Trei ONG-uri critică legea AEP de finanțare a partidelor. Bani publici la discreție, fără transparență și fără controlul Curții de Conturi

Proiectul de finanțare a activității partidelor, pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă, „este departe de a-și atinge obiectivele, mai ales în ceea ce privește transparența finanțării publice a partidelor politice”, spun experții de la Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum și de la Coaliția Cod Electoral ACUM.

În schimb, proiectul propus de AEP „aduce puține îmbunătățiri și are numeroare carențe”, având prevederi care „pun sub semnul întrebării buna credință a inițiatorului”, arată cele trei organizații neguvernamentale.

Cele trei organizații propun ca, prin modificările făcute, să crească transparența folosirii banilor publici de către partidele politice și mai multă integritate în domeniul finanțării lor.

„Sunt introduse tot felul de modificări care pot face mai mult rău legislației privind finanțarea partidelor, dar cea mai mare problemă probabil e cea legată de eliminarea Curții de Conturi” din circuitul de control, a declarat Septimius Pârvu, de la Expert Forum, într-o discuție cu Europa Liberă.

De asemenea, spune expertul, proiectul propus de AEP chiar limitează accesul la informație, pentru că definește ce se poate cere și ce nu se poate cere de la Autoritatea Electorală Permanentă din punctul de vedere al acccesului la informații publice, ceea ce încalcă inclusiv legea în domeniu.

Mai mult, șeful AEP a cerut bani pentru partide, depășindu-și competențele și rolul pe care îl are: de a controla partidele.

Patru partide primesc subvenții de 50 de milioane de euro

Experții celor trei organizații au făcut și un index al punctelor slabe ale proiectului AEP.

Astfel, nu există prevederi care să oblige partidele politice să prezinte direct cetățenilor felul în care folosesc banii publici, așa cum sunt obligați alți beneficiari de fonduri publice.

Sunt introduse doar unele raportări către AEP, care propune, însă, pentru sine o super-imunitate față de accesul la informații de interes public și își conferă puterea de a decide ce anume publică și ce nu.

Subiectul informațiilor publice este unul esențial, mai ales în contextul în care unele partide politice și AEP refuză să furnizeze informații care sunt de interes public.

Nu doar că modificările aduse legii nu vor duce la scăderea alocării de fonduri publice acordate prin subvenție de la stat partidelor, ci se propune creșterea consistentă a alocărilor suplimentare pentru campaniile electorale, prin creșterea plafoanelor de contribuții, și implicit de cheltuieli, pentru aproape toate tipurile de alegeri.

De exemplu, în campania pentru alegerea președintelui țării, contribuțiile însumate ale candidatului și partidului ce îl susține pot ajunge la echivalentul a 60.000 de salarii minime brute.

Or, la un salariu minim în 2024 de 3.000 lei, suma maximă va fi de 180 milioane de lei, adică 36 milioane de euro.

De asemenea, legea include posibilitatea decontării integrale din fonduri publice, pentru fiecare candidat care are rezultate relevante.

„Până în acest moment existau niște limite care au fost mărite prin proiectul de lege. Într-adevăr, pentru deconturile acordate consiliilor locale și pentru primari erau sume destul de mici, un salariu la nivel de comună, dar pentru președinte s-a mărit de la 20.000 de salarii la 30.000 de salarii, ceea ce este o creștere foarte mare”, remarcă Septimius Pârvu.

La alegerile pentru Parlamentul European, partidele care depun liste complete de 43 de candidați, pot ajunge la un plafon maxim de aproximativ 45 de milioane de euro, de asemenea decontabili din fonduri publice.

„Înainte aveam contribuția candidaților plus ce putea pune partidul până într-o anumită limită. Acum, la cum este formulat, se poate interpreta că se dublează cu mult mai mulți bani în campanie, care - să nu uităm! - sunt subvenționați, pentru că pentru ei se fac rambursări”, atrage atenția Septimius Pârvu.

Deși anunță și intenția de a îmbunătăți accesul partidelor locale la fonduri publice, proiectul nu propune schimbări esențiale în această direcție, ci doar cosmetizarea situației actuale, în care patru partide parlamentare își împart o sumă anuală, din subvenții, de peste 50 milioane de euro, care se adaugă la posibilitatea de a deconta sume consistente în fiecare campanie electorală.

În loc să le controleze, AEP cere bani pentru partide și blochează accesul la informații

Dacă sub pretextul rezolvării problemei subvențiilor, AEP a introdus aceste reglementări, pe care Septimius Pârvu le consideră „toxice”, în schimb „tot nu există acele reglementări pe care toată lumea și dvs (Europa Liberă - n.r.) le cereți legat de publicarea contractelor.

Ba, mi se pare că legea chiar limitează, într-o oarecare măsură accesul la informație, pentru că definește ce se poate cere și ce nu se poate cere de la Autoritatea Electorală.”

Mai mult, președintele Autorității Electorale a cerut suplimentarea fondurilor pentru partide la rectificarea bugetară.

„AEP este o instituție de control, nu ar trebui să facă lobby pentru partide, așa că noi i-am cerut să ne spună pe baza cărei legi [a făcut această cerere] sau dacă au cerut partidele mai mulți bani. Noi credem că trebuie reglementat și acest aspect. Trebuie cumva reglementat care sunt condițiile în care președintele [AEP] poate cere bani, că nu este nicio justificare în acest moment”, arată expertul.

Curtea de Conturi nu mai poate controla felul în care partidele folosesc banii publici

Printr-un artificiu de limbaj, AEP dorește ca, prin noua lege, să elimine Curtea de Conturi din circuitul de control al modului în care partidele politice folosesc banii publici.

Astfel, partidele ar fi singurele entități care folosesc bani publici și scapă de controlul Curții de Conturi.

Or, exact Curtea de Conturi a fost cea care a arătat în rapoartele sale probleme legate atât de cheltuirea ilegală a subvențiilor, dar și de funcționarea defectuoasă a AEP, inclusiv cu privire la angajări realizate contrar legii. Rapoartele Curții de Conturi, și nu controalele AEP, au condus la anchetarea penală și chiar condamnarea unui fost trezorier de partid, remarcă specialiștii celor patru organizații neguvernamentale.

„Nu înțelegem exact de ce trebuie eliminată Curtea de Conturi din această ecuație și e interesant cum subvențiile se transformă în sume pentru că ideea de subvenții implică și Curtea de Conturi, pentru că doar Curtea de Conturi poate să facă aceste verificări, dar în proiectul respectiv apare termenul de „sume”, așa că e foarte foarte neclar ce înseamnă acele sume, care n-ar mai putea fi verificate de Curtea de Conturi dacă această lege ar intra în vigoare.

Să nu uităm că totuși Curtea de Conturi a avut niște rapoarte foarte critice la adresa AEP și cu privire la modul în care verifică subvențiile și cu privire la angajări și cu privire la mai multe chestiuni legate de funcționarea acesteia”, amintește Septimius Pârvu.

Puteri discreționare pentru președintele AEP

De asemenea, potrivit aceluiași proiect pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă, președintele ei ar să primească puteri discreționare, spun experții celor trei organizații.

Acesta ar dispune după propriul plac atât la numirea cât și la demiterea directorului departamentului de control al finanțării, o poziție cheie.

Totodată, sunt eliminate criteriile legate de competență, de neutralitate politică și chiar cele privitoare la studiile de specialitate necesare pentru ocuparea acestei poziții în organigrama AEP.

„În momentul acesta sunt niște reguli mult mai flexibile dar nu neaparat în sensul bun în sensul care scad exigențele, este mai ușor să angajezi pe cineva. Plus că proiectul face referire inclusiv la delegări. Dispare un articol sau o prevedere interesantă care prevedea că nu poate fi membru de partid, în condițiile în care AEP tocmai că verifică partidele politice. Din punctul meu de vedere genul acesta de de conducător de departament nu ar trebui să fie membru în vreun partid politic. Bine, din punctul meu de vedere nici șefii AEP nu ar trebui să aibă vreo legătură cu partidele, dar asta e o altă discuție și nu privește această lege”, spune Septimius Pârvu.

AEP a fost subiectul mai multor concedieri abuzive și angajări realizate prin artificii legale, departamentul care controlează finanțele politice fiind vizat de o serie de scandaluri publice.

În acest moment, există o decizie definitivă a instanței de despăgubire și repunere în funcție a fostului director, decizie pe care conducerea AEP refuză să o pună în aplicare.

Mai mult, AEP dorește să-și atribuie dreptul a adopta norme metodologice de aplicare a legii - ceea ce reprezintă o încălare a Constituției și a propriei legi de funcționare, pentru că responsabilitatea este a Guvernului - și să își aroge puterea de a ignora dreptul fundamental de a accesa informații de interes public.

De altfel, Expert Forum dat în judecată AEP pentru că a refuzat să-i furnizeze o serie de informații publice.

„Autoritatea Electorală are o problemă a furniza informații, întrucât refuză sistematic să le furnizeze, iar prin această lege pare că vrea să le blocheze și mai mult, adică să definească ce înseamnă informație publică, ceea ce este contrar legii accesului la informații”, spune Pârvu.

Propunerile societății civile

Organizațiile semnatare au analizat proiectul de lege, precum și legea în vigoare și au transmite în scris mai multe amendamente la proiectul propus.

• Subvențiile anuale pentru partidele politice și plafoanele de cheltuieli pentru campania electorală să scadă la un nivel rezonabil raportat la situația economică actuală a României;
• Introducerea de prevederi clare prin care partidele politice vor fi obligate să publice periodic informații cu privire la contractele din banii publici, similar cu instituțiile publice și ceilalți beneficiari de fonduri publice. „Concret, solicităm ca partidele politice ce primesc subvenții să publica lunar un centralizator al tuturor achizițiilor de bunuri și servicii în valoare de peste 5.000 de euro”, se spune în documentul citat;
• Introducerea de prevederi prin care partidele politice trebuie să publice periodic informații detaliate cu privire la relațiile comerciale cu instituțiile de presă, răspunzând astfel unei îngrijorări crescânde a societății civile și organizațiilor internaționale;

• Partidele politice să publice lunar un centralizator al tuturor sumelor plătite către instituții de presă, atât direct, cât și indirect - prin agenții de publicitate sau firme de consultanță;
• Să fie prevăzut că AEP, ca orice altă instituție publică, să fie transparentă și responsabilă în fața cetățenilor;
• AEP să publice integral, din oficiu, informațiile pe care le primește de la partidele politice și rezultatele controalelor anuale;
• Menținerea Curții de Conturi în controlul finanțării publice a partidelor politice;
• Directorul departamentului de control al finanțării partidelor politice să fie selectat prin concurs public, cu standarde obiective de competență și neutralitate politică, iar mandatul său să fie protejat de orice ingerințe.