Cetățenii Republicii Moldova au ales-o pe Maia Sandu, candidat pro-european și reformist, în fața președintelui în funcție pro-rus Igor Dodon pentru a conduce țara pentru următorii patru ani, într-un scrutin văzut drept o alegere pentru viitorul Moldovei, între o apropiere mai mare de București și Uniunea Europeană sau de una spre Moscova.
După numărarea a 99,95% din procesele verbale ale secțiilor de vot, Maia Sandu are 57,74% din voturi, în timp ce Igor Dodon a strâns 42,26%, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.
Prezenţa la urne în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a fost de 52.72 la sută din totalul persoanelor cu drept de vot, față de 42,76 la sută în primul tur. La urne s-au prezentat 1 646 240 alegători, cu circa 280.000 mai mult decât în turul întâi.
„Avem tare mult de muncit pentru a realiza ceea ce am promis. Toţi împreună, cu toţi oamenii, din toate localităţile Republicii Moldova, de la nord la sud, din diaspora. O să mergem şi o să construim pas cu pas ţara pe care am promis-o, ţara pe care o merităm noi, toţi oamenii buni şi oneşti”, spunea Maia Sandu, duminică noapte.
Maia Sandu a mai spus că va vorbi despre primele acţiuni în funcţia de preşedinte, dacă mandatul ei va fi confirmat, începând cu ziua de luni.
Mesajele de felicitare au curs imediat, iar printre ei s-au numărat și președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban care au promis sprijin pentru parcursul european și democratic al Republicii Moldova.
Maia Sandu promovează o politică pro-europeană și de apropiere de România, fără a menționa din rațiuni politice subiectul unirii. În activitatea sa, a fost primită de numeroase ori și la București, și la Bruxelles, de liderii politici ai perioadei.
Maia Sandu este deținătoare a trei diplome de studii economice și administrare publică, dintre care una obținută la Harvard. Ajunge să dețină funcția de consilier al unuia din directorii executivi ai Băncii Mondiale, în anii 2010 - 2012. Preferă totuși să părăsească Washingtonul și să revină în Moldova.
Din toamna lui 2014 până în vara anului 2015 se asociază cu PLDM, fără să devină totuși de jure membru de partid. Face parte din trei guverne, iar după demisia premierului Chiril Gaburici este propusă de liberal-democrați la funcția de premier. Politiciana înaintează însă o serie de condiții (printre care, numirea unui nou procuror general și guvernator al Băncii Naționale), fapt ce determină PLDM să își revadă candidatul la funcția de prim-ministru, Maia Sandu ne mai regăsindu-se în noua garnitură guvernamentală.
În decembrie 2015, Maia Sandu se distanțează de PLDM, declarând că optează pentru o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”, anunță că fondează propria platformă politică, Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS. În 2016, Dodon a câștigat alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu în al doilea tur de scrutin cu o diferență mai mică de 5% și multe acuzații de fraudă electorală.
La parlamentarele din februarie 2019, PAS și Platforma DA formează Blocul electoral ACUM, care-și propune să debarce regimul oligarhului Vlad Plahotniuc, acuzat de oponenții săi de frauda bancară fără precedent – „furtul miliardului”. Blocul ACUM obține 26 de mandate în Parlament. Patru luni mai târziu, se aliază cu socialiștii și instalează propriul guvern, condus de Maia Sandu, iar în scurt timp Plahotniuc părăsește țara. Deja în noiembrie, Guvernul Sandu este demis însă, prin moțiune de cenzură, înaintată de socialiști și susținută de democrați.
Îți mai recomandăm Meciul Rusia-Occident, etapa Moldova. Miza prezidențialelor de la Chișinău„Azi aveți puterea să-i pedepsiți pe cei care v-au mințit, v-au furat, v-au sărăcit și v-au alungat de acasă”, a spus Sandu după ce a votat la Chișinău într-o referire la rivalul său, care a fost acuzat de corupție în timp ce era în funcție.
Politologul Iulian Groza, director al Institutului de Politici și Reforme Europene din Republica Moldova, a declarat pentru Europa Liberă că victoria probabilă a Maiei Sandu se datorează câtorva factori. Mesajul de campanie a fost unul mai degrabă pozitiv, unificator. Atenția principală a fost orientată pe așteptarea generală de schimbare, de dreptate, justiție și anticorupție.
Votul din diaspora a fost un alt factor decisiv. Igor Dodon a dus o campanie cu mai multe atacuri la diaspora, ceea ce a a avut un efect invers decât se așteptau consultanții ruși ai candidatului Dodon. În loc de frica de schimbare, cetățenii s-au mobilizat pentru a-și arăta nemulțumirea faţă de discursul dezbinător.
De asemenea, cetățenii din Republica Moldova au dat un vot antisistem. O bună parte din alegători au votat împotriva lui Igor Dodon, nefiind multumiţi de faptul că promisiunile din 2016 nu au fost îndeplinite. Plus legăturile expuse cu influenţe de corupție din partea, cică, inamicul „Plahotniuc”. Mulți cetățeni au înțeles că Dodon face parte din același sistem corupt din care face parte Plahotniuc, Şor etc.
Potrivit lui Iulian Groza, Maia Sandu președinte, deși cu competenţe constituționale puţine, are șanse puternice să genereze schimbarea, resetarea agendei politice interne și externe.
Îți mai recomandăm Ambasada României în R.Moldova vs cea a Federației Ruse. „Cinism la care nu vrem să fim părtași”Cea mai mare provocare va fi la începutul mandatului prezidențial cooperarea cu un guvern socialist și un Parlament în care nu are majoritate. Ea s-a arătat în favoarea organizării de alegeri anticipate, dar până la ele va trebui să fie un negociator care să găsească consens pentru a putea să își înainteze proiectele.
Turul doi de scrutin pentru funcția de președinte s-a desfășurat „fără incidente majore și în condițiile unei transparențe totale”, a declarat vicepreședintele CEC, Vladimir Șarban, la o oră după încheierea procesului electoral în R.Moldova.
Republica Moldova, cu o populație de aproximativ 3,5 milioane de locuitori, este una dintre cele mai sărace țări ale Europei și este puternic împărțită între cei care susțin legături mai strânse cu Rusia și cei care susțin legături cu UE și, în special, cu țara vecină România.
Cea mai mare parte a Moldovei a făcut parte din România până în Al Doilea Război Mondial, când a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar majoritatea populației sale este de etnie română.
Îngreunată de o economie subdezvoltată și de corupție endemică, țara este, de asemenea, afectată de statutul nerezolvat al Transnistriei, o regiune separatistă care a devenit de facto independentă după războiul separatist din anii '90.
Transnistria este susținută economic și politic de Moscova, care dorește să mențină Moldova în sfera sa de influență, în special ca urmare a valului de tulburări politice care se desfășoară în alte foste republici sovietice.