3 minute | Mesajul către țară al dnei Kövesi, Rusia bombardează blocuri de locuințe și amenințarea lui Erdoğan

Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, avertizează că România ar putea pierde finanțarea prin PNRR dacă nu respectă legislația europeană.

O româncă de la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții europene trage un semnal de alarmă cu privire la prevederile periculoase din noua lege a avertizorului de integritate. Miza ar putea fi banii din PNRR, pe care România îi poate primi doar dacă respectă legislația europeană.

Bun găsit,

Iată principalele știri ale zilei:

  • Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat că Washingtonul va anunța în zilele următoare un ajutor suplimentar de arme în valoare de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina.
  • Parchetul European, condus de către Laura Codruța Kövesi, a anunțat că ia în calcul să sesizeze Comisia Europeană și să ceară condiționarea alocărilor financiare prevăzute în PNRR după ce România a adoptat o lege a avertizorului de integritate ce restrânge protecția surselor judiciare și jurnalistice.
  • Rusia a bombardat azi-noapte Odesa, la o zi după ce a pierdut controlul asupra Insulei Șerpilor. Cel puțin 17 persoane au murit.

Un mesaj important către țară al EPPO

În opinia dnei Laura Codruța Kövesi, fost procuror-șef al DNA și actual conducător al Parchetului European (EPPO), prin modul în care Parlamentul a reglementat legea avertizorului de integritate România ar încălca legislația europeană.

Într-un demers public fără precedent, biroul european condus de Kövesi a emis ieri un comunicat de presă în care a criticat noua lege adoptată de Coaliția PSD-PNL-UDMR. EPPO arată că ia în calcul să sesizeze Comisia Europeană cu privire la încălcarea legislației pe care statele UE trebuie să o respecte pentru a beneficia de fondurile alocate prin PNRR. În cazul României, aproape 30 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi.

EPPO arată în același comunicat că avertizorii de integritate, care sunt mai degrabă descurajați să devoaleze o ilegalitate de noua lege, sunt „o sursă esențială” pentru procurori.

„Dacă nu reușiți să protejați avertizorii, limitați detectarea. Dacă nu detectezi, nu poți investiga și urmări penal”, arată EPPO. Lipsa protecției surselor judiciare ar putea împiedica organele de anchetă să descopere fapte de fraudă sau corupție, în cazul jurisdicției EPPO putând duce la limitarea anchetelor de fraudă cu fonduri UE.

EPPO critică România, în același comunicat, și pentru faptul că nu a finalizat încă numirea celor nouă procurori europeni delegați din partea României. În plus, ar exista o întârziere „considerabilă” în alocarea, pentru biroul din România, a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară.

Parchetul European are sediul la Luxemburg. Instituția este condusă de Laurea Codruța Kovesi, fost procuror-șef al DNA în România.

Controversata lege a avertizorului de integritate, despre care mai multe ONG-uri au avertizat că are mai multe prevederi periculoase pentru libertatea de exprimare, mai are nevoie de promulgarea președintelui pentru a intra în vigoare. Va analiza Klaus Iohannis cu atenție legea sau o va semna, pur și simplu, „ca primarul”?

Tot la capitolul legislație controversată, mai multe organizații non-guvernamentale din România protestează față de modul în care a fost reglementată de către guvern legea privind cloudul guvernamental. 20 de ONG-uri au semnat o petiție prin care semnalează mai multe nereguli atât în modul de legiferare, cât și în conținutul actului normativ.

Organizațiile susțin că ordonanța de urgență afectează drepturile și libertățile cetățenilor, iar SRI și STS primesc puteri sporite în mod nejustificat. SRI, de pildă, va avea atribuții de prelucrare a datelor cu caracter personal, dar și de asigurare a securității cloudului, fapt ce ar încălca prevederile constituționale, spun reprezentanții asociațiilor.

Ajutor pentru Ucraina

Trupele ruse s-au retras ieri de pe Insula Șerpilor, un punct strategic din Marea Neagră. Retragerea vine după ce, zilele trecute, Moscova se lăuda că a respins un atac al Ucrainei asupra insulei, al cărei control ar putea avea un rol important inclusiv asupra deblocării rutelor de transport de cereale dinspre portul Odesa.

Azi-noapte, o rachetă rusească a lovit un ansamblu rezidențial din apropierea portului de la Marea Neagră. Cel puțin 17 persoane au murit, au transmit pe Telegram reprezentanții administrației de la Odesa.

Un bloc de locuințe din regiunea Odesa a fost bombardat de forțele rusești.

În ultima zi summitului NATO de la Madrid, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că Washingtonul va suplimenta ajutorul militar pentru Ucraina cu încă 800 de milioane de dolari.

Alte 50 de țări promit că vor ajuta Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Acestea și-au luat angajamentul că vor sprijini țara invadată cu 600 de tancuri, 500 de sisteme de artilerie sau sisteme de rachete antinavă și sisteme de apărare antiaeriană.

Președintele Biden a spus că nu știe când se va încheia războiul, însă este sigur că, la final, Rusia nu va fi învingătoarea.

Reacția Chinei

Aderarea efectivă la NATO a Suediei și Finlandei va avea loc, cel mai probabil, până la finalul acestui an, însă Turcia nu va rata cu siguranță această perioadă pentru a-și atinge obiectivele.

După ce s-a împotrivit până în ultima zi invitării aderării la Alianță a celor două state nordice, președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat ieri că țara sa ar putea, în continuare, bloca aderarea Finlandei și Suediei dacă acestea nu vor respecta cerințele Turciei privind extrădările presupușilor teroriști de pe teritoriul lor.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a promit garanții inclusiv de la SUA că Turcia va fi ajutată să își modernizeze forțele aeriene dacă acceptă aderarea la NATO a Suediei și Finlandei.

Procedural, după invitația oficială de la Madrid, aderarea Suediei și Finlandei la NATO va trebui votată de către parlamentele tuturor celor 30 de state membre.

O analiză despre cum a folosit Turcia în interes propriu intenția de alăturare la alianța nord-atlantică a celor două state nordice, puteți citi în Europa Liberă.

Tot pe site-ul nostru puteți afla cum aproximativ 2.000 de copii de pe teritoriul Ucrainei au fost deportați în Rusia, unde se pregătește o lege care le va permite rușilor să adopte copii ucraineni.

Vă prezentăm, de asemenea, și o analiză realizată de Andreea Pora despre cum o decizie a unui judecător de la Iași încalcă flagrant dreptul jurnaliștilor de a-și proteja sursele și de ce acest precedent este periculos.

Nu uitați nici de campania noastră, Patriotism vs naționalism. Astăzi demontăm, cu cifre, falsa temă „nu ne vindem țara”.

Alte subiecte:

Nu uitați, ne puteți scrie la adresa de email treiminute@rferl.org dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte.

Cele bune,
Ionuț