„M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc!”. Ce spun magistrații și miniștrii despre independența și eficiența Justiției din România

„M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, i-a spus cu voce soptită judecătoarea așezată de-a dreapta șefei Curții de Apel București, Liana Arsenie. Nu s-a gândit nicio secundă că, din zecile de microfoane așezate în fața lor, măcar unul va prinde dialogul.

Apelul doamnei Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, venea într-un moment delicat al conferinței de presă de la Curtea de Apel București de joi, 11 decembrie.

Un ziarist o întrebase pe Liana Arsenie de ce nu a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) după ce, în ianuarie 2023, ministrul Justiției de atunci, Cătălin Predoiu, se antepronunțase în procesul lui Dan Hosu, soțul fostei șefe a DIICOT.

Mai exact, Cătălin Predoiu a spus într-un interviu la Europa FM că Hosu a fost achitat în procesul Carpatica Asig, însă instanța de la Curtea de Apel București (CAB) nu se pronunțase încă. S-a pronunțat – cu achitare – abia aproape două luni mai târziu.

Din completul de judecată de atunci a făcut parte chiar șefa CAB de astăzi, Liana Arsenie. „Nu am fost titular, am fost pe divergență”, a spus judecătoarea.

Cât timp colega ei a fost plecată să vorbească la telefon cu Lia Savonea, Liana Arsenie le-a explicat jurnaliștilor de ce nu a făcut plângere la CSM după declarațiile ministrului: pentru că niciunul dintre judecătorii din complet nu a simțit presiune, iar sentința a fost dată pe baza probelor din dosar.

Când colega ei de la prezidiu s-a întors, i-a spus tot șoptit – și pare că îi arată un mesaj în telefon pe care, ca să-l citească, șefa CAB își pune ochelarii: „Este exclus ca Predoiu să fi intervenit, nu a sugerat...”.

Momentul în care cele două judecătoare citesc mesajul, surprins în direct de camerele video de la conferința de presă. Captură Recorder.

Mesajul a fost preluat din zbor de șefa Curții din București, care s-a întors spre ziariști și a afirmat apăsat: „Instanța nu a simțit că ar fi sugerat cineva vreodată ceva... eu nici n-am știut de declarația respectivă...”.

Lia Savonea, șefa curții supreme, a recunoscut pentru HotNews că a luat legătura în timpul conferinței cu judecătoarea Ionela Tudor, dar că a făcut-o pentru a-i redirecționa o întrebare pe care ea o primise din partea presei, deoarece are și rolul de purtătoare de cuvânt a Curții de Apel București. Șefa ÎCCJ a adăugat că nu a urmărit conferința de presă.

Scena descrisă mai sus, și publicată joi de Recorder, s-a întâmplat în timpul unei conferințe de presă extraordinară organizată de Curtea de Apel București, ca răspuns la dezvăluirile făcute tot de jurnaliștii de la Recorder.

O conferință de presă în care șefa curții a încercat din răsputeri să demonteze acuzațiile pe care le aduce documentarul și să demonstreze că judecătorii sunt independenți.

Conferința de presă din 11 decembrie 2025 de la Curtea de Apel București.

Cutremur pe scena publică

Documentarul realizat de jurnaliștii Recorder și difuzat pe YouTube a ajuns la peste 2,3 milioane de vizualizări la o zi de la publicare.

Audiența TVR, care a difuzat miercuri seară, în prime time, investigația, a fost printre cele mai mari ale televiziunii publice din ultimii ani. Interesul uriaș asupra subiectului a generat și reacții politice, ale organizațiilor civice și e subiect principal de discuții în societate.

Tăcerea din sistem a fost spartă, încă o dată, în aceeași conferință de presă la care am făcut referire mai sus, când o judecătoare de la Curtea de Apel București, Raluca Moroșanu, a mers la prezidiu și a recunoscut în direct, în fața camerelor, că problemele din sistem relatate de Recorder sunt întru totul adevărate și că sunt terorizați.

În sprijinul celor care și-au făcut curaj să vorbească a venit, joi după amiază, și Formul Judecătorilor, una dintre cele mai puternice asociații profesionale din sistemul judiciar.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, consecvente principiilor după care au funcționat încă de la înfiinţare, îşi reafirmă solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol”, scrie în comunicatul Asociației.

„Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a «rezervei», reprezintă un atac direct la adresa statului de drept deoarece, atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără. Or, a-i sancţiona pe aceşti magistraţi înseamnă a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii.

Orice procedură disciplinară iniţiată exclusiv pe motivul unor opinii critice exprimate public este contrară independenţei magistraţilor, care nu cer imunitate pentru ei înşişi, ci independenţă pentru justiţie”, mai scrie în comunicat.

Forumul Judecătorilor cere Consiliului Superior al Magistraturii „să îşi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să apere fără echivoc magistraţii împotriva oricăror forme de presiune sau represalii”.

Pentru că „societatea are dreptul să cunoască adevărul despre disfuncţionalităţile din justiţie, iar magistraţii care îndrăznesc să vorbească nu trebuie transformaţi în ţinte, ci recunoscuţi ca apărători ai interesului public. Orice altă abordare înseamnă întoarcerea la practicile unui sistem închis, opac şi vulnerabil la influenţe externe”.

Liana Arsene, președinta Curții de Apel București, 11 decembrie 2025.

Până joi seară, aproape 200 de judecători și procurori și-au exprimat solidaritatea cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, magistrați care „au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție”.

„Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”, mai spun ei.

Cele câteva sute de magistrați arată că „aspectele semnalate [...] nu sunt izolate”. „Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială.”

„Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului”, spun magistrații în scrisoarea publică.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi seară că „lucrurile sunt foarte serioase” atunci când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție.

El i-a invitat pe magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție „fără limită de timp” pe 22 decembrie, luni, începând cu ora 10:00.

„Până joi, 18 decembrie, ora 24:00, vă invit să îmi trimiteți materiale, asumate nominal sau neasumate nominal. [...] În zilele de vineri, sâmbătă și duminică vom avea timp să citim toate materialele pe care ni le trimiteți”, a mai spus Nicușor Dan.

Europa Liberă a stat de vorbă cu oameni din sistem, cu actualul și foști miniștri, cu procurori pentru a afla câte din cele dezvăluite de Recorder se știau și cum poate fi reformat sistemul.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD): „Se va face auditare externă a modului de repartizare a dosarelor”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, recunoaște că știa, încă de la preluarea mandatului – în decembrie 2024, când a fost propus și numit în funcție de fostul premier PSD Marcel Ciolacu – de problemele din sistem.

„În raportul de țară pe 2024 și în cel din 2025, la «rule of law» scrie ca sunt aspecte pozitive, dar că sunt și probleme de rezolvat.

La începerea guvernării, am stabilit cu toți colegii de coaliție ce probleme să abordăm”, spune ministrul Justiției, pentru Europa Liberă. Și, adaugă el, prin programul de guvernare s-a angajat să le rezolve.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, la prima ședință de guvern a Cabinetului Ciolacu II, pe 23 decembrie 2024.

Ce e menționat în raportul de țară pe 2025 ca probleme:

• durata prea mare a procedurilor judiciare și scăderea ratei de soluționare a cauzelor, ceea ce afectează accesul la justiție;
• numeroase dosare de corupție care au fost închise din cauza prescripției, limitând eficiența luptei anticorupție;
• nevoia de reglementări legislative suplimentare pentru a proteja și consolida independența procurorilor de rang înalt și funcționarea poliției judiciare.

Raportul a fost întocmit de Comisia Europeană și făcut public în iulie 2025.

Uniunea Salvați România (USR), prin președintele Dominic Fritz, a cerut o serie de măsuri pentru „intervenția urgentă în sistemul judiciar”. Printre acestea, el menționează și un audit extern al modului în care se face repartizarea dosarelor.

Radu Marinescu spune că „din doi în doi ani, Ministerul Justiției face o auditare externă a sistemului de repartizare aleatorie pe completuri” și că „Inspecția Judiciară e cea care stabilește dacă sunt abateri ale judecătorilor privind repartizarea”.

E în derulare procedura pentru auditarea externă, mai spune ministrul. „La nivelul ministerului, vom lua toate măsurile în competența noastră”, dă asigurări Radu Marinescu.

Fostul ministru al Justiției Raluca Prună: „Au existat semnale”

Ministru al Justiției în Guvernul Cioloș, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, Raluca Prună spune pentru Europa Liberă că „Legile Justiției, așa cum au fost modificate ultima oară în 2022, creează un centru disproporționat de putere în Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care decide – cu numai cinci voturi necesare – de la numiri la Înalta Curte sau șefi de instanțe, până la soluții în acțiuni disciplinare”.

Raluca Prună, fost ministru al Justiției în perioada 2015-2017.

Ea afirmă că au existat semnale că „se întâmplă lucruri în sistem”.

„Excluderile din magistratură ale unor judecători — nu o singură excludere, ci serii de excluderi pentru același magistrat — infirmate apoi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în calea de atac. Nici în cazurile Panioglu, Guluțan, nici în altele de dinainte — Danileț — nu a existat vreo analiză privind reacția disproporționată a CSM”.

Despre cazurile Panioglu și Guluțan, Europa Liberă a scris aici:

Fosta ministră spune că documentarul Recorder a adus în atenție, într-un limbaj pe înțelesul tuturor, lucruri despre care se știa.

„Au existat semnale în spațiul public despre un mecanism repetitiv care ocolește abuziv legea și principiul repartizării aleatorii, prin demantelarea completurilor de judecată exact înainte de pronunțări și reluarea cercetării judecătorești, printr-o interpretare eronată, în opinia mea, a unor standarde CEDO. În fine, datele privind prescripția — mii de dosare prescrise, aproape toate cele de mare corupție — și absența oricărui caz de corupție în magistratură sunt, de asemenea, publice”, spune Raluca Prună, care, înainte de a deveni ministru al Justiției a făcut parte din corpul de experți europeni care au lucrat la constituirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ce se întămplă acum este, în opinia ei, „oglinda unui eșec masiv - impunitate contra impunitate în dauna pierderii oricărei încrederi publice în justiție ca serviciu public strategic.”

Procurorul militar Bogdan Pîrlog: „Oamenii din sistem trăiesc în teroare”

„Ce se întâmplă în instanțe reprezintă practic vârful aisbergului, situația e mult mai cruntă în realitate. Oamenii respectivi trăiesc într-o stare, să nu-i zicem de teroare, dar oricum de stres maxim”, spune pentru Europa Liberă, procurorul militar Bogdan Pîrlog.

Inspecția Judiciară (IJ) este încă unul dintre instrumentele folosite pentru asta, spune procurorul. El estimează că doar 30% dintre inspectorii de la IJ nu execută ordinele; „la judecători procentul este un pic mai mare în favoarea personajelor sistemului”.

Bogdan Pîrlog, procurorul militar care a deschis dosarul 10 August.

„Vorbim despre un sistem format de actuala șefă a Înaltei Curți, de membrii CSM - care au ajuns acolo cu acordul ei, de președinții Curților de Apel, judecătorii promovați la Curțile de Apel în ultimii șase-șapte ani”, explică Bogdan Pîrlog.

Soluția pe care o vede procurorul militar este o intervenție din afara sistemului judiciar.

„Trebuie reparate Legile Justiției, care au fostă făcute praf sub Predoiu (Cătălin Predoiu, actual prim vice-premier și ministru al Afacerilor Interne și fost ministru al Justiției -n.r.) și la care au lucrat și magistrați, magistrați care au acționat sub aceste persoane”, spune el.

Crin Bologa, fost șef al DNA: „Doamna judecător are tot respectul meu”

„Ceea ce a făcut această doamna judecător astăzi... nu o cunosc personal, dar are tot respectul meu și toată stima”, spune fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție (2020-2023), Crin Bologa, referindu-se la gestul și declarația judecătoarei Raluca Moroșanu de joi dimineață, de la conferința de presă organizată de Curtea de Apel București.

„Sunt foarte mulți procurori și judecători care nu au curajul să iasă public. Sper să fie un exemplu și pentru ceilalți”, adaugă el pentru Europa Liberă.

Intervenția brutală asupra justiției din guvernarea Dragnea a eșuat după intervenția cetățenilor care au protestat masiv. Au ales altă cale, spune Crin Bologa.

Crin Bologa este fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție.

„Insiduos, pas cu pas, au schimbat legislația. Totul s-a făcut prin schimbare de legislație. După ce au schimbat legea. au reușit să ajungă în funcții de conducere în sistemul judiciar oameni pe care îi știm astăzi. După ce au ajuns acolo prin schimbarea legislației, este foarte greu să-i mai dai jos”, explică Bologa.

Fostul șef al DNA reclamă și lipsa recrutării în sistem, pe bază de concurs. „În sistemul judiciar nu mai este o promovare în funcții de execuție, de exemplu, la instanțele și parchetele superioare, este de fapt un recrutare, nu o promovare, Nu este o promovare la Înalta Curte, este o recrutare”, spune Crin Bologa.

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader (PSD):„Ministrul Justiției nu are competențe asupra actului de justiție”

Tudorel Toader (PSD) a fost ministru al Justiției în perioada februarie 2017 - aprilie 2019, în patru guverne: Grindeanu, Tudose, Fifor (interimar) și Dăncilă.

„Ministrul Justiției”, declară Toader pentru Europa Liberă, „nu are competențe asupra actului de justiție, nici asupra activității judecătorilor, nici asupra urmăririi penale realizate de procurori”.

Deși Constituția menționează că procurorii funcționează „sub autoritatea ministrului Justiției”, această autoritate este pur funcțional-administrativă, nu are legătură cu soluțiile din dosare sau cu modul în care se desfășoară urmărirea penală. „Autoritatea e administrativă, nu în sensul de a interveni în documentarea și realizarea urmăririi penale”, explică acesta.

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției.

Fostul ministru amintește și un episod de la preluarea mandatului său: „Am găsit mulți magistrați detașați la minister cu depășirea termenului legal — trei ani plus maximum încă trei. Era o doamnă judecător cu 17 ani de detașare. I-am felicitat pentru munca depusă, dar le-am spus că țara are nevoie de ei în roba de magistrat. Am cerut CSM-ului să îi revoce pe toți.”

În contextul dezvăluirilor Recorder privind presupuse intervenții în mecanismele interne ale instanțelor, fostul ministru afirmă:

„Ministrul Justiției nu are legătură cu modul de repartizare aleatorie a cauzelor. Nu el se duce în instanță să vadă dacă se respectă procedura. Nu are legătură nici cu detașările — acestea sunt făcute de CSM. Nu are legătură nici cu promovările magistraților — acestea se fac prin concurs.”

În opinia sa, ancheta Recorder a scos la iveală probleme reale, dar, spune el, „nu știu dacă ancheta a fost completă și obiectivă. Există cazuri cu rezonanță socială mai mare decât cele prezentate, despre care nu s-a vorbit deloc. Întrebarea mea — la care nu am un răspuns — este cum de s-au aliniat astrele astfel încât ancheta să devină publică exact în preziua deciziei Curții Constituționale privind statutul magistraților?”.

„Încrederea cetățenilor în justiție era deja scăzută. Ancheta aceasta a diminuat-o și mai mult”, concluzionează fostul ministru.

Fostul ministru al Justiției Monica Macovei (PD): „Trebuie încurajați toți din sistem să facă acest lucru”

Este părerea Monicăi Macovei, un alt fost ministru al Justiției (2004-2007), din partea Partidului Democrat. Despre gestul judecătoarei Monica Moroșanu, Macovei spune pentru Europa Liberă: „Mă bucur că a făcut acest gest. Ar trebui apărată — deocamdată de presă, pentru că sistemul nu o va proteja”.

Monica Macovei, fost ministru al Justiției în perioada 2004-2007.

Fosta ministră afirmă că CSM a ales soluția „să îi cerceteze pe cei care au vorbit, iar asta arată teroarea”. În opinia sa, „sistemul judiciar românesc este un sistem ermetic”, care nu se poate schimba peste noapte și „nici nu poate fi lăsat să se autoregleze”.

„Independența judecătorului nu înseamnă că poți să faci ce vrei. Independența nu este o instituție, ci o stare de spirit”, consideră Monica Macovei.

Iar soluția sa de reglementare a sistemului: „Trebuie modificată Constituția în privința puterilor CSM, pentru că lucrurile devin din ce în ce mai greu de gestionat. Ei s-au așezat deasupra Parlamentului și a Guvernului, iar asta arată ce înseamnă acest sistem ermetic. Ei se controlează între ei, ei se promovează între ei, tot ce ține de sistem este decis tot de ei. Iar asta nu mai este stat de drept.”

Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu (PNL): Măsurile trebuie fundamentate pe niște concluzii ale unei anchete, nu pe percepții sau emoții de moment

Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției în perioada iunie 2023 – decembrie 2024, spune că e greșită culpabilizarea întregului sistem de justiție pentru „greșelile pe care un grup sau altul le-au făcut”.

„Nu sunt deloc de acord cu ideea că justiția, toată, în ansamblul ei, este coruptă și nu există și este proastă și ineficientă.”

„Mai constat un lucru, și anume, că sunt răfuieli publice între magistrați, le consider absolut lamentabile”, spune ea despre evenimentele din ultimele zile din acest domeniu.

Fostul ministru completează că „aceste conflicte nu au legătură cu buna funcționarea sistemului și, din punctul meu de vedere, fiecare ieșire dintr-o parte sau alta erodează încrederea cetățenilor”.

Ea spune că documentarul Recorder ridică „întrebări foarte, foarte serioase” și se așteaptă de la instituțiile care au competență – Inspecția judiciară, CSM, parchete – „să clarifice de urgență și complet toate aceste suspiciuni și toate aceste semne de întrebare”.

„Cred că trebuie să vedem aceste verificări oficiale, dar, în mod cert, în momentul acesta, vorbim despre o afectare a credibilității întregului sistem.”

Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției.

Alina Gorghiu spune că în mandatul său la Ministerul Justiției nu au ajuns sesizări cu privire la schimbări „neregulamentare” ale completurilor de judecată care să fi fost în favoarea unor inculpați.

„Ele nu ajung niciodată pe masa ministrului Justiției pentru că el nu are competență în soluționarea unor asemenea probleme. Ele ajung la Inspecția Judiciară, ajung pe masa CSM, dacă există aceste sesizări.”

„Și, dacă astăzi sunt unii colegi din sistemul judiciar care vorbesc despre așa ceva, întreb și sunt îndreptățită să o fac și eu, ca întreaga opinie publică, dacă au făcut acele sesizără la momentele respective către instituțiile abilitate”, a spus ea.

„Dacă aceste probleme majore există în sistemul nostru de justiție, ele trebuie clarificate, trebuie analizate, trebuie transparență totală din partea instituțiilor și asta sper să vedem cu toții, iar dacă verificările oficiale ne arată că există fapte grave, atunci evident că se impun consecințe, de la demisii la dosare penale”, a mai spus Gorghiu.

Însă, a completat fostul ministru, decizia trebuie fundamentată pe niște concluzii ale unei anchete și nu pe „percepții sau emoții de moment”.

„Din punctul meu de vedere, e sănătos că există această anchetă și această presiune publică, pentru că erorile din interiorul sistemului trebuie reparate, trebuie scoase la lumină și trebuie făcută o reconfigurare instituțională dacă se ajunge la concluzia că aceste probleme există. Dar refuz să spun că toată justiția este corruptă pentru că este fals”, a mai spus ea.

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall (PSD): „Un diagnostic crud al unei Românii captive”

Documentarul realizat de jurnaliștii Recorder a reaprins dezbaterea privind influențele asupra sistemului judiciar din România, spune pentru Europa Liberă, Ana Birchall, fost ministru al Justiției din partea PSD, în 2019. „Investigația confirmă public ceea ce spuneam încă din 2019”, adaugă ea.

Documentarul reprezintă, în opinia sa, „diagnosticul crud al unei Românii capturate de corupția organizată, de politica furtului, a tupeului și a imposturii”. Fostul ministru susține că, de ani de zile, există „un sistem care încearcă să sugrume independența Justiției și să o readucă la cheremul unei rețele obișnuite să controleze tot”.

Ana Birchall a fost ministru al Justiției în 2019.

Ana Birchall afirmă că investigația Recorder „reconfirmă aceste realități” și reamintește că, încă din perioada mandatului său, a vorbit „cu nume și prenume, pe față” despre aceste teme. În același timp, spune că a fost frecvent atacată și minimalizată, fiind catalogată că „are ceva personal cu Savonea”.

„NU! N-a fost niciodată personal. A fost despre principiile în care cred: dreptate, lege, responsabilitate”, spune ea. Miza a fost mereu „o justiție funcțională, nu o caricatură tolerată pentru a proteja interese obscure”.

Birchall povestește și sursa conflictului pe care l-a avut cu Lia Savonea - s-a opus, în CSM, unor măsuri pe care le consideră „toxice”, afirmând că acestea ar fi avut rolul de a proteja persoane suspectate de acte de corupție sau de a reduce transparența declarațiilor de avere. „Am câștigat de fiecare dată”, spune ea.

Disputa cu actuala șefă a ICCJ a continuat și în fața Curții Constituționale: „M-am luptat cu Lia Savonea și la CCR. Și am câștigat.”

Fosta ministră susține că prezența Liei Savonea în sistem este „o problemă reală, profundă și periculoasă pentru Justiție, pentru democrație și pentru viitorul acestei țări”.

Iar în spatele ei este „aceeași rețea care a ținut România captivă și care vrea să revină la logica anilor ’90”, caracterizată prin „negocieri pe sub masă, trocuri murdare și justiție făcută nu în sala de judecată, ci la telefon”, mai spune Ana Birchall.

„Metodele s-au rafinat, dar scopul este același: control total”, mai spune fostul ministru. Care aduce aminte de o veche zicală - „decât să plătesc avocatul, mai bine plătesc judecătorul”.

„România trebuie eliberată din ghearele corupției organizate, ale politicii furtului, ale ipocriziei și mediocrității”, concluzionează Ana Birchall.

Fostul ministrul Stelian Ion (USR): „Ne tot flutură independența Justiției, la care renunță foarte ușor în favoarea doamnei Lia Savonea”

Stelian Ion, fost ministru al Justiției între decembrie 2020 și septembrie 2021, a lăudat gestul judecătoarei Moroșanu de a semnala probleme din documentarul Reporter și în timpul conferinței de presă de la Curtea de Apel București (CAB).

„Iar chestiunea asta nu este doar protejată de lege. În momentul în care depui un jurământ, că aperi legile, Constituția, că ești un om corect și te pui în slujba cetățeanului, cred că ești obligat să faci asta. Și fix asta a făcut doamna judecător”, a spus fostul ministru pentru Europa Liberă.

Stelian Ion a avertizat că jurisprudența CEDO apără libertatea de exprimare a magistraților care „au îndrăzneala de a vorbi public despre problemele din sistem”.

„Așa, dacă i-ar trece cuiva prin cap. Și mă gândesc că i-ar trece să pornească o acțiune disciplinară, o cercetare, ceva, împotriva doamnei judecător”, a spus el. „Implacabil se vor lovi de practica CEDO și n-ar fi decât încă o acțiune de hărțuire.”

În privința problemelor din justiție, fostul ministru din partea USR a spus că „primul pas e să corectăm legile”.

„Și aici va trebui ca cei care au forțat nota în 2022 să aibă un moment de luciditate și de sinceritate, dacă au sau, dacă n-au interese personale în direcția de a menține sistemul ăsta, să ne așezăm la masă să corectăm aceste anomalii, că ei le cunosc foarte bine, știu despre ce e vorba, le-am discutat, sunt discutate și în spațiul public.”

Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

El a făcut referire la două momente din trecut: în 2017, când s-au încercat niște modificări și „parțial s-au reușit”, apoi în 2022, când, cu argumentul ridicării MCV, au fost modificate Legile Justiției.

„În 2021, când eram ministru, am avut în lucru și finalizasem trei proiecte de lege, pe cele trei Legi ale Justiției, dar nu erau pe placul lui Iohannis. Și președintele de atunci a ieși public, le-a criticat.”

Fostul ministru spune că proiectele la care el a contribuit „nu permiteau oligarhizarea sistemului judiciar, prevedeau o altă modalitate de selecție pentru magistrați, pentru membrii CSM, prevedeau alte reguli la Inspecția Judiciară, prevedeau niște criterii obiective pentru parcursul profesional pentru a obține anumite funcții sau a înainta în carieră”.

„Prevedeau foarte multe reguli, care, din păcate, după revocarea mea din funcție, au picat rând pe rând și s-a cam ales praful de acea variantă. După care a fost momentul 2022, când cu argumentul acela că trebuie să ridicăm MCV, și trebuia ridicat MCV, s-au trecut cu vederea toate aceste vulnerabilități.”

Totodată, el a amintit și înființarea, apoi desființarea SIIJ, după care crearea unei structuri specializate în subordinea Parchetului General.

„Aceste structuri nu au făcut decât să lase fenomenul de corupție din justiție fără niciun control, pentru că brusc n-am mai văzut nicio anchetă pe zona de corupție”, spune Stelian Ion.

Revenind la corectarea legilor, el se așteaptă la rezistență din partea unei părți a sistemului judiciar.

„Sistemul deja creat, chit că modifici legile acum, va avea o reziliență și va avea o energie pe care greu le poți stăpâni. Sper să înceapă – și văd că încep tot mai mulți judecători să spună lucrurilor pe nume – să pună pe hârtie ceea ce știu și să se facă curat”, a completat fostul ministru.

Fostul ministru a criticat inclusiv momentul în care Lia Savonea a sunat-o pe vicepreședinta Curții de Apel București.

„Mă întreb, așa retoric, oare un judecător care răspunde la comenzile unui șef este mai puțin dependent decât unul care răspunde la comenzile cuiva din afara sistemului judiciar? Adică, până la urmă, și asta e tot o dependență”, argumentează fostul ministru al Justiției.

„Nu mai vorbim de independența justiției când un judecător stă drepți și răspunde la comanda unui șef.”

Stelian Ion le-a cerut judecătoarelor respective demisia.

„Ne tot flutură independența justiției și independența magistraților, la care renunță foarte ușor în favoarea doamnei Lia Savonea, de exemplu. Asta nu mai e o problemă, că sunt dependenți de doamna Savonea”, constată fostul ministru.

Recorder a difuzat marți seară documentarul „Justiție Capturată”, în care a adunat mărturii de la actuali și foști magistrați, care au acuzat că marile dosare corupție sunt „îngropate în mod sistematic” prin metode puse la punct de-a lungul ultimilor ani, inclusiv cu modificarea legilor.

Jurnaliștii au analizat traseul câtorva mari dosare de corupție, cu prejudicii de zeci sau sute de milioane de euro, și în care cei judecați – și care au fost găsiți vinovați în primă instanță – au fost achitați definitiv după ce procesele s-au întins pe parcursul mai multor ani.

Aceste anchete „sunt îngropate în mod sistematic”, arată publicația Recorder, pe baza mărturiilor strânse de la oameni care încă activează în Justiție – precum Claudiu Sandu, procuror și vicepreședinte al CSM, judecătorul Laurențiu Beșu de la Curtea de Apel București ori procurorul militar Liviu Lascu – sau care au ieșit din sistem – precum fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa.

Situația este de o gravitate fără precedent, afirmă aceștia, iar acțiunile întreprinse în ultimii ani de „o grupare” din conducerea sistemului judiciar „nu garantează independența Justiției”.

Astfel, mulți dintre ei au menționat-o în mod expres pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Într-o reacție la documentar, aceasta a negat orice acuzație.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI