Ce face Klaus Iohannis în Africa? Expert: O vizită nu e suficientă pentru a schimba paradigma relațiilor

Africa e o miză majoră pentru Rusia, implicată direct în confruntările interne africane prin intermediul mercenarilor Wagner, gruparea paramilitară rusă care luptă inclusiv contra Ucrainei. Continentul african are o miză majoră și pentru China. Beijingul a instalat deja o bază militară în statul Djibouti. Acesta se află în estul continentului, între Eritrea, Etiopia și Somalia, un punct strategic de ieșire din Marea Roșie spre Pacific (echivalentul Strâmtorilor Bosfor și Dardanele dintre Marea Neagră și Marea Mediterană în Europa).

În același timp, explică pentru Europa Liberă directorul Centrului de Studii Africane al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Sergiu Mișcoiu, cancelariile occidentale și-au văzut influența în Africa scăzând an după an.

Mai mult decât atât, atrage el atenția, un puternic sentiment anti-occidental a fost unul dintre factorii care au determinat recent numeroase răsturnări politice din Africa.

Uniunea Europeană încearcă acum să recupereze din terenul pierdut cu țările africane, iar turneul lui Klaus Iohannis ar putea fi parte a agendei europene, după cum sugerează informarea trimisă de Președinție pe tema vizitei: „parte a efortului comun de la nivel european”.

Ce poate face România?

Franța și-a vazut influența diminuată major nu doar în Djibouti, unde o fostă bază militară care îi aparținea este acum a Chinei, dar și în recenta lovitură militară de stat din Niger, țară cu resurse minerale imense, unde scandările împotriva Franței au fost la ordinea zilei.

Mai mult, reducerea influenței Parisului e dublată de creșterea importanței Kremlinului, aflat din februarie 2022 în război împotriva Ucrainei. De exemplu, mercenarii Wagner, controlați de Kremlin, au avut un rol în răsturnarea puterii în Mali sau Republica Centrafricană.

De altfel, în decembrie 2021, România s-a alăturat țărilor care cereau Rusiei să se „comporte responsabil” în Africa.

De atunci, lucrurile s-au complicat și mai mult, iar momentul vizitei lui Klaus Iohannis vine într-un context „marcat de o diviziune profundă între Occident și Sudul Global”, spune Sergiu Mișcoiu.

„Vedem multe state africane care se poziționează în opoziție cu Ucraina. În cazul conflictului dintre Israel și Hamas, multe state africane au avut o poziție prudentă, iar altele sunt foarte anti-Israel. Toate aceste poziții sunt asimilate unei împotriviri față de un neo-imperialism occidental”, adaugă expertul.

Sergiu Mișcoiu, directorul Centrului de Studii Africane al Universității Babeș-Bolyai.

În acest context, țările din Europa de Est și Centrală sunt avantajate în relațiile cu țările africane, deoarece nu sunt foste imperii coloniale, spune Sergiu Mișcoiu.

„România ar trebui să fructifice acest avantaj, pentru că avem valori europene și atlantice, dar am putea avea și o credibilitate mai mare decât țări precum Franța sau Marea Britanie, care sunt considerate țări cu un trecut colonial mult prea apăsător ca să vorbească pe înțelesul și pe limba continentului african”, spune expertul.

3,5% din totalul exporturilor

Klaus Iohannis vizitează Kenya, Tanzania, Capul Verde şi Senegal, timp de zece zile, între 14 și 23 noiembrie.

Potrivit Președinției, vizita ar avea și o importantă miză economică, însă Iohannis nu e însoțit de reprezentanți ai Guvernului sau de oameni de afaceri. Discuțiile pot fi, așadar, cel mult teoretice.

Valoare exporturilor românești către țările africane se ridica în 2021 la 3,21 de miliarde de dolari, adică doar 3,5% din totalul exporturilor României.

Sergiu Mișcoiu identifică însă o altă posibilă miză a relațiilor bilaterale. Ca de altfel întregul Occident, aflat în declin demografic, România nu poate ignora creșterea demografică importantă din Africa.

Continentul african este regiunea planetei cu cea mai rapidă creștere demografică. Populația din Africa Sub-Sahariană se va dubla până în 2050, conform datelor Organizației Națiunilor Unite.

„Este nevoie [așadar] de investiții în educația tinerelor generații și apoi în domenii care să le ofere o ocupație, pentru a reduce presiunile migratorii asupra Europei. Investițiile într-o agricultură ecologică care ar putea crea locuri de muncă sunt o prioritate. Investițiile în domeniul energetic și în infrastructură iarăși pot aduce beneficii importante și țărilor care investesc”, explică expertul.

Cu întârzieri masive în investiții în infrastructură și domeniul energetic, nu este clar ce poate oferi în acest moment România Africii, mai ales printr-o vizită prezidențială. Dar, adaugă Sergiu Mișcoci, semnalul este unul „pozitiv”, cu toate că o vizită nu e suficientă pentru a schimba paradigma relațiilor.

„Va trebui să avem o prezență constantă pe o perioadă mai lungă pentru a valorifica pozitiv ceea ce se deschide cu această vizită.”

Turneul președintelui Iohannis vine în contextul în care acesta și-a intensificat în ultimul an de mandat vizitele externe, iar opinia publică a dezbătut deplasările sale în America de Sud, Asia, dar și faptul că merge cu un avion privat, iar costurile sunt secrete.

Sergiu Mișcoiu consideră că oficialii români ar trebui să aibă propria lor aeronavă, mai ales într-o țară în care se construiesc avioane și în care compania aeriană Tarom se zbate să supraviețuiască.

Dincolo de controverse, Sergiu Mișcoiu amintește că reprezentarea externă este atribut al președintelui României.

„În acest sens, președintele Iohannis nu a fost destul de activ. Din contră, cred că ar trebui să aibă loc mai multe vizite de genul ăsta, să reprezinte internațional România cu mai mult aplomb”, spune expertul. Iar relațiile cu țările africane nu pot fi decât de dorit, adaugă el.

În perioada comunistă, România a avut relații politice și economice bune cu țările africane. MAE precizează în proaspăta sa strategie pentru Africa tocmai „capitalul de simpatie semnificativ de care România beneficiază în Africa, ce riscă să se diminueze pe măsură ce are loc schimbul generațional”.

„România a vrut să își diversifice portofoliile de relații internaționale pentru a nu rămâne tributară Uniunii Sovietice. Relațiile dintre România și țările africane au fost foarte intense pentru că România a investit în infrastructură, în domenii energetice și au existat schimburi de studenți în domenii precum ingineria, medicina și economia”, potrivit expertului clujean.

Marți, Klaus Iohannis se află în Kenya, una dintre țările africane cele mai apropiate de SUA și Occident.