Secrete de 50 de milioane de euro. De ce ascund partidele pe ce cheltuie banii publici

„Dacă nu renunțăm, îi vom învăța că trebuie să respecte legea”, spune directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

La începutul anului trecut, a luat decizia să dea în judecată toate partidele care nu oferă informații de interes public, deși primesc subvenție de la buget. În 2021, s-au alocat 250 de milioane de lei bani publici (50 de milioane de euro) pentru subvenție.

Partidele mizează că reprezentanții societății civile sau jurnaliștii care solicită informații de interes public renunță, deoarece procesele durează ani de zile.

Ovidiu Vanghele de la Centrul pentru Investigații Media a câștigat și el, definitiv, un proces cu PSD prin care solicită informații despre mitingul organizat în 2018, în perioada lui Liviu Dragnea. Procesul l-a câștigat, datele nu le-a obținut însă.

„PSD refuză să îmi dea documentele. Nu am primit ce am solicitat”, a declarat Vanghele pentru Europa Liberă. Trei instanțe din România au decis că PSD trebuie să ofere datele cerute, conducerea din Kiseleff a încercat să dea alte informații.

În consecință, Ovidiu Vanghele își continuă demersul în instanță pentru a obliga PSD să îi pună la dispoziție informațiile solicitate. Totul în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Centrul pentru Inovare Publică a cerut partidelor care încasează subvenție: bugetul pe anul 2020, sursa de finanțare, bilanțul contabil și lista achizițiilor. Solicitarea de pe mail s-a transformat ulterior, după ce partidele au refuzat să răspundă, în mai multe procese aflate pe rolul Tribunalului București. USR a fost singurul partid care a oferit, la timp, datele solicitate.

„Vestea bună este că am câștigat toate procesele, în primă instanță, la Tribunalul București. Mai mulți judecători de la Tribunalul București, în procese diferite, au spus același lucru: achizițiile făcute de partidele politice finanțate din fonduri publice sunt informații de interes public”, subliniază Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Efortul este unul considerabil. Ovidiu Vanghele a început procesul în 2018 și încă nu a reușit să aibă parte de ce a solicitat. Pentru Centrul pentru Inovare Publică a durat zece luni să câștige în primă instanță. Dar poate urma recursul.

AUR sau PLUS au oferit toate informațiile după ce au fost date în judecată. Nu același lucru se întâmplă în cazul partidelor mari: PSD și PNL. Ele au angajați avocați, plătiți tot din banii publici, pentru a le apăra cauza.

PSD a susținut în proces, conform lui Ovidiu Voicu, că societatea civilă face „un abuz” când cere asemenea informații.

„Așa s-a exprimat PSD prin avocatul ales, că facem un abuz de drept pentru că achizițiile nu sunt de interes public. PNL a încercat să ridice excepții legate de secretul comercial. Instanțele au respins aceste pretenții și acest lucru e important”, a explicat Voicu.

Social-democrații nu vor ca presa sau societatea civilă să își bage „nasul în ceea ce consideră că este bucătăria lor”, spune directorul executiv. Marile partide refuză transparența.

„Într-o perioadă când manipularea și controlul informației sunt foarte importante în politică, e esențial să aflăm cum sunt folosiți banii de partidele politice pentru că așa ne putem da seama dacă anumite mesaje care vin pe anumite canale pot să fie influențate de interesele partidelor respective. Dacă nu știm, cum am putea să fim cetățeni informați, să votăm informat?”, se întreabă Voicu.

Judecătorii au considerat astfel, prin deciziile date, că dreptul la informare este mai important decât secretul comercial.

Septimius Pârvu (Expert Forum): Partidele nu sunt mai presus de lege

Soluția ar fi modificarea legii privind finanțarea partidelor pentru a exista mai multă transparență. PSD și PNL au însă o majoritate solidă în Parlament, iar interesul lor nu a fost pentru mai multă deschidere. Un stimul ar putea veni din partea opiniei publice, care să pună presiune pe partide să declare ce au cumpărat și cu ce sume.

Septimius Pârvu, de la Expert Forum, a încercat să obțină informații în baza legii 544. Partidele, cu excepția USR, nu au răspuns la mail-uri, nici măcar nu au dat un semn că au înregistrat solicitarea.

„Au primit 50 de milioane de euro, dar nu vor să furnizeze aceste date”, a declarat Pârvu pentru Europa Liberă.

Expert Forum ia în calcul să dea în judecată partidele care refuză să răspundă conform legii.

„Este important ca partidul să înțeleagă că trebuie să respecte legea și nu sunt mai presus de lege. Este absurd să dai 50 de milioane de euro partidelor politice într-un an, dar să existe o responsabilitatea foarte scăzută. Faptul că nici măcar nu răspund la cereri arată rea voință”, crede analistul Expert Forum.

Subvențiile din 2022

Subvenția aprobată în bugetul de stat pentru partidele care încasează subvenție este, în 2022, de peste 214 milioane de lei. Anul trecut, partidele au încasat peste 250 de milioane de lei.

Nu se poate vorbi de o scădere, deoarece și în 2021 o sumă importantă a revenit la rectificarea bugetară din luna septembrie. Nu este exclus ca și în acest an, partidele să primească mai mulți bani după rectificarea de la jumătatea anului.

Curtea Constituțională a decis că partidul susținut de Dan Voiculescu nu va putea încasa subvenție decât dacă se modifică legea. PSD și PNL aprobaseră în bugetul de stat un amendament care ar fi dat dreptul la încasarea subvenției și pentru PPU-SL. Contestația USR și răspunsul judecătorilor a blocat însă banii.

Astfel, doar șase partide au rămas cu dreptul de a beneficia de subvenție, la fel ca anul trecut. PMP și Pro România încasează banii datorită rezultatelor de la alegerile locale.

• PSD: 7.037.542 lei
• PNL: 5.966.064 lei
• USR:3.216.179 lei​
• AUR: 1.424.343 lei​
• PMP: 368.210 lei​
• Pro România – 266.039 lei

Subvenția partidelor nu este distribuită egal pe parcursul celor 12 luni. Autoritatea Electorală Permanentă realizează coeficientul care revine fiecărei formațiuni pe baza rezultatelor de la alegerilor locale și parlamentare.