Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Preşedintele francez Emmanuel Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională, după al doilea tur al alegerilor legislative desfăşurate duminică.
- Volodimir Zelenski se așteaptă ca armata rusă să bombardeze mai puternic Ucraina, în săptămâna în care Consiliul European urmează să ia o decizie cu privire la cererea de aderare a țării sale la UE.
- În România, știrile de zi cu zi precum incidentele din trafic și alertele false cu bombă au luat fața discuțiilor pe proiectele privind legile securității.
Cine va guverna Franța?
Coaliția prezidențială „Ensemble!” a ieșit pe primul loc în alegerile de ieri, dar a fost departe de a obține o majoritate absolută. „O Adunare Națională foarte divizată”, este concluzia jurnaliștilor de la BFMTV.
Astfel, Emmanuel Macron se va putea baza pe 245 de deputaţi din totalul de 577. Pentru a obține majoritatea era nevoie de 289 de parlamentari.
Blocul de stânga „NUPES” (Noua Uniune Populară Ecologică și Socială, condusă de Jean-Luc Mélenchon) va avea 131 de aleși, conform rezultatelor provizorii.
Învinsă în alegerile prezidențiale din 24 aprilie, Marine Le Pen și-a luat revanșa în alegerile legislative din 19 iunie.
Rassemblement National (Raliul Național), formațiunea de extremă dreapta a lui Marine Le Pen, a înregistrat câștiguri istorice și ar urma să aibă 89 de mandate în camera inferioară a Parlamentului francez.
Este „un eveniment seismic”, spune politologul Paul Smith, citat de France24, care precizează că Marine Le Pen a fost o prezență discretă și chiar „a plecat în vacanță”, după ce a pierdut turul doi al prezidențialelor în fața lui Macron, în urmă cu două luni.
În condițiile în care blocul centrist al președintelui Macron a subperformat, postul francez mai relatează că „un acord cu conservatorii de la Les Républicains (61 de locuri obținute) ar fi cea mai bună speranță a acestuia de a guverna nestingherit”.
De notat că partidul de extremă dreapta al lui Eric Zemmour nu a obţinut niciun mandat în alegerile care au avut o rată de participare de 46,23%.
Săptămână istorică
Duminică seară, preşedintele ucrainean a declarat că se aşteaptă ca Rusia să îşi intensifice atacurile asupra Ucrainei, în săptămâna „cu adevărat istorică” care tocmai a început, asta deoarece Kievul aşteaptă, la summit-ul din 23 și 24 iunie de la Bruxelles, o decizie privind acordarea statutului de ţară candidată.
„Evident că săptămâna aceasta ar trebui să ne aşteptăm de la Rusia o intensificare a activităţilor sale ostile, ca exemplu. Şi nu numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva altora ţări europene. Ne pregătim. Noi suntem gata”, a spus Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.
Militari ucraineni pe linia frontului în apropiere de Avdiivka, regiunea Donețk, la 18 iunie 2022.
Tot ieri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat încrederea, într-un interviu pentru postul public german ARD, că Ucraina va primi statutul de candidat oficial la aderare, după ce, vineri, Comisia Europeană s-a declarat în favoarea desemnării oficiale a Ucrainei şi a Republicii Moldovei drept ţări candidate.
De asemenea, premierul britanic Boris Johnson și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au avertizat că războiul ar putea dura ani de zile. Cei doi i-au îndemnat pe aliații occidentali ai Ucrainei să o sprijine pe termen lung, în ciuda „costurilor mari”, potrivit BBC.
Iar într-un editorial publicat în The Sunday Times, Boris Johnson a descris drept o „campanie de uzură” războiul dus de Rusia și a afirmat că „nu vom fi niciodată în siguranță dacă întoarcem spatele curajoasei Ucraina”.
The New York Times a realizat o laborioasă analiză din care reiese că Rusia a folosit în Ucraina peste 210 tipuri de muniție interzisă prin tratate internaționale. Între timp, doi dintre comandanții care au apărat Azovstal au fost duși în Rusia pentru „investigații”, potrivit Reuters care citează agenția rusă TASS.
Un militar ucrainean inspectează un crater dintr-un sat din estul regiunii Kiev, 21 martie 2022.
Agerpres relatează că Ucraina a interzis muzica în limba rusă la TV și radio și cumpărarea de cărți din Rusia și Belarus. Tot ieri, dar la Chișinău, Maia Sandu a promulgat legea care interzice emisiunile de știri din Rusia în Republica Moldova, potrivit Digi24.
În Lituania, începând de sâmbătă, a intrat în vigoare o interdicție privind tranzitul pe teritoriul țării către exclava rusă Kaliningrad a mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor UE, scrie Reuters, iar BBC relatează luni dimineață că Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei.
Din Europa Liberă aflați cum a scăpat Rosatom, corporația rusă specializată în energie nucleară, de sancțiunile occidentale, dar și despre lupta începută de aliații lui Putin pentru controlul exportului de cereale din teritoriile ocupate de Rusia în sudul și estul Ucrainei.
Securismul
După ce directorul SRI, Eduard Hellvig, a avut vineri una dintre rarele ieșiri publice, în care a evitat să spună cine a scris proiectele noilor legi ale securității naționale, Europa Liberă a publicat o analiză a discursului care a lăsat, de fapt, mai multe semne de întrebare decât explicații.
În plus, parlamentarii întrebați de colegul Cristian Andrei au negat orice implicare și au arătat cu degetul către serviciile secrete și Cotroceni.
Jurnalistul Dan Tăpălagă ridică o problemă extrem de importantă: de ce, timp de două săptămâni de la publicarea proiectelor, nu a apărut vreo demisie sau demitere din funcție? „Cine răspunde pentru atentatul grav la democrație, plănuit prin seria de prevederi care sporesc semnificativ puterea serviciilor și elimină orice mecanisme reale de control asupra lor?”, mai scrie el, în G4Media.
În declarația de presă de vineri, directorul SRI a evitat să spună cine a scris legile securității naționale. Eduard Hellvig a vorbit în schimb despre securism, paranoia și „virușii” securității.
În județul Brașov a avut loc primul referendum pentru demiterea unui primar, potrivit Libertatea. Publicația locală newsbv.ro scrie însă că referendumul pentru demiterea primarului PNL Popa Zachiu din localitatea Dumbrăvița a picat, deoarece cvorumul de 30% nu a fost îndeplinit. În acest sens, președintele USR, Cătălin Drulă, a acuzat PNL că a aplicat „metode securistice” pentru intimidarea alegătorilor, relatează News.ro.
Iar în contextul în care absolvenții de liceu susțin astăzi proba scrisă la Limba română, la Bacalaureat, directoarea Colegiulului „I.L. Caragiale” din București a anunțat că peste 80 la sută dintre absolvenți au cerut recomandări pentru a pleca la studii în afara țării.
Alte știri:
- Peste 200 de oameni ar fi fost uciși duminică, în cel mai recent masacru din Etiopia, țara africană care se confruntă de aproape doi ani cu un război civil. Persoanele ucise făceau parte din grupul etnic Amhara și locuiau în doua cea mai populată națiune din Africa.
- Câțiva studenți la drept din Vanuatu duc o luptă de recunoaștere a daunelor climatice în dreptul internațional. Țara din Pacificul de Sud se numără printre cele mai vulnerabile din lume la schimbările climatice.
- FINA, organizația mondială a natației, a decis că sportivii transsexuali nu au voie să concureze în cursele feminine dacă au trecut prin procesul de pubertate masculină. Decizia este descrisă ca fiind „primul pas spre o incluziune completă” pentru sportivii transsexuali, deoarece organizația va înființa o categorie separată pentru înotătorii a căror identitate de gen este diferită de sexul lor la naștere.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
O săptămână ușoară,
George