Studiul IRES a urmărit să afle modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar a evaluat și modul în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față provocărilor noului tip de școală inaugurat odată cu pandemia de coronavirus și instituirea stării de urgență.
Conform datelor studiului IRES, 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online.
Îți mai recomandăm Guvernul alocă 150 de milioane de lei pentru tablete destinate elevilor din mediile defavorizateDin analiza făcută de IRES rezultă însă că doar 68% dintre copii au acces la aceste echipamente, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară 32% dintre copii, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de Ministerul Educației.
Ministrul Educației, Monica Anisie, spunea pe 5 mai că statisticile MEC arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online.” Din ceea ce spune ministrul Anisie rezultă că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online, un procent infirmat, însă, de studiul IRES dat publicității vineri. Prin raportare la numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), studiul IRES arată că numărul copiilor care nu pot participa la educația online este de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerul Educației și Cercetării, adică de la 9 procente la 32.
Tot vineri, guvernul României a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei cu 150 de milioane de lei pentru achiziția de tablete conectate la internet pentru copiii din mediile defavorizate, o promisiune făcută de ministrul Anisie în urmă cu doar trei zile. Desigur la nivelul calculelor făcute de minister prin intermediul inspectoratelor școlare care i-au furnizat cifrele. Adică pentru cei 9% dintre elevi și nu pentru 32%.
Îți mai recomandăm Avertismentul specialiștilor pentru profesori: nu puneți pe Facebook poze sau înregistrări cu lecțiile onlineÎnvățământul primar, cel mai afectat de lipsa echipamentelor
Doar 63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional, pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%.
Elevii din urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor din rural (62%).
O altă perspectivă ce poate fi relevantă pentru că afectează și determină natura comunicării între cadrul didactic și elev este echiparea corespunzătoare a dispozitivelor pentru comunicare audio-video.
Potrivit studiului, doar 66% dintre copiii din clasele primare au microfon (separat sau încorporat în terminal), 71% dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu.
De asemenea, dotarea cu cameră web, de sine stătătoare sau integrată în echipament, are o influență decisivă asupra modului în care pot fi organizate lecțiile online, cât și asupra calității și sănătății comunicării între cadrul didactic și elev.
Îți mai recomandăm Misiune imposibilă în Educație: cum muți peste noapte școala în onlineAici, situația este ceva mai bună decât în cazul microfoanelor: 73% dintre elevii din clasele primare au camera web disponibilă, precum și 74% dintre elevii din gimnaziu și 72% dintre elevii de liceu.
În țara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la internet, nu există internet pentru toți școlarii
Deși anul trecut România a căzut dramatic în clasamentul țărilor cu cel mai rapid internet din lume (de pe locul 5 în 2018, pe locul 37 în 2019), România se numără în continuare printre țările cel mai bine conectate.
Cu toate acestea, 12% dintre copii rămân în afara rețelelor.
Procentul are legătură și cu dezvoltarea uniformă a României, cu accesul la infrastructură și la curent electric.
Există, desigur, o diferență între copiii din urban și cei din mediul rural: o conexiune la internet care să suporte lecțiile online fiind mai prezentă în orașe (87%) decât în mediul rural (79%).
Diferențele între regiuni în ceea ce privește accesul la internet de calitate sunt relativ mici: în Sud + București + Dobrogea: 87% dintre respondenți au conexiune de internet suficient de puternică, în Moldova 81%, iar în Transilvania + Banat 80 %.
Rămâne deschisă și nesoluționată discuția despre cele 52.000 de gospodării din România care, în continuare, nu au energie electrică. Aici sunt copii care nu au acces nici la școala online, nici la lecțiile televizate.
Pentru a avea o imagine cât mai fidelă asupra populației de elevi cea mai afectată de lipsa conexiunii la rețelele de energie electrică, autorii studiului au făcut apel la Studiul Comparativ al nevoilor comunităților de romi în contextul stabilirii priorităților strategice de intervenție pentru incluziunea socială a acestora (Fundația Agenția Împreună) din 2019, care atrage atenția că 93% dintre romii din România nu au acces la electricitate.
Îți mai recomandăm INTERVIU. Ștefan Dărăbuș (Hope and Homes for Children): Școala online e o farsă când avem 1,3 milioane de copii în sărăcie severăDigitalizarea copiilor, părinților și profesorilor
La nivel național, în perioada de urgență, organizarea lecțiilor online a luat următoarea formă:
Doar două treimi dintre părinți au declarat că au fost organizate lecții online cu copiii lor zilnic.
Ce s-a putut observa a fost că pe măsură ce nivelul de educație al elevului crește, scade și frecvența contactului zilnic cu școala, spun analiștii IRES.
Un alt semn de întrebare a fost cel legat de temele pentru acasă. Perioada de întrerupere a școlii s-a tradus în creșterea cantității de teme și implicit a timpului petrecut pentru rezolvarea lor. Mai bine de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de izolare socială făcând teme.
Pentru toate materiile, doar jumătate dintre copii (50%) au avut contact cu profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece elevi (38%), iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu cadrele didactice, conform spuselor părinților lor.
Din informațiile culese de la părinți, activitatea online a copiilor lor a fost structurată astfel:
Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor constau preponderent în trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare, sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).
Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte mult.
Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții care locuiesc în Transilvania și Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.
Statul în casă pe perioada crizei nu se traduce în timp suplimentar de joacă pentru cei mici, însă organizarea orelor online și mobilizarea copiilor pentru a participa la acestea i-au pus pe unii dintre părinți în ipostaza de a fi mult mai implicați în procesul de educație școlară.
Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile; puțin peste un sfert dintre părinți petrec aproximativ două ore pe zi, iar trei din zece părinți petrec o oră, mai puțin sau deloc ajutându-și copiii cu activitățile de învățare, spun autorii studiului.
Cât privește eficiența lecțiilor televizate, dintre toți părinții de școlari, aproximativ jumătate (52%) spun că elevii au urmărit în această perioadă lecțiile televizate, cu preponderență de cei din mediul rural. În cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, destinatarii acestor lecții, procentul crește la 72% (au făcut-o, în proporții mai mari, elevii de gimnaziu și cei care locuiesc în mediul urban).
Studiul face și serie de recomandări legate de achiziționarea de echipamente și spune că criza economică actuală va accelera cea de a patra revoluție industrială și va aduce modificări majore în piața muncii, ceea ce va determina companiile să valorifice tehnologiile noi și emergente pentru a atinge niveluri mai ridicate de eficiență a producției și consumului.
Din acest motiv, spun autorii studiului, noile generații trebuie să își dezvolte abilități de comunicarea eficientă (scrisă și orală), accesarea și analiza informației, atitudinea proactivă, spiritul de inițiativă și antreprenoriat, și atingerea unui nivel ridicat de alfabetizare digitală pentru o bună integrare pe piața muncii. Ca urmare elevii, încă din ciclul primar, trebuie dobândească abilități din sfera TIC și a programării.
***