3 minute | Viitorul președintelui Iohannis, temeri ale unui război total Israel-Hamas și trei zile decisive la ONU

Marcel Ciolacu (stânga) și colegii săi din Birou Permanent Naţional al PSD discută la ora 11:00 despre proiectul de lege al PNL prin care preşedintele Klaus Iohannis (dreapta) ar putea candida la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie.

Partidul Social Democrat decide astăzi soarta lui Klaus Iohannis după cei zece ani de președinție. Rămâne de văzut dacă partenerii de alianță ai PNL vor decide și rectificarea bugetară. Pe plan extern, atenția este îndreptată la atacurile dintre Israel și Hezbollah și la Adunarea Generală a ONU.

Bine v-am regăsit,

Iată principalele subiecte:

  • Guvernul României - cel puțin un reprezentant al său - recunoaște că taxele vor crește după alegerile care l-ar putea aduce pe președintele Iohannis în Senat, dacă PSD îl lasă.
  • După atacurile intense de ieri, Israelul și Hezbollah stârnesc temeri cu privire la un război deschis. Gruparea susținută de Iran spune că duce o „bătălie fără limite” împotriva Israelului.
  • Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns în SUA. Le va prezenta „planul victoriei” lui Joe Biden, Kamala Harris și Donald Trump, după care va participa la Adunarea Generală a ONU.

Klaus Iohannis așteaptă anunțul PSD

„Aș fi necredibil să spun că această componentă va fi zero”, răspunde ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, întrebat despre creșterea taxelor după alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie/decembrie.

„Anul viitor va trebui să intrăm într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, care trebuie să aibă şi o componentă de restructurare a sistemului de cheltuieli publice, din respect faţă de mediul de afaceri”, mai spune Boloș, la Digi24.

Același ministru speră că rectificarea bugetară va fi aprobată astăzi, prezentând deficitul bugetar la finalul lunii august, de 80 de miliarde de lei sau 4,53% din PIB, conform News.ro.

Însă, până la finalul anului, deficitul este prevăzut să urce la 6,94% din PIB, scrie CursdeGuvernare.ro.

Ministrul Marcel Boloș (dreapta) a anunțat ieri că, cel mai probabil, taxele vor crește după alegerile de la finalul anului.

Un final de an în care l-am putea vedea pe Klaus Iohannis în Senat, dacă PSD decide astăzi să susţină proiectul de lege al PNL prin care președintele în funcție ar putea candida la parlamentare.

PNL va fi lăsat „în offside de imagine”, deoarece PSD nu va vota modificarea legislativă, consideră Crin Antonescu, fost președinte al liberalilor, citat de News.ro.

O altă opinie, una tehnică, este a lui Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, care spune la Digi24 că președintele Iohannis poate doar prin demisie să candideze pe listele unui partid.

Aflat pe final de mandat, președintele îi decorează pe șefii Curții de Conturi, iar Buletin de București îl evidențiază pe unul dintre cei care au primit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler: Aurelian Bădulescu. Fostul viceprimar al Bucureștiului s-a remarcat prin agresivitate fizică și verbală, relatează publicația.

Europa Liberă vă prezintă portretele candidaților la alegerile prezidențiale făcute de ei înșiși: toți sunt conservatori, niciun progresist.

Al doilea front pentru Israel?

Israelul și Hezbollah și-au intensificat atacurile în cursul nopții de duminică spre luni, în timp ce liderii lor au făcut amenințări cu lovituri și mai dure, scrie Wall Street Journal.

Dacă gruparea militantă sprijinită de Iran a vizat o bază aeriană care face parte din sistemul Iron Dome al Israelului, zeci de avioane de război israeliene au lovit sudul Libanului.

Publicația subliniază că situația în zonă se deteriorează rapid și îi apropie pe cei doi adversari de un război total.

În timp ce câmpul de luptă din Gaza devine static, Israelul lansează un ultimatum grupării susținute de Iran: cedați sau vă veți confrunta cu un război, mai titrează WSJ.

Guvernul de la Tel-Aviv spune că atacurile sale din Liban vor continua până când persoanele evacuate din nordul Israelului se vor putea întoarce în siguranță la casele lor, conform Reuters.

Pe de altă parte, un lider al miliției susținute de Iran declară că atacul de duminică a fost „doar începutul”, relatează NYTimes.

Urmările unui atac din Kiryat Bialik, în districtul Haifa din Israel, pe 22 septembrie 2024.

Tensiunile au escaladat în ultima săptămână: mii de pagere și walkie-talkie-uri folosite de Hezbollah au explodat, iar o mare parte din conducerea unității special Radwan a grupării a fost ucisă.

Reuters anunță în această dimineață că membrii Corpului de elită al Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC) nu mai au voie să folosească niciun fel de dispozitiv de comunicare.

Potrivit The Washington Post, Hezbollah a început să-și verifice dispozitivele electronice, dar NYT pune atacul de săptămâna trecută într-o nouă perspectivă: pagerele explozive au schimbat lumea.

Și Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite speră că lumea se va schimba, în bine, după ce a adoptat ieri un „Pact pentru viitor”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus - potrivit Reuters - că acest pact reprezintă „o schimbare de etapă către un multilateralism mai eficient, mai incluziv și mai conectat în rețea”.

The Guardian relatează că Rusia a rămas „grav izolată” după ce a încercat să deraieze pactul ambițios de relansare al ONU, iar Associated Press prezintă perspectivele „sumbre” în care se reunesc liderii mondiali la New York.

Planul lui Volodimir Zelenski

Ajuns duminică în Statele Unite, Volodimir Zelenski a vizitat o fabrică de muniții din Pennsylvania și speră că se va întoarce acasă cu permisiunea de a lovi adânc în interiorul Rusiei, transmite RFE/RL.

Până atunci, o veste bună pentru mulți vine de la Washington: Congresul SUA a ajuns la un acord pentru a evita un „shutdown” chiar înainte de alegeri.

Programul președintelui ucrainean în SUA este următorul: va lua cuvântul luni la summitul ONU, marți la Consiliul de Securitate și miercuri la Adunarea Generală.

Zelenski îi va prezenta lui Joe Biden „planul victoriei” ucrainene în fața invaziei ruse. De asemenea, Zelenski speră să se întâlnească și cu Donald Trump, care critică ajutorul SUA pentru Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski semnează muniția de 155 mm produsă de armata SUA la fabrica din Scranton, Pennsylvania, pe 22 septembrie 2024.

Ar fi „groaznic” dacă Joe Biden nu va sprijini planul de victorie al Ucrainei, ce include și aderarea la NATO, scrie Reuters.

Discursul președintelui SUA în fața Organizației Națiunilor Unite va avea loc marți - probabil ultimul său moment important pe scena mondială, analizează WSJ.

Concluzia din analiza cotidianului american cu privire la moștenirea lui Biden este că următorul președinte al Statelor Unite va avea de-a face cu o lume mult mai periculoasă și, în același timp, mult mai puțin prietenoasă cu interesele SUA, cu libertatea umană și cu democrația.

Este o lume în care Rusia vrea să aibă un nou model de rachetă balistică intercontinentală, care să-i asigure superioritatea militară față de Occident.

Deocamdată, cel mai recent test ICBM a eșuat, conform imaginilor din satelit publicate de RFE/RL. Racheta „Satan 2” a explodat la lansare și pare că a distrus poligonul de testare din cosmodromul Plesețk.

În schimb, propaganda rusă funcționează - cel puțin în Balcani. Europa Liberă a analizat cum propagă Rusia știri false în țările vecine României.

Tot la Europa Liberă puteți citi despre o vastă campanie rusă de influențare a opiniei publice care a vizat Ucraina și Uniunea Europeană.

A avut succes? În Germania, la alegerile regionale de ieri din Brandenburg, partidul de extremă-dreapta AfD s-a clasat la mică distanță de SPD-ul cancelarului Olaf Scholz, scrie Deutsche Welle.

Alte știri:

  • România importă uraniu din Kazahstan, o țară controlată de Rusia. Resursele proprii zac sub pământ. Citiți mai multe la Țară în service.
  • După inundațiile din estul țării, Europa Liberă arată că banii ajung în drumuri și poduri, însă nu și în proiecte care să le apere de viituri.
  • Emisiunea România, te iubesc prezintă cum au fost modernizate plajele de pe litoral: indicatorii nu ar fi fost respectați, iar plajele au nisip de o calitate îndoielnică.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram. Urmărește Europa Liberă și pe Google News.

Toate cele bune,

George