Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Joe Biden a acceptat, „în principiu”, să aibă o întâlnire cu Vladimir Putin. Aceasta doar dacă invadarea Ucrainei nu are loc.
- Președinția franceză transmite că și Vladimir Putin ar fi de acord că o soluție diplomatică este de dorit.
- Forțele ruse rămân în Belarus iar separatiștii din estul Ucrainei evacuează civili și intensifică bombardamentele.
Soluția diplomatică
După o nouă rundă de discuții mediate de Franța și finalizate cu perspectiva unei întâlniri Biden – Putin, The New York Times scrie că varianta unei invadări în etape a Ucrainei pune în dificultate Occidentul și poate fi strategia Moscovei de a distruge unitatea aliaților NATO.
Informațiile invocate de SUA arată iminența unei invazii rapide, care ar duce imediat la sancțiuni severe împotriva Rusiei. Dar, notează publicația, scenariul unei invazii graduale, menționat la conferința liderilor mondiali de la München din weekend, i-ar permite lui Vladimir Putin să amâne sancțiunile și să exploateze fisurile unității afișate până acum de Occident. „[Putin] ar putea testa dacă Germania sau Italia, țările europene cele mai dependente de gazul rusesc, nu și-ar putea nuanța pozițiile”.
Nu este cazul, a transmis de la München președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a spus că Europa ar fi acum pregătită în cazul în care Rusia oprește livrările de gaze.
Liderii CE și NATO, Ursula von der Leyen și Jens Stoltenberg, insistă că Occidentul e solidar în fața amenințării rusești. (Imagine cu cei doi a Conferința de la München din în 2015, la un an de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia)
Iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a arătat și el că, dimpotrivă, acțiunile lui Vladimir Putin nu fac decât să întărească Alianța și îl îndepărtează pe acesta de obiectivul unei prezențe militare NATO reduse în apropierea granițelor Rusiei.
Grupul de luptă care ar urma să vină în România, ar fi un bun exemplu. Europa Liberă România explică ce înseamnă în practică un astfel de grup.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a reluat în weekend ofensiva diplomatică și a anunțat, în urma unor discuții telefonice cu Vladimir Putin și Joe Biden, că cei doi sunt de acord, „în principiu” să se întâlnească pentru discuții. Le Monde notează că acest summit ar urma să fie apoi extins pentru a include și alți „actori interesați” de stabilitatea și securitatea Europei.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a asumat medierea unui dialog între Kremlin și Casa Albă. (Imagine din timpul conferinței de presă comune de la Kremlin cu Vladimir Putin, din 7 februarie).
Până atunci însă, secretarul de stat Antony Blinken s-ar putea întâlni, săptămâna aceasta, cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Rușii rămân în Belarus
Discuțiile despre noi negocieri și întâlniri, remarcă Washington Post, au loc în timp ce SUA insistă că are informații categorice despre un risc iminent al invadării Ucrainei de către Rusia și, în plus, ar fi transmis Națiunilor Unite că are informații credibile că Rusia ar fi pregătit liste cu ucraineni care ar urma să fie „uciși sau trimiși în tabere în urma ocupării militare a țării”, potrivit unei scrisori văzute de Washington Post.
Mai mult, Rusia și Belarus au decis că cei 30.000 de militari ruși și echipamentele lor de luptă, care ar fi urmat să plece duminică, rămân pe poziții – lângă granița Ucrainei cu Belarus, ca urmare a „tensiunilor din estul Ucrainei”.
Un lansator de rachete fotografiat în 17 februarie, în Belarus, la exercițiul militar care ar fi urmat să se încheie duminică cu plecarea militarilor și echipamentelor Rusiei.
Noi imagini din satelit arată poziționări ale forțelor ruse la granița cu Ucraina, notează CNN, în timp ce estul Ucrainei devine mai haotic pe zi ce trece.
Evacuările civililor și amplificarea bombardamentelor sunt descrise de Kremlin drept „vina Kievului”, notează RFE/RL, cu precizarea că președintele Ucrainei, Volodimir Zenenski a făcut, din nou, apel la discuții de pace după convorbirea sa de duminică cu președintele Macron.
Bombardamentele din estul Ucrainei au continuat, transmite serviciul ucrainean al RFE/RL. Sâmbătă, NATO și-a retras personalul de la Kiev, iar Lufthansa a anunțat că își suspendă, de azi, zborurile către Kiev.
În 17 februarie, Ucraina a anunțat că separatiștii sprijiniți de Rusia au bombardat o grădiniță din Luhansk.
Europa Liberă România duce discuția mai departe - de la rezervele de petrol din vecinătatea Europei la Polul Arctic. Ambițiile strategice ale Kremlinului din estul Europei reflectă doar o mică parte din teritoriile vizate de Rusia. Printre acestea se numără inclusiv zăcămintele bogate de țiței din Marea Neagră, la care România ar putea avea acces.
Ciolacu vs Cîțu
În România, liderul PSD Marcel Ciolacu a răspuns la Antena 3 întrebărilor despre tensiunile din coaliția de guvernare, în special cu privire la schimburile frecvente de replici acide dintre el și Florin Cîțu. „Îl anunţ oficial pe Florin Cîţu, dacă PSD iese de la guvernare, vom avea alegeri anticipate”, a spus acesta potrivit News.ro.
Liderul PSD, partid care are conducerea Ministerului Sănătății, a transmis și mesajul PSD cu privire la gestionarea Covid: „pandemia nu se încheie, dar o să fie o relaxare”.
Europa Liberă spune poveștile celor pentru care experiența Covid nu s-a încheiat după trecerea bolii. Ce este long-Covid - „Unii rămân cu sechele pe viață”.
Numărul cazurilor noi de Covid a fost ieri, în România, cu peste 4.500 mai mic decât cel din ziua anterioară. Principala „știre Covid”, în România și în lume, a fost însă faptul că Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a fost testată pozitiv. Are simptome ușoare și ar urma să își continue îndatoririle în condiții limitate, transmite BBC.
Alte știri:
- Olimpiada s-a încheiat cu un apel la pace, scrie BBC, Europa Liberă trece în revistă ce au făcut la această ediție sportivii români.
- În Canada, poliţia din Ottawa a folosit sâmbătă gaze lacrimogene pentru a prelua controlul asupra protestatarilor față de măsurile anti-Covid. Problema nu e încă rezolvată, transmit autoritățile, potrivit The Star.
- Documente dezvăluite presei arată că în ciuda angajamentelor oficiale, Credit Suisse a continuat în ultimele decenii „găzduirea” fondurilor ilegale ale unor infractori, dictatori, politicieni sau oficiali ai unor servicii secrete, relatează rețeaua jurnalistică de investigație OCCRP.
Dacă aveți sugestii sau recomandări de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
Carmen