Bună dimineața,
Iată subiectele de astăzi:
- România și Bulgaria au intrat ieri în Spațiul Schengen cu granițele aeriene și navale.
- O rețea de propagandă pro-Kremlin prin mijloace politice și prin media a fost demascată în Cehia, iar anchete au loc în paralel în Olanda și Polonia.
- În Israel au loc cele mai mari proteste împotriva premierului Beniamin Netanyahu de la începutul războiului împotriva Hamas.
România aderă la Spațiul Schengen pentru granițele aeriene și maritime
România și Bulgaria au intrat, oficial, în Air Schengen. Începând de duminică, aeroporturile și porturile românești nu mai verifică documentele pentru cursele către și dinspre alte țări Schengen.
În mod ironic, primul zbor aterizat pe Otopeni după miezul nopții a fost o cursă Austrian Airlines, venită de la Viena. Guvernul austriac a fost cel mai puternic opozant la ideea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Însă, pasagerii ar fi fost ținuți în autobuz peste un sfert de oră, ca să treacă de miezul nopții, au povestit ei pentru Euronews.
Mai multe imagini din Aeroportul Otopeni, cu momentul aderării, la Europa Liberă.
Cum va funcționa de acum regimul de trecere a graniței? Un explainer la Europa Liberă și informații despre controlul minorilor la graniță, tot la noi pe site. Românii trebuie să țină în continuare la ei un document valabil, deoarece vor rămâne în vigoare controale aleatorii, potrivit HotNews.
Unul dintre pasagerii din primul zbor fără control al pașapoartelor spune că și-a scos, din obișnuință, documentul pentru control.
Economedia prezintă perspectiva mediului de afaceri din România, care speră că aderarea la Schengen va stimula cooperarea cu alte țări europene.
În Bloomberg, despre cum aderarea parțială nu rezolvă problemele mari ale comerțului intracomunitar al României, care are loc mai ales prin granițele terestre. Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, spune că România se poate aștepta la un număr mai mare de turiști odată cu Air Schengen.
Pentru granițele nu există deocamdată o perspectivă clară de aderare. Potrivit PNL, unul dintre cele două partide din coaliție, guvernul declară că va continua eforturile diplomatice ca să asigure aderarea deplină a României la Schengen. Premierul PSD Marcel Ciolacu, citat de News.ro, spune că guvernul și-a asumat aderarea completă până la sfârșitul anului.
Și Bulgarii sunt la fel de optimiști. Ministrul de Interne de la Sofia, Kalin Stoianov, spune pentru AP că țara sa va adera deplin la Schengen până la sfârșitul anului.
Austria nu s-a angajat la o dată anume pentru a le permite României sau Bulgariei aderarea deplină, amintește HotNews.
Propaganda rusă, din ce în ce mai puternică în UE
Cu doar două luni înaintea alegerilor europene, oficialii UE avertizează asupra unei campanii de influență politică a Kremlinului, de mare anvergură.
Potrivit Politico, Bruxellesul investighează la acest moment un site de știri numit Voice of Europe (Vocea Europei), care a fost devoalat de guvernul ceh drept operațiune de influențare a Kremlinului.
Autoritățile europene au declanșat o investigație transfrontalieră, pentru că site-ul ar fi înregistrat în Olanda, conform NRC.nl. Și Polonia investighează această rețea, potrivit Reuters.
Se pare că aceeași rețea de influență ar fi abordat mai mulți europarlamentari, oferindu-le bani ca să disemineze propagandă rusă - sute de mii de euro în total, conform Le Monde.
Potrivit BBC, ar fi vorba de deputați din Germania, Franța, Polonia, Belgia, Olanda și Ungaria, care au primit bani gheață sau în criptomonede la mai multe întâlniri secrete ce ar fi avut loc la Praga, în Cehia.
Operațiunea rusească avea două ramuri: una mediatică, prin care publicul să primească informații pro-Kremlin, una politică, prin care europarlamentarii să promoveze discursul Kremlinului la Bruxelles.
Nu se cunoaște public din ce partide fac parte politicienii anchetați, însă Euronews scrie că gruparea de centru-dreapta Renew și Verzii din Parlamentul European au cerut pedepse pentru cei care au susținut Kremlinul, în timp ce social-democrații cer o investigație, iar partidele de dreapta au refuzat să comenteze.
În Olanda, liderii partidului de extremă dreaptă FVD s-au comportat suspect atunci când autoritățile au încercat să-i abordeze pe acest subiect, scrie NLTimes.
New York Times punctează că, în Germania, ar fi vorba de politicieni AfD (Alternativa pentru Germania, partid de extremă dreapta).
Oligarhul prorus Viktor Medvedciuc (a cărei cetățenie ucraineană a fost retrasă), suspectat de autoritățile cehe că este implicat, a fost sancționat de Republica Cehă, potrivit Reuters. Site-ul disemina și propagandă împotriva integrității teritoriale a Ucrainei.
În România, Ambasada Rusiei și-a sporit prezența de rețelele de socializare în ultimii doi ani, inclusiv cu ajutorul jurnaliștilor români pro-ruși. O investigație de la Europa Liberă.
În Israel, cele mai mari proteste anti-Netanyahu
Zeci de mii de israelieni au ieșit în stradă pentru a cere demisia premierului Beniamin Netanyahu, potrivit Middle East Eye. Așa-numiții evrei ortodocși, comunitatea ultra-credincioasă din Israel, sunt acum amenințați cu recrutarea în armată, iar acest lucru a crescut nemulțumirea în rândul populației, scrie New York Times.
Netanyahu este cercetat încă din 2020 și într-un caz de corupție - detalii la CNN. Israelienii au mai ieșit în stradă împotriva lui pe tema reformelor controversate ale Justiției, înaintea războiului.
Sunt cele mai mari proteste împotriva lui Netanyahu din octombrie încoace, conform Times of Israel, care ține un live-blog cu cele mai importante evenimente din jurul acestor proteste. Mai multe detalii în blogul live de la New York Times.
Între timp, Netanyahu a suferit o operație de hernie și s-a aflat sub anestezie completă, scrie Times of Israel. Intervenția de duminică seara a dus la speculații că premierul nu este capabil din punct de vedere fizic să-și conducă țara, după luni în care israelienii au primit prea puține informații despre starea sa de sănătate.
Peste 100.000 de israelieni au protestat duminică la Ierusalim împotriva premierului Beniamin Netanyahu, spun organizatorii manifestațiilor.
Separat, Israelul cere la ONU dezmembrarea agenției pentru refugiații palestinieni UNRWA, scrie The Guardian. Israelienii spun că UNRWA nu poate livra eficient ajutoare.
Însă, în interiorul ONU, propunerea israelienilor este văzută ca un ultim pas în încercarea lor de a distruge agenția, mai scrie The Guardian. Controversa din jurul UNRWA vine după ce guvernul israelian a acuzat angajații agenției că au ajutat Hamas în atacul din 7 octombrie - acuzații care, până la acest moment, nu au fost susținute cu dovezi.
După ce fondurile pentru UNRWA au fost înghețate, Japonia, Suedia, Finlanda, Canada vor începe să trimită din nou bani agenției, anunță Al Jazeera. Parlamentarii britanici cer guvernului să reia ajutoarele pentru UNRWA, conform The Guardian.
Alte subiecte:
- Europa Liberă scrie despre cele peste 700 de medicamente esențiale care lipsesc din farmacii și drumurile disperate ale oamenilor care au nevoie de ele.
- Duminica aceasta a fost Paștele catolicilor și protestanților. Mai toate publicațiile vestice scriu despre criza din industria ciocolatei. Despre cum fiecare verigă din lanț dă vina pe cealaltă pentru prețurile în creștere, în Politico. La firul ierbii, cu Reuters, și contribuția crizei climatice în The Guardian.
- The Guardian prezintă detalii rare cu stațiunile de schi din Coreea de Nord, o nouă destinație pentru ruși.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina