Isărescu a atras atenția că, din acest motiv, România se poate împrumuta mai ieftin, dar că problema nu o reprezintă, de fapt, împrumuturile în sine, ci destinația banilor : „Ce facem cu aceşti bani şi de unde avem deficitul, din ce direcţie apare?”, a punctat guvernatorul BNR, cu ocazia lansării Raportului anual al Băncii Centrale.
Declarația guvernatorului BNR, recent ales pentru a șasea oară în fruntea Băncii Centrale, vine în contextul în care Guvernul s-a împrumutat deja de două ori de pe piețele externe în acest an, suma cumulată fiind de cinci milioane de euro, în contextul în care, potrivit deputatului USR Claudiu Năsui, statul anunțase că se va împrumuta 4,25 de milioane de euro pe tot parcursul anului 2019.
Practic, așa cum a calculat deputatul USR, de la începutul anului și până acum, valoarea sumelor luate de pe piețele externe de statul român ar însemna echivalentul unui împrumut de 11,1 milioane de lei pe oră sau 3.000 de lei pe secundă.
Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a lăsat să se înțeleagă că Guvernul s-ar mai putea împrumuta anul acesta de pe piețele externe, iar legat de cel mai recent împrumut – de 2 miliarde de euro, cu scadență la 12 și 30 de ani – a precizat că „Domnul Guvernator știe, mi-a spus în particular: Foarte bună ieșirea pe 30 de ani, super, o chestie unică în România”, potrivit Hotnews.ro.
Economiștii au atras atenția încă de la începutul anului că banii împrumutați vor ajunge înapoi în consum, prin pensii și salarii, și nu în investiții. Senatorul liberal Florin Cîțu chiar menționa, pe pagina sa de Facebook, că România se împrumută la o dobândă mai mare decât cea cu care se împrumută Grecia, țară care este trecută la categoria Junk de către agențiile de rating.
El susține că „gaura de la buget este imensă” și chiar dacă Guvernul a introdus taxe, supraacize sau OUG 114, cunoscută și sub numele de taxa pe lăcomie, golul la buget tot crește.
„Dar dacă pe piețele externe guvernul pare că nu mai are bani și se îndatorează cât poate mai mult, în intern nu a părut deranjat de impactul pensiilor speciale pentru primari sau de noua lege a pensiilor pe care nu avem de unde să o plătim”, a mai spus deputatul Claudiu Năsui.
Sumele pe care le împrumută statul român ar putea crește în continuare, în contextul în care, începând cu luna septembrie, punctul de pensie se mărește cu 15% - o măsură aspru criticată atât de Comisia Europeană cât și FMI din cauza impactului financiar produs. Așadar, Guvernul va trebui să scoată din buzunar încă opt miliarde de lei până la finalul anului și alte 25 de miliarde de lei suplimentare pentru anul viitor, doar pentru acoperirea acestei creșteri.
Iar temeri legate de dificultățile de finanțare au venit chiar din interiorul PSD. La Comitetul Executiv al social-democraților, de la începutul lunii iulie, ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici le-ar fi transmis celor prezenți că situația încasărilor nu este cea așteptată la începutul anului și că fiecare minister va trebui să își prioritizeze proiectele. Sursele Europei Libere participante la ședința Comitetului Executiv au precizat la vremea respectivă că Eugen Teodorovici le-a transmis că există o estimare potrivit căreia sunt 11 miliarde de lei deficit la buget și trebuie să fie recuperate cât mai curând 7 miliarde de lei.
În căutare de soluții pentru a acoperi cheltuielile, într-o perioadă în care se apropie alegerile prezidențiale și mai apoi cele parlamentare și locale, PSD ar lua în calcul și impozitarea pensiilor speciale, însă o decizie în acest sens va fi luată la rectificarea bugetară care va avea loc pe 31 iulie.
Îți mai recomandăm Dăncilă trece la execuții în PSD și Guvern după Congres. Teodorovici, în fața CEX: „Trebuie să facem rost de 7 miliarde de lei"