai mare problemă în cazul referendumului de suspendare este validarea acestuia. Să reamintim că Traian Băsescu a supraviețuit celor două referendumuri de suspendare, care nu au întrunit cvorumul de prezență necesar nefiind astfel validate.