FAMILY FIRST // Dacă nu există familii şi copii, o comunitate naţională poate să dispară. Din punct de vedere matematic, nu este dificil pentru o comunitate naţională, cum ar fi cea maghiară, cehă sau sârbă, să realizeze că, în urma unor tendinţe demografice proaste, „mai devreme sau mai târziu, va exista o ultimă persoană care va trebui să stingă lumina, adică să poată dispărea”. Iar dacă dispare o naţiune, „dispare în lume ceva de neînlocuit”, a declarat premierul Viktor Orbán la summitul demografic organizat săptămâna trecută la Budapesta, al treilea în ultimii cinci ani, la care au participat lideri politici, oameni de știință, înalți prelați și personalități publice din întreaga lume, anunță agenția ungară de presă MTI.
„Dacă acceptăm imigraţia ca o soluţie, atunci vom contribui la înlocuirea de populaţii”, a estimat premierul ungar, unul dintre puţinii lideri din Europa care fac aluzie în mod public la teoria complotistă a marii înlocuiri. El a făcut apel în special la „înscrierea în Constituţie” a politicilor „pro-familie” pentru a contracara, în opinia sa, efectul unor decizii ale justiţiei care pot fi „anti-familie” și a calificat drept „idioată” şi „contra naturii” ideea de a avea mai puţini copii pentru a salva clima pe Pământ, scrie Adevărul, într-un articol dedicat summitului. Népszava, în schimb, scrie că e loc de mai bine: „După domnia de zece ani a celui mai pro-familie guvern al lumii, sporul de populație a scăzut la niveluri nemaivăzute. În timp ce în 2009, în Ungaria s-au născut 96 442 de copii, în 2018, numărul nașterilor a fost de 89 807. Situația nu s-a schimbat nici anul acesta: în primele șase luni ale anului, s-au născut cu 2,1%mai puțin copii decât anul trecut.”
PROBLEMA MUMIILOR // La sfârșitul lunii, Budapesta a fost și centrul unui alt eveniment cu valențe globale: Societatea de Prietenie Ungaro-Egipteană și partenerii ei, Muzeul de Istorie Naturală a Ungariei și Muzeul de Istorie Medicală Semmelweis, a strâns laolaltă elita mondială a specialiștilor în mumii.
UNGARIA SE ÎNARMEAZĂ // Ministerul de Externe al Statelor Unite a aprobat vânzări de arme în valoare de 4,2 miliarde de dolari către cinci țări: Japonia, Coreea de Sud, Ungaria, Lituania și Danemarca. Ungaria vrea să-și doteze armata cu 180 de rachete cu rază medie de acțiune în valoare totală de 500 de milioane de dolari, scrie PortofolioHU, citând DefenseNews. Rachetele ar urma să fie montate pe avioanele Gripen ale Ministerului Apărării din Ungaria, accesoriile și know-how-ul urmând a fi primite tot de la americani. În plus, flota Armatei Ungariei va primi anul acesta patru noi elicoptere Airbus.
INTERVIU // Mihail Hodorkovski, simbolul opoziției rusești, este îngrijorat, dar nu se teme. A supraviețuit închisorii și este convins că tinerii ruși de azi vor apuca să trăiască într-o democrație. Nici Putin nu e nemuritor, spune Hodorkovski, într-un interviu acordat pentru Népszava la Festivalul de Film de la Veneția, unde a fost proiectat un film documentar despre viața sa, în regia premiatului Oscar Alex Gibney.
NOUĂ LUNI SPRE TIBET // Zoltán Pengő, jurnalist din Oradea, a plecat din Aiud, pe jos, spre localitatea Zangla din India, un drum de 7 000 de kilometrii, parcurs cu 200 de ani în urmă de Kőrösi Csoma Sándor, considerat părintele tibetologiei. Înainte de plecare, Pengő a declarat pentru MTI că, prin călătoria sa de aproximativ nouă luni, intenţionează să atragă în primul rând atenţia societăţii româneşti şi, dacă este posibil, şi a societăţilor ţărilor de pe traseu, asupra personalităţii lui Kőrösi Csoma Sándor, prin intermediul presei şi a reţelelor de socializare. El a menţionat că a ales ca destinaţie finală localitatea Zangla din provincia Ladakh (Micul Tibet) din India, unde Kőrösi Csoma Sándor a scris marea operă a vieţii sale: dicţionarul tibetan-englez.
MORMÂNTUL LUI SULEIMAN // S-au încheiat săpăturile arheologice de la complexul funerar al sultanului Suleiman, din Szigetvár, așezare din sudul Ungariei. Lucrările au început în urmă cu mai bine de şase ani, în curând urmând a fi finalizate și primele documente ştiinţifice, au anunţat şefii grupului de cercetare, în cadrul unei conferinţe de presă ținută vineri, la Szigetvár.
Istoricul şi turcologul Pál Fodor, director general al Centrului de Cercetare în Filologie din cadrul Academiei Ungare de Ştiinţe, a spus că obiectivul principal al cercetării a fost acela de a „reda importanţa istorică mondială a secolului al XVI-lea” al acestui fost sit memorial, important atât din punctul de vedere al maghiarilor, cât şi al turcilor. Din sinteza transmisă presei rezultă că în timpul descoperirii locului în care s-a aflat mormântul sultanului Suleiman şi complexul de clădiri din jurul acestuia, care au fost date uitării, s-a reuşit, în 2014, delimitarea acelei zone în al cărei centru s-au aflat trei edificii care au fost identificate ca fiind un mausoleu, o moschee şi o mănăstire a dervişilor. Doi ani mai târziu s-a reuşit explorarea mausoleului, iar în anii care au urmat, descoperirea bazelor celorlalte edificii, respectiv a unor unelte şi fragmente de clădire.
Norbert Pap, profesor de geografie istorică în cadrul Universităţii din Pécs şi şeful cercetărilor de la Pécs, a subliniat: complexul planificat trebuie să fie un sit memorial care să promoveze reconcilierea între popoare, care să ofere oportunităţi de dezvoltare şi care să reprezinte o destinaţie atractivă atât pentru turci, cât şi pentru maghiari.
Casa Osman a avut 36 de conducători; majoritatea au decedat în capitala imperiului sau în apropierea ei, astfel că siturile lor funerare se află acolo. Însă Murad a murit, în 1389, la Kosovopolje, iar Suleiman, în 1566, la Szigetvár. Rămăşiţele lor pământeşti au fost duse la Bursa şi Istanbul, însă legenda spune că organele lor interne au fost scoase şi înmormântate la faţa locului. Mausoleul celui mai de seamă şi respectat conducător otoman, Suleiman, a fost distrus în secolul al XVII-lea şi până acum câţiva ani a fost considerat ca fiind pierdut, nefiind cunoscut nici locul exact în care acesta s-ar fi putut afla, anunță MTI.
FFW // O aplicație creată de Edith Karda, studentă la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai, vă spune efectele colaterale a 11 000 de medicamete și suplimente alimentare, anunță Transindex, într-un interviu cu studenta din Cluj. // În iunie 2020, se va inaugura pista de biciclete Debrețin-Oradea, din care mai sunt de executat doar 8,3 km, anunță cotidianul local DebreceniNap. // Institutul pentru Patrimoniu Național din Ungaria (NÖRI), urmând exemplul altor țări, a desemnat o pistă de alergare într-un parc memorial din Budapesta. Opiniile sunt împărțite. Printre motivele invocate de NÖRI este și racordarea mai bună parcului memorial, vizitat de mulți localnici pentru floara și fauna bogată, în fluxul urban al capitalei ungare. // Maghiarii din Ungaria petrec zilnic, în medie, 4 ore și 26 de minute în fața televizorului, cu șase minute mai mult decât acum un an, scrie Mediapiac, într-un articol care prezintă un studiu despre obiceiurile de consum ale vecinilor noștri.
FLASHMOB // În cadrul KecskemétRocks 2019 se va forma astăzi o trupă cu peste cinci sute de muzicieni care vor susține cel mai mare flashmob al muzicii rock din Ungaria: 12 hit-uri maghiare şi internaţionale vor fi interpretate de 80 de solişti, 90 artişti la chitară bass, 100 la tobe şi 250 la chitară, într-un concert ce va dura două ore. Iniţiativa civică a pornit în urmă cu doi ani, la Szeged, după o idee italiană.
FUSION // Academia Ungară de Dans începe pregătirea universitară a 45 de dansatori profesionişti de dansuri populare din Transilvania, în cadrul unui program externalizat de studii, la Târgu Mureş şi Nyíregyháza, anunță MTI. // Două proiecte de dans combină tradițiile maghiare și cele țigănești într-un mod cu totul aparte, scrie Hyperallergic.