Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Olanda este prima țară în care s-au închis urnele pentru alegerile europene. Coaliția verde-laburistă se află pe primul loc, dar e urmată îndeaproape de extremiștii de dreapta.
- Sute de veterani și liderii țărilor aliate în al Doilea Război Mondial au comemorat 80 de ani de la D-Day (Ziua Z), în care aliații au debarcat în Normandia.
- Israelul a ucis zeci de oameni într-un bombardament țintit împotriva unei școli ONU în care se adăposteau mii de refugiați.
Olandezii au votat în alegerile europene
Olanda este prima țară UE în care s-a încheiat scrutinul europarlamentar. Olandezii au votat joi, iar Politico a ținut un live-blog de-a lungul zilei care include știri din toate țările europene. Țara încă se stabilizează după ultimele alegeri din noiembrie, iar olandezii încă nu au un nou guvern.
Sondajele citate de Euractiv arată rezultatele cele mai bune pentru alianța verde-laburistă, iar partidul extremistului Geert Wilders este pe locul doi, la o distanță foarte mică. Partidul lui Wilders, PVV, va trimite șapte europarlamentari la Bruxelles, față de unul în mandatul precedent. De-a lungul zilei, site-urile mai multor partide au fost atacate cibernetic.
Potrivit Euronews, 47% dintre olandezi au votat, cu 5% mai mulți decât în 2019.
Alegeri europene la Haga: Partidul extremist al lui Geert Wilders a ieșit pe locul doi, dar a avut cea mai spectaculoasă creștere față de 2019, de la un europarlamentar, la șapte.
Politico are un ghid al alegerilor din fiecare țară UE și programul lor, sugerând și cinci aspecte importante de urmărit. Estonia este, teoretic, prima țară care a început să voteze, online, dar acolo scrutinul va dura până pe 9 iunie.
Între timp, românii mai au de așteptat până să voteze, iar G4Media face fotografia momentului cu trei zile înainte de alegeri. Multe se pot răsturna până duminică - dovadă dau atât candidatul independent Silvestru Șoșoacă, ale cărui semnături sunt considerate suspecte, cât și Liviu Dragnea, al cărui partid a fost validat de BEC pentru alegeri pe baza unui email fals, conform unei investigații Snoop.
Septimius Pârvu, de la organizația Expert Forum, spune pentru Europa Liberă că a vota candidatul care „a furat, dar a și făcut” este soluția cea mai păguboasă. PressOne trece în revistă candidații cu proprietăți, averi, afaceri din fonduri europene, scandaluri la dosar și multe altele.
Separat, Bosnia și Herțegovina a interzis cetățenilor români, polonezi și sloveni să voteze în europarlamentare pe teritoriul lor. Mai multe detalii la Europa Liberă.
80 de ani de la D-Day
Pe 6 iunie, țările aliate au marcat 80 de ani de la debarcarea în Normandia, cunoscută și drept D-Day. La Europa Liberă, o scurtă explicație despre ziua care a întors cursul celui de-al Doilea Război Mondial.
Europa Liberă prezintă ceremonia emoționantă, la care au participat 200 de veterani, mulți cu vârste peste 100 de ani; unul dintre ei a murit chiar în timp ce se îndrepta spre comemorările din Normandia, potrivit HotNews. Amintirile foștilor soldați, la The Guardian.
Alte momente cheie ale comemorării, în reportajele de la BBC. În New York Times, despre trecerea inevitabilă a timpului și ce rămâne din moștenirea uneia dintre cele mai importante zile din istorie.
Aliații care au invadat Normandia, plus președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șeful Consiliului UE. De la stânga la dreapta: liderii Poloniei, Canadei, SUA, Franței, prințul William, liderii Australiei, Luxemburgului, Olandei, Italiei și Cehiei.
Mesajul principal din ceremonia din Normandia a fost solidaritatea cu Ucraina, al cărei președinte a fost prezent în rândul șefilor de stat - detalii la Kyiv Independent. Potrivit Politico și The Guardian, atât președintele francez Emmanuel Macron cât și omologul său american Joe Biden au spus că vor susține guvernul de la Kiev cât timp va fi nevoie.
Conform The Guardian, autoritățile franceze au insistat să verifice pașapoartele celor 400 de parașutiști britanici care au reconstituit evenimentele de acum 80 de ani. În fond, Brexit înseamnă Brexit.
Israelul ucide refugiații dintr-o școală ONU
În Gaza, armata israeliană a bombardat o școală în care se adăposteau 6.000 de refugiați palestinieni, transmite Reuters, care citează unul dintre copiii răniți spunând: „nu era nimeni armat în școală. Erau doar copii care se jucau”. Tatăl băiatului este unul din cei 33 de oameni uciși în atac.
Potrivit Al Jazeera, israelienii au folosit arme de origine americană pentru a trage în școala deschisă de ONU în enclava palestiniană. Expertul consultat de New York Times confirmă că este vorba de bombe americane.
Guvernul american a pus presiune pe israelieni să identifice militanții pe care i-ar fi ucis, conform BBC. Israelieni susțin că ținteau înspre luptătorii Hamas și că 9 dintre victime ar fi fost parte din organizație, fără a oferi dovezi.
Palestinienii își plâng rudele ucise în atacul împotriva școlii ONU din tabăra de refugiați Nuseirat.
Atacul a fost condamnat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, scrie Arab News. Cel puțin 450 de oameni au fost uciși în timp ce se adăposteau în clădiri ONU în decursul războiului din Gaza. Tot joi, Spania a cerut să se alăture cazului de genocid împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție, scrie AP, iar laburiștii britanici ar putea recunoaște statul Palestina dacă vor câștiga alegerile parlamentare.
În Cisiordania, armata israeliană a tras asupra paramedicilor de la Semiluna Roșie care încercau să recupereze trupurile celor uciși în urma unui atac din Jenin - a ataca angajații medicali este o crimă de război, scrie Al Jazeera.
Din ce în ce mai multe state susțin cu tărie propunerea președintelui Joe Biden pentru un armistițiu, însă nici Israelul și nici Hamas nu au răspuns încă. Detalii în live-blogul Middle East Eye. China și Rusia și-au exprimat deja ezitările față de propunere în consiliul de securitate ONU, scrie Reuters.
Alte subiecte:
- Peste Prut, două anchete de mare importanță. Procuratura Generală de la Chișinău vrea să deschidă un dosar penal pe numele fostului șef al Statului Major, Igor Gorgan, suspectat că ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești. Separat, comisarul principal al biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Țentiu, a fost reținut într-un dosar în care funcționarii moldoveni ar fi primit mită pentru a împiedica publicarea unor notificări de către Interpol.
- The Guardian scrie despre cum steroizii, odinioară ceva la care aveau acces doar culturiștii, au ajuns mainstream - și pericolele pe care le-ar putea avea pentru sănătatea consumatorilor.
- Pentru prima oară, unii dintre angajații Samsung sunt în grevă în Coreea de Sud. Explicația, în New York Times.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.