Analiză| Israel - Hamas. Cheile păcii și ale războiului

Președintele Joe Biden l-ar fi convins pe premierul Beniamin Netanyahu să amâne o invazie terestră extinsă în Fâșia Gaza, spun surse americane citate de The New York Times, fără a nega însă dreptul Israelului de a distruge Hamas, așa cum e decis să facă.

Amânarea ar avea legătură cu dorința SUA de a-și întări prezența aeriană în zonă, pentru a putea proteja forțele americane deja dislocate în Orientul Mijlociu.

Invazia va avea loc, a spus premierul Netanyahu miercuri seara, dar când și cum va fi decizia Cabinetul de Război al Israelului.

„Este doar începutul. Ne pregătim pentru o incursiune la sol”, a declarat premierul, cu doar câteva ore înainte ca armata israeliană să intre cu tancurile în Gaza

„O incursiune relativ amplă. Tancurile și infanteria IDF au lovit numeroase celule teroriste, infrastructură și posturi de lansare de rachete antitanc”, în pregătirea următoarelor etape de luptă, precizează IDF.

Îngrijorarea că o operațiune terestră israeliană de amploare riscă să declanșeze o conflagrație care ar putea scăpa de sub control este la cote ridicate, spun sursele CNN la Washington, făcând o analogie cu invazia condusă de SUA în Irak pentru răsturnarea lui Saddam Hussein.

Ideea a apărut și în declarația președintelui Biden la finalul vizitei în Israel de acum o săptămână: „Vă avertizez să nu fiți cuprinși de această furie. După 11 septembrie am fost cuprinși de această furie și am făcut greșeli”.

Operațiunea terestră va avea loc, nimic nu poate opri Israelul, chiar și în situația în care conflictul se va purta pe două fronturi, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.

„Israelul își va urmări obiectivele anunțate public, la momentul în care va considera oportun, lucru legat evident de încercările de eliberare a ostaticilor, va declanșa o intervenție pe mai multe planuri împotriva Hamas și vor schimba guvernarea din Fâșia Gaza. Nimic nu le poate sta în cale.

Fâșia Gaza nu va mai fi administrată de Hamas indiferent dacă se va declanșa un al doilea front împotriva Israelul printr-un eventual atac al Hezollah. Israelul poate gestiona și două fronturi.”, explică profesorul Naumescu.

Enclava Gaza

În prim-planul preocupărilor occidentale se află acum criza umanitară din Gaza, în condițiile în care se estimează că în partea de nord a Fâșiei mai sunt circa 350.000 de palestinieni, care nu au părăsit zona în pofida apelurilor repetate ale Israelului.

Situația acestora este tragică, fără apă, mâncare, curent electric și îngrijire medicală, spitalele fiind pe punctul de a claca în lipsa combustibilului care alimentează generatoarele și pompele pentru desalinizarea apei.

Agenția ONU pentru ajutorarea refugiaților palestinieni a avertizat că va fi forțată să-și oprească operațiunile în Gaza din cauza lipsei de combustibil începând de miercuri seară. Criza umanitară profundă se agravează de la oră la oră, spune agenția, într-o postare pe X ( fostul Twitter).

Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, susține că 704 palestinieni, dintre care 305 copii au fost uciși. Numărul total al victimelor ar depăși 6.500, dar nu poate fi confirmat oficial, provenind de la Hamas.

De altfel, președintele american Joe Biden a declarat că nu are încredere în datele furnizate de organizația teroristă.

Palestinienii trec pe lângă clădirile distruse în bombardamentul israelian de la al-Zahra, la periferia orașului Gaza.

Europa vrea „pauza umanitară”

Liderii UE vor dezbate joi problema crizei umanitare din Gaza cerând o „pauză” în războiul Israelului cu Hamas.

După zile de negocieri, un proiect de declarație solicită „acces umanitar continuu, rapid, sigur și nestingherit și ajutor pentru cei care au nevoie, prin toate măsurile necesare, inclusiv o pauză umanitară”.

Declarația, care s-ar putea schimba atunci când liderii se întâlnesc la Bruxelles, nu corespunde cererilor Națiunilor Unite de „încetare a focului”.

Deși toate statele membre sunt în general de acord că ajutorul trebuie să fie permis în Gaza cât mai curând posibil, blocul celor 27 de națiuni a fost mult timp împărțit între membri mai pro-palestinieni, cum ar fi Irlanda și Spania, și susținători convinși ai Israelului, inclusiv Germania și Austria, din cauza rolurilor lor în cel de-Al Doilea Război Mondial și Holocaust.

Apoi, există țări precum Franța și Polonia care tind să vadă afacerile externe din perspectiva securității.

Dincolo însă de problema imediată a războiului, Europa are propriile sale preocupări cu privire la consecințele acestei crize.

Este vorba de creșterea antisemitismului și islamofobiei, așa cum s-a putut deja observa la protestele din marile capitale europene și în atentatele care au avut loc în Franța și Germania.

„În mod ideal, vrem ca războiul să se termine înainte ca acesta să se reverse la propriile noastre granițe”, declarat pentru CNN un diplomat înalt UE.

Cheile pacii și ale războiului

• Egiptul

Lumina reflectoarelor diplomatice se îndreaptă spre Eigpt, care controlează trecerea Rafah, singurul punct oficial de intrare în Fâșia Gaza. Prin el au trecut deja camioane cu ajutoare, dar într-un număr insuficient față de nevoile oamenilor din zonă, dar Egiptul nu a permis încă și trecerea cetățenilor americani și ai altor țări terțe occidentale, în pofida diligențelor președinților Biden și Macron.

Vedere aeriană asupra unui convoi de camioane care transportă ajutor umanitar în Fâșia Gaza din Egipt prin punctul de trecere a frontierei Rafah pe 21 octombrie 2023.

Egiptul are interese critice, dar și o pârghie puternică în Fâșia Gaza, pe care a administrat-o vreme de aproape 20 de ani. În plus are contacte cu ambele părți aflate în conflict, Israel și Hamas, potrivit Foreign Policy.

La rândul său, Israelul are, de asemenea, interesul să colaboreze cu Egiptul pentru a se asigura că arme și alte provizii militare pentru Hamas nu intră în Gaza prin Rafah.

Acolo există o rețea de tuneluri prin care oamenii din Gaza ieșeau adesea să cumpere bunuri de contrabandă, trafic tolerat în trecut de Israel.

Dar președintele egiptean Abdel Fattah al Sissi are motive serioase să se teamă de deschiderea graniței, chiar și limitată.

Hamas s-a născut din Frăția Musulmană, organizație care are o importantă influență religioasă și politică în Egipt, deși a fost îndepărtată de la putere în 2013. Tensiunile dintre Frăție și Guvernul de la Cairo sunt mari.

Însuși actualul președinte a condus atunci o coaliție care l-a arestat pe președintele Fraților Musulmani, Mohammed Morsi.

Deci teama că un număr mare de refugiați palestinieni ar îngroșa numărul grupărilor islamiste din Sinai care luptă împotriva guvernului, este justificată.

Cu toate acestea, președintele Abdel Fattah al Sissi are și interese pe termen mai lung, pentru că Egiptul a fost marginalizat pe măsură ce atenția lumii s-a îndreptat către Golful Persic.

Dar, spun experții occidentali, Egiptul, în calitate de stat arab, va juca un rol crucial în facilitarea oricăror aranjamente politice care apar în Gaza și din care nu poate și nu vrea să fie scos.

Pentru Washington, care conduce de fapt diplomația legată de Gaza, guvernului lui Sissi este însă un partener dificil.

Flexibilizarea Egiptului este un demers la care se lucrează diplomatic intens poate și pentru că, indiferent cine va rămâne la putere în Gaza, va căuta o garanție egipteană pentru orice înțelegere care va fi semnată în cele din urmă pentru a pune capăt luptei.

Dar, atrage atenția profesorul Valentin Naumescu „abia după ce va fi înlăturat Hamas se va putea discuta despre o solutie politică, care să inspire încredere”.

• Iranul

La primele ore ale dimineții de miercuri a avut loc o întâlnire între liderii Hezbollah, Hassan Nasrallah, Hamas, Saleh Al-Arouri, și Jihadului Islamic, Saleh Al-Arouri, pentru a discuta cum își pot uni forțele pentru a obține o victorie reală a ceea ce ei snumesc „Axa Rezistenţei” împotriva Israelului.

Probabil au fost prezenți și asistenți din Brigada Quds a Corpului Gardienilor Revoluției iraniene, principala armă militară și de informații a Teheranului, scrie CNN. Brigada Quds antrenează, finanțează și ghidează toate cele trei grupuri de mulți ani.

Iranul sprijină atât Hamas, cât și Hezbollah, care nu iau decizii de război sau pace cu Israelul fără acordul prealabil explicit al Iranului.

Până în prezent, Hamas și Hezbollah nu au fost niciodată implicate într-un război pe două fronturi împotriva Israelului, scenariu care echivalează cu un război regional în Orientul Mijlociu și care nu este în interesul nimănui.

Cu toate acestea, ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian a avertizat duminică: „Orice eroare de calcul în continuarea genocidului și a strămutărilor forțate poate avea consecințe grave și amare, atât în regiune, cât și pentru belicoși.”

O amenințare clară, pentru că belicoșii sunt Israelul și Statele Unite.

Hezbollah a atras deja forțele israeliene de la concentrarea exclusivă asupra Gazei prin lupte de-a lungul graniței sudice a Libanului.

Întîlnirea din 25 octombrie 2023 dintre secretarul general al Hezbollah, Hassan Nasrallah (d), secretarul general palestinian al mișcării Jihad Islamic, Ziad Nakhale (2 s), și șeful adjunct al afacerilor politice al mișcării Hamas, Saleh al-Arouri (s)

Cu toate acestea, din acțiunile Hezbollah și reacțiile Israelului reiese clar că ambele respectă în continuare regulile de angajare nedeclarate, prin care niciuna dintre părți nu declanșează un nou război.

Iranul nu este interesat în acest moment de un război cu Israelul pentru că ar avea pagube foarte mari, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu. Acesta consideră că Israelul are capacitatea să distrugă toate „armele proxi” ale Iranului, adică și Hamas, și Hezbollah, iar Iranul nu va merge mai departe.

„Dacă Israelul îi distruge toate aceste instrumente proxi, se va vedea că Iranul nu va avea curajul să meargă mai departe și nu va intra în război cu Israelul.

Iranul dorește să nu ajungă în această situație umilitoare și s-ar putea să se gândească de două ori înainte să-și sacrifice pionul numit Hezbollah, pentru că după aceea nu va mai avea nimic de pus pe masa acestei confruntări strategice regionale”, spune profesorul Naumescu.

Un front libanez, unde acționează Hezbollah, este puțin probabil: nu ar fi în interesul Iranului, deoarece ar presupune intervenția SUA, care au trimis deja portavioane în estul Mediteranei ca un factor de descurajare”, spune Lina Khatib, director al Institutului Soas Orientul Mijlociu, pentru The Guardian.

Motivul este simplu: o intervenție a SUA înseamnă că războiul cuprinde însuși Iranul, ceea ce este ultimul lucru pe care acesta și-l dorește.

Așa sună analizele, dar realitatea de pe teren le poate invalida de multe ori, pentru că orice scânteie e suficientă să aprindă focul.

Casa Albă și alte cancelarii europene știu bine acest lucru. Americanilor și multor cetățeni europeni li se spune să părăsească țări din Orientul Mijlociu apropiate de Israel, chiar și australienii au pregătit trei avioane pentru a se ocupa de evacuări.