Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Elena Lasconi și Călin Georgescu se vor confrunta în turul II al alegerilor prezidențiale, pe 8 decembrie.
- În urma alegerilor parlamentare de duminică, 1 decembrie, se schimbă echilibrul legislativ. Dar cât de diferit va fi noul guvern?
- La Paris, guvernul condus de Michel Barnier se confruntă cu două moțiuni de cenzură, din partea stângii și a extremei drepte, pe seama noului buget de stat.
Georgescu și Lasconi rămân în turul II al prezidențialelor
Curtea Constituțională a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, scrie Europa Liberă. Turul doi rămâne duminică, pe 8 decembrie, între Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Pentru cei care n-au apucat să citească articolele noastre despre Georgescu, iată-le pe cele mai importante: despre falsa salvare pe care o promite, despre cheile discursului său, despre prezența sa pe TikTok și cum se strâng bani pe platformă. Mai multe perspective din ultima săptămână, în newsletter-ul nostru.
Îți mai recomand și articolele revelatorii:
- De la Context, despre promovarea conturilor lui Georgescu de conturile rusești și despre clubul de tenis din Herăstrău al fiului său, finanțat de firme de stat,
- De la Rise Project, despre averea lui Georgescu,
- De la Snoop, despre cum Georgescu provine exact din sistemul împotriva căruia se declară,
- Despre rețeaua religioasă din jurul lui Georgescu, la PressOne,
- Despre legăturile cu Rusia și moldovenii proruși, la Snoop și Captura.
Multe dintre derapajele lui Georgescu sunt analizate și demontate pe site-ul ceazisgeorgescu.ro. Să nu uităm nici de soția sa, Cristela Georgescu, care predică pe internet despre energiile care intră în corpul femeii prin fustă și distribuie tot felul de dezinformări medicale pe internet. Economedia i-a făcut profilul potențialei prime doamne.
„Tatăl meu a votat pentru ultra-naționalistul român. Încep să înțeleg de ce”, scrie Andrei Popoviciu în The Guardian. Cristian Lupșa scrie în blogul său în limba engleză despre anxietatea din jurul alegerilor.
Buletin de București are un reportaj din comuna cu cel mai mare procent de votanți ai lui Georgescu, iar Scena9 a fost prezentă a comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu din pragul parlamentarelor. HotNews scrie că Arhiepiscopia Bucureștilor a demarat o anchetă internă pentru a găsi preotul care a slujit la acea comemorare, ca să-l oprească de la slujire. Dianei Șoșoacă i s-a deschis dosar penal pentru comemorarea lui Zelea Codreanu.
Noul parlament și planuri pentru viitorul guvern
În urma rezultatului-șoc din primul tur al prezidențialelor, a apărut ca din neant și POT, partidul care-l susține pe Georgescu. Mai multe despre noua amenințare de pe scena extremistă, care a reușit să treacă pragul parlamentar, la Europa Liberă și Context.
Deja se prefigurează dificultăți și din partea extremiștilor pe care-i știm. Gigi Becali, proaspăt ales parlamentar AUR, a declarat că el nu va negocia cu o femeie, scrie Buletin de București. De la G4Media, topul județelor cu cea mai mare susținere a extremiștilor.
Diana Șoșoacă a anunțat că a încercat să strângă partidele „suveraniste” pentru a crea un guvern, conform News.ro.
Partidele pro-europene par să fie în primele etape de stabilire a unui cordon sanitar, adică o majoritate posibil PSD-PNL-UDMR, scrie Euronews, care însă rămâne deocamdată teoretică.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat o primă discuție cu Ilie Bolojan, noul lider PNL în urma demisiei lui Nicolae Ciucă. De PSD ar fi nevoie în aproape orice calcul al unui nou guvern, scrie G4Media.
Cu toate acestea, PSD (la conducerea căruia a rămas Marcel Ciolacu) nu a anunțat pe cine va susține: „oamenii vor decide singuri ce este mai bine pentru România în 8 decembrie”, a declarat liderul PSD, potrivit Digi24.
Colapsul unui guvern fragil în Franța
De la calculele politice din Micul Paris, la cele din marele Paris. Guvernul condus de Michel Barnier este în prag de colaps după ce formațiunile de stânga și de extremă dreapta au depus moțiuni de cenzură, scrie Reuters.
Conservatorul Barnier este liderul unui guvern minoritar, extrem de fragil în fața forțelor din ambele direcții politice, potrivit France24.
Criza politică din Franța vine pe fondul unui guvern introdus cu forța de președintele Emmanuel Macron, în ciuda votului popular. Acest guvern a încercat să introducă un buget național mai restrâns, fără aprobarea parlamentului, explică The Guardian.
Pe ultima sută de metri, Barnier a încercat să facă concesii în fața partidului de extremă dreapta al lui Marine le Pen, scrie Le Monde, același partid pe a cărui susținere tacită s-a bazat până acum, punctează New York Times. Supraviețuirea sa depinde de extremiștii lui Le Pen, rezumă Politico.
Soarta guvernului Barnier se va decide mâine, când este programat votul moțiunii de cenzură. Însă, dacă parlamentul nu adoptă un buget până la 20 decembrie, un guvern interimar ar putea invoca puteri constituționale pentru a aproba bugetul prin ordonanță specială, explică BBC.
Președintele Emmanuel Macron, care a convocat alegerile anticipate și apoi a decis să numească un premier dintr-un partid care a pierdut alegerile, devine din ce în ce mai nepopular. Potrivit Le Monde, influența lui Macron este în picaj spre sfârșitul mandatului său. Ce moștenire va lăsa tânărul președinte?
Alte subiecte:
- Armistițiul Israel-Hezbollah a fost deja încălcat. Mai multe detalii, în live-blogul Al Jazeera.
- Joe Biden și-a grațiat fiul. Hunter Biden a fost condamnat recent pentru infracțiuni federale legate de arme și neplata taxelor. Mai multe informații, la New York Times și Washington Post.
- Kremlinul spune că protestele din Georgia seamănă cu Revoluția Portocalie a Ucrainei, din 2004-2005, scrie Kyiv Independent.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina