Acestea țin de diferențele de viziune în ce privește aplicarea certificatului, dar și a constituționalității din perspectiva restrângerii dreptului la muncă.
La Senat au fost aduse o serie de amendamente proiectului guvernului, care se limita la introducerea certificatului verde doar pentru personalul medical. Concret, acum li se va cere certificatul verde tuturor angajaților din sectorul public și privat.
Cele mai disputate prevederi sunt:
- Angajaților din sectorul public și privat li se suspendă contractul de muncă pe o perioadă de 30 de zile cu pierderea drepturilor salariale, în cazul în care nu prezintă certificatul verde.
- După aceste 30 de zile, dacă tot nu au certificatul verde, angajaților din sectorul public li se desface contractul de muncă.
- Angajaților din sectorul privat li se poate prelungi perioada de suspendare a contractului cu încă 30 de zile sau li se poate desface contractul de muncă. Acest lucru este la latitudinea angajatorului.
- Testele PCR sau rapide, care sunt incluse în certificatul verde, vor trebui plătite din banii angajatului. Prevederea vizează și personalul medical nevaccinat.
- Angajatorii, persoane juridice publice sau private, care nu pun în aplicare aceste prevederi vor plăti o amendă între 50.000 și 100.000 lei.
Cu excepția Comisiei pentru Drepturile Omului, proiectul de lege a primit avize pozitive de la toate celelalte comisii și ministere, inclusiv de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
În argumentație se susține că nu este încălcat articolul 53 din Constituție, aliniatele 1 și 2, că nu se produce o discriminare și nici nu este restrâns dreptul la muncă. Dar mai ales că măsurile sunt proporționale cu gravitatea situației.
Ce spun constituționaliștii
Cu toate acestea, opiniile constituționaliștilor consultați de Europa liberă sunt mai nuanțate.
Profesorul de drept constituțional Claudiu Dinu susține că proiectul de lege, dacă va rămâne în forma de la Senat, va ridica probleme de neconstituționale în ce privește desfacerea contractului de muncă, pentru ca asta înseamnă suprimarea dreptului la muncă. O altă problemă este aceea că reglementările nu sunt prevăzute pe o perioadă determinată de timp, ci pe durata stării de alertă care datează deja de peste un an și jumătate.
„Nu certificatul în sine și faptul că trebuie să prezinte certificatul sunt problema, ci faptul că angajatul își poate pierde locul de muncă. Deci, indirect este limitat dreptul la muncă. La articolul 53 din Constituție se spune că nu trebuie suprimat un drept, or avem o suprimare a dreptului la muncă. Deci, aici s-ar putea să fie o problemă de neconstituționalitate. Mai ales că nu este prevăzută clar o perioadă în care acționează aceste prevederi, ci pe perioada stării de alertă. Ar fi trebuit să fie o lună-două, după care se prelungește prin lege, dacă e cazul. Stare de alertă avem de peste un an de zile. Dar, dacă ajunge la CCR, în cazul în care și la Camera Deputaților rămâne această formă, cred că se va judeca și prin prisma contextului”, spune pentru Europa Liberă Claudiu Dinu.
Pe de altă parte, în dreptul muncii este prevăzut un set de analize care condiționează angajarea, iar acest lucru nu este considerat discriminare, explică profesorul de drept constituțional.
Ștefan Deaconu, profesor de drept public la Facultatea de Drept din București, spune pentru Europa Liberă că nu se poate vorbi de discriminare atâta vreme cât la vaccinare există alternativă.
„Cu suspendarea sau desfacerea contractului de muncă poate fi o problemă atât timp cât nu dai o alternativă. Iar alternativa la vaccinare este testarea. Deci, dacă angajatul nu vrea să se vaccineze gratis, atunci poți să-i ceri să se testeze pe banii lui. Nu e o discriminare din moment ce există alternativa. Pentru că dreptul la muncă, dar la care există alternativă, i se opune dreptul la sănătate”.
PSD vrea să rescrie legea
Amendamentele care introduc aceste reglementări privitoare la obligativitatea certificatului verde pentru toți angajații au venit din partea PNL și USR. Așa că PSD susține că legea este prost scrisă și are elemente de neconstituționalitate.
Cea mai deranjantă problemă pentru PSD este cea referitoare personalul medical. Argumentul: aproape 40.000 de cadre medicale nu sunt vaccinate și este riscant în plină pandemie să fie amenințați cu desfacerea contractului de muncă.
Alexandru Rafila, senator PSD, spune că sistemul de sănătate nu se poate dispensa de 40.000 de cadre medicale.
„Una este să folosim acest certificat verde încât să creștem siguranța în zona sănătății publice în ceea ce privește reducerea transmiterii și altceva să venim cu un proiect coercitiv într-un moment de tensiune maximă în care devine inaplicabil și care a ajuns într-un soi de dezbatere, chiar cea din Senat, care îl duce în derizoriu. Un astfel de proiect trebuie pregătit”, a spus Rafila.
„E un proiect de lege care a fost prost scris, din păcate, asta este realitatea. Creează mai multe probleme decât generează soluții, pentru că face câteva lucruri inacceptabile: creează discriminări între diferite categorii sociale, impune plata testelor de către personalul medical, cei care nu doresc încă să se vaccineze și lucrul ăsta nu cred că este suportabil de către sistemul medical în momentul de față”.
Alexandru Rafila consideră că proiectul trebuie rescris, lucru pe care intenționează să-l facă PSD.
Vaccinarea a prins aripi
De la introducerea restricțiilor prin intermediul certificatului verde, în principal accesul în mall-uri doar pe baza acestuia, rata de vaccinare a crescut semnificativ. Joi, de exemplu, s-au vaccinat cu prima doză aproape 100.000 de persoane.
Dacă se păstrează acest ritm, până la jumătatea lunii ianuarie s-ar putea ajunge ca 70% din populația eligibilă să fie vaccinată cu cel puțin o doză.
Măsuri similare de obligare a angajaților să se vaccineze au fost luate în Franța, Italia, Spania, Statele Unite.
Restrângerea unor drepturi și libertăți în Constituție
Art. 53 1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
