3 minute | Groaza ascunsă sub panglica festivismului, nemulțumirea lui Zelenski și raidul din Cisiordania

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, prim-ministrul Marcel Ciolacu și ministrul Culturii, Raluca Turcan, înainte de prima ședință a cabinetului Ciolacu, 15 iunie 2023.

Politicienii români merg să taie panglici, în timp ce abia dacă reacționează la ancheta DIICOT despre „căminele groazei” din Ilfov. Și de ce ar reacționa? Nu au făcut-o nici cu cinci luni în urmă, în februarie, când au apărut investigațiile în presă.

Bun găsit,

Înainte de toate, marți a fost doborât din nou recordul de temperatură la nivel mondial, înregistrat cu doar o zi înainte.

Iată principalele subiecte:

  • Politicienii români, în frunte cu președintele Iohannis, vor tăia astăzi panglica podului de la Brăila. În paralel, presa scrie despre mărturiile din „căminele groazei”, în care banii statului ajungeau oriunde în altă parte, mai puțin la cei internați acolo.
  • Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că și-ar fi dorit să înceapă mai devreme contraofensiva trupelor sale.
  • Trei evenimente separate, din Israel, Franța și Marea Mediterană, sunt considerate încheiate. Nu și efectele.

Pe afară-i vopsit gardul...

Pluralismul mediatic din România - împreună cu cel din Bulgaria, Polonia și Ungaria - se află „într-un risc foarte ridicat”, conform raportului anual al Comisiei Europene despre statul de drept.

În alte cinci țări același indice este „periculos”, iar Reuters scoate în evidență optimismul executivului UE: democrația „nu este radical mai rea” decât în urmă cu un an.

G4Media scrie că este al doilea document oficial în care Comisia Europeană analizează cu indulgență situația de la București. De altfel, sondajul INSCOP publicat ieri pare să contrazică raportul Comisiei Europene.

Europa Liberă scrie ce riscă România pentru că stă prost inclusiv la independența presei, iar separat despre un nou episod din circuitul banilor care curge dinspre politică spre redacții - Cum se cumpără tăcerea.

Premierul Marcel Ciolacu spune - în contextul demisiei lui Eduard Hellvig - că SRI nu se va implica în vreun fel în viaţa politică din România.

Premierul Marcel Ciolacu (stânga) și președintele Klaus Iohannis (dreapta) vor inaugura joi podul de la Brăila.

Același prim-ministru, dar de această dată indignat, anunță controale în toate centrele finanţate de stat în care sunt îngrijite persoane nevoiașe, după ce DIICOT a ajuns - la cinci luni după articolele din presă - în „azilurile groazei” din Voluntari, județul Ilfov.

Dar ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, susține că ancheta a durat „ani de zile”. De ce?

Libertatea publică mărturii șocante: „Am rămas șocați de starea precară în care se aflau. Ca și cum ar fi fost închiși și uitați într-un container. Deshidratați, slabi și extrem de murdari. Investigațiile medicale au depistat nasturi și mărgele în sotmac. Probabil că de foame și-au mâncat hainele.”

Digi24 publică stenograme din ancheta DIICOT: „Ăla cre' că trebuie strâns de gât”/ „I-am bătut p-ăștia de dimineață!”.

Între timp, podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa, urmează să fie inaugurat astăzi în prezenţa preşedintelui Iohannis, a premierului Ciolacu, al fostului premier Ciucă și alții, conform News.ro.

Aceiași oficiali vor participa ulterior la ședința CSAT. Vor fi discutate obiectivele România la summitul NATO de săptămâna viitoare. Un lucru e cert. Germania îi răspunde premierului Ciolacu: Trupele germane vor staționa în Lituania, nu în România.

Când trebuia să înceapă contraofensiva?

CNN difuzează un interviu cu Volodimir Zelenski, în care președintele Ucrainei spune că a vrut să înceapă „mult mai devreme” contraofensiva, pentru a preîntâmpina o apărare mai puternică a trupelor rusești. Fără să o spună direct, un motiv ar fi fost că livrarea de arme occidentale nu a început mai devreme.

Iar într-un interviu acordat Politico, șeful NATO spune că majoritatea forțelor Wagner nu s-au dus în Belarus, deși se fac pregătiri pentru a-i găzdui. „Unii sunt în Ucraina, dar nu în prima linie a frontului”, spune Jens Stoltenberg.

În Hotnews, o fetiță cu piciorul amputat în urma unui atac rusesc, de anul trecut, a câștigat primul concurs de gimnastică la care a participat.

O femeie în vârstă este transportată pe o targă de către lucrătorii serviciilor de urgență după un atac cu rachete rusești în Liov, Ucraina, 6 iulie 2023.

Între timp, Kremlinul neagă că președintele Chinei, Xi Jinping, l-a îndemnat pe Vladimir Putin să nu folosească arme nucleare în Ucraina, potrivit The Guardian.

Un aliat al președintelui rus a fost numit la conducerea agenției de presă TASS, scrie Reuters, care vorbește despre încă un semn al controlului și mai strict asupra presei din Rusia.

Iar jurnalista Elena Milașina, bătută crunt în Cecenia pe 4 iulie împreună cu avocatul ei, a fost diagnosticată cu leziuni cerebrale și 14 fracturi la mâini, informează Associated Press. Ziariștii de la Novaya Gazeta au publicat fotografii cu colega lor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că anchetatorii își desfășoară activitatea în cazul penal deschis, dar că va fi nevoie de timp pentru a se efectua o anchetă completă.

Israel, Franța & Marea Mediterană

Presa internațională tratează, separat, și alte evenimente, precum raidul de amploare declanșat pe 3 aprilie de trupele israeliene în tabăra de refugiați Jenin, un bastion al militanților palestinieni din Cisiordania. 12 palestinieni au fost uciși în confruntările cu armata Israelului.

A fost cel mai mare atac asupra Cisiordaniei ocupate din ultimele două decenii, potrivit The Guardian, publicând mărturii ale persoanelor care se întorc la locuințele distruse.

Oameni cară saci cu bunuri oferite de o organizație locală printre dărâmături, în urma unei operațiuni militare israeliene în tabăra de refugiați din Jenin, în Cisiordania ocupată, pe 5 iulie 2023.

Și postul de televiziune BBC difuzează mărturiile unor palestinieni care au fugit din calea „operațiunii antiteroriste” a forțelor de apărare israeliene, care spun că au vizat depozite de arme și facilități de producție aparținând grupurilor militante.

The New York Times scrie că incursiunea Israelului în Cisiordania s-a încheiat, dar se întreabă dacă a rezolvat ceva acest raid.

The Washington Post a refăcut traseul navei Adriana în Marea Mediterană, care ar fi avut la bord peste 700 de imigranți ce doreau să ajungă în Europa. Conform investigației sale, cotidianul spune că naufragiul din Mediterana putea fi evitat, punând la îndoială afirmațiile gărzii de coastă din Grecia.

Cu privire la protestele violente din Franța, BBC publică mărturia unui alt jurnalist de origine africană. Potrivit acestuia, rasismul și islamofobia sistematică, petrecute zi de zi, au alimentat cele mai ample demonstrații în stradă din ultimii ani.

Alte știri:

  • Japonia va începe în curând să elibereze apă radioactivă în ocean, în urma aprobării de către organismul de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite. În cei 12 ani de la accidentul nuclear de la Fukushima, apa a fost tratată, însă planul încă stârnește îngrijorare - CNN.
  • Serviciul Secret al SUA a început o anchetă după ce o cantitate mică de cocaină a fost descoperită într-o zonă de intrare în Aripa de Vest a Casei Albe, unde vizitatorii își pun aparatele electronice și alte lucruri înainte să înceapă turul - Reuters.
  • Aplicația Threads, concepută de Meta/Facebook pentru a concura cu Twitter, a fost lansată în SUA. Nu și în Europa, din cauza problemelor de reglementare - BBC.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.

Pe mâine,
George