Patru ani de război | Zelenski: „Nu cedăm teritorii”. Rusia, pierderi umane, economice și geopolitice uriașe. Colaps demografic în Ucraina

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis într-un interviu pentru BBC, la patru ani de la începerea invaziei pe scară largă, că țara lui nu va ceda în fața agresiunii Rusiei și a afirmat chiar că Ucraina va încheia războiul victorioasă.

Mai mult, Zelenski afirmă că Vladimir Putin a declanșat deja un război cu implicații globale.

„Întrebarea este câte teritorii va reuși să cucerească și cum să îl oprim... Rusia vrea să impună lumii un alt mod de viață și să schimbe viețile pe care oamenii și le-au ales singuri”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean a respins din nou, categoric, ideea concesiilor teritoriale pe care Rusia le pretinde drept condiție pentru un armistițiu: retragerea Ucrainei din circa 20% din estul regiunii Donețk pe care îl mai controlează, din cele patru „orașe-fortăreață” de pe linia frontului, precum și din porțiuni din regiunile sudice Herson și Zaporojie.

Zelenski spune că cedarea teritoriilor nu este preț rezonabil pentru pace.

„Nu mă uit la asta pur și simplu ca la niște teritorii. Văd asta ca pe un abandon – slăbirea pozițiilor noastre, abandonarea sutelor de mii de oameni care trăiesc acolo. Așa văd eu asta. Și sunt sigur că această «retragere» ar diviza societatea noastră”, a declarat Zelenski.

Președintele Ucrainei mai afirmă că o presupusă cedare a teritoriilor nu îl va satisface pe Vladimir Putin decât temporar.

„El are nevoie de o pauză. Dar odată ce se reface – partenerii noștri europeni spun că ar putea dura între trei și cinci ani. În opinia mea, s-ar putea reface în cel mult doi ani – unde ar merge mai departe? Nu știm, dar e un fapt că ar vrea să continue [agresiunea]”, a subliniat Zelenski.

Îți mai recomandăm Negocierile de pace pentru Ucraina bat pasul pe loc. Un istoric rus controversat ar putea fi responsabil

Victoria și frontierele din 1991

La întrebarea despre ce ar însemna victoria pentru Ucraina, Zelenski a explicat că aceasta înseamnă, în primul rând, oprirea lui Putin și salvarea independenței Ucrainei.

„Cred că a-l opri azi pe Putin și a-l împiedica să ocupe Ucraina este o victorie pentru întreaga lume. Pentru că Putin nu se va opri la Ucraina”, a mai spus Zelenski.

Președintele ucrainean și-a exprimat încrederea că teritoriile ucrainene vor fi recuperate.

„O vom face. E absolut clar. Este doar o chestiune de timp. A o face azi ar însemna să pierdem un număr imens de oameni – milioane – pentru că armata [rusă] este mare și înțelegem costul unor astfel de pași. Nu ar fi suficienți oameni, i-am pierde. Și ce este pământul fără oameni? Sincer, nimic”, a mai spus Zelenski.

Președintele Ucrainei a spus că țara nu are destule arme și că rezolvarea acestei probleme depinde nu numai de Kiev, ci și de aliați.

„Deocamdată, nu este posibil, dar revenirea la frontierele juste din 1991 [anul în care Ucraina și-a declarat independența, precipitând colapsul final al Uniunii Sovietice] este, fără îndoială, nu doar o victorie, ci și justiție”, a mai spus Zelenski.

Relația cu Donald Trump

Acum un an, Zelenski a fost primit la Casa Albă și a urmat întâlnirea tensionată cu Donald Trump și vicepreședintele JD Vance. Disputa televizată, urmărită de milioane de oameni, a semnalat că perioada în care SUA au sprijinit necondiționat Ucraina, din timpul administrației Biden, s-a încheiat.

De atunci, Zelenski a evitat orice confruntare publică cu Trump.

SUA au oprit aproape toate livrările de ajutor militar, dar continuă să furnizeze informații vitale, iar statele europene cumpără de la SUA arme pentru Ucraina în valoare de zeci de miliarde de euro.

Întrebat dacă are încredere în Donald Trump, Zelenski a spus că „nu vorbim doar despre președintele Trump, vorbim despre America. Suntem cu toții președinți cu mandate limitate. Noi vrem garanții valabile 30 de ani, de exemplu. Elitele politice se vor schimba, liderii se vor schimba”.

Președintele ucrainean a spus că garanțiile de securitate trebuie votate în Congres.

„Nu depinde doar de președinți. Congresul este necesar. Pentru că președinții se schimbă, dar instituțiile rămân”, a subliniat Zelenski.

Îți mai recomandăm Replici fără precedent între Donald Trump și Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Trump: „Se poate întoarce când e pregătit pentru pace”

Posibile alegeri în Ucraina până la vară?

Trump a cerut Ucrainei să organizeze alegeri generale până în vară, pentru a înregistra progrese în negocierile de pace.

Zelenski a explicat din nou că alegerile au fost blocate de legea marțială introdusă după invazia la scară largă. Tehnic, alegerile ar putea fi organizate dacă legislația s-ar modifica.

Dar el a condiționat orice scrutin de existența prealabilă a garanțiilor de securitate pentru Ucraina și a insistat că votul trebuie recunoscut ca legitim atât de ucraineni, cât și de parteneri.

„Dacă aceasta este condiția pentru terminarea războiului, să o facem. Le-am spus partenerilor: trebuie să decideți un singur lucru – vreți să scăpați de mine sau vreți să organizați alegeri? Dacă vreți alegeri, organizați-le în așa fel încât poporul ucrainean să le recunoască. Și voi înșivă trebuie să recunoașteți că sunt alegeri legitime”, a declarat Zelenski, care a spus că organizarea alegerilor nu înseamnă neapărat că el va candida.

Îți mai recomandăm Rusia a atacat Ucraina în timpul nopții. Zelenski: Alegerile vor avea loc după încetarea focului şi implementarea garanţiilor de securitate

Zelenski, după patru ani de război

Când tancurile rusești au trecut granița, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, circulau zvonuri că Zelenski fugise din Ucraina. Cu Kievul sub bombardament intens, liderii europeni se temeau că Zelenski va fi capturat sau ucis.

Atunci, liderul ucrainean a postat un videoclip filmat în fața sediului Președinției alături de consilierii săi, cu un mesaj simplu: „Suntem aici”. Acea imagine a rezistenței a definit un om și o națiune, scrie BBC.

Înlăturarea lui Zelenski fusese o piesă esențială a planului rus de cucerire a Ucrainei.

Moscova se aștepta să finalizeze operațiunea în câteva zile.

Potrivit unei surse apropiate președintelui ucrainean, agenți ruși închiriaseră apartamente în imediata vecinătate a biroului prezidențial cu ordinul de a-l elimina. Când SUA s-au oferit să îl evacueze, Zelenski a replicat: „Am nevoie de muniție, nu de o cale de ieșire”.

Contrar tuturor previziunilor, Ucraina a respins atacul inițial asupra Kievului și, în câteva luni, a recucerit teritorii importante capturate de Moscova.

Un actor devenit simbol național

La 48 de ani și după aproape șapte ani de mandat, Zelenski este cel mai tânăr și, totodată, cel mai improbabil lider al Ucrainei independente. Cu studii de avocat, fără experiență politică anterioară, și-a petrecut prima jumătate a carierei în lumea spectacolului, ca actor.

Când și-a anunțat candidatura la președinție, mulți au crezut că este o glumă. La alegerile din aprilie 2019, a obținut peste 73% din voturi, un scor zdrobitor în fața contracandidatului, președintele de atunci, Petro Poroșenko.

Modul preferat al lui Zelenski de a comunica cu ucrainenii este mesajul video direct, uneori înregistrat selfie cu telefonul.

„În prima zi, a decis că trebuie să explice oamenilor ce se întâmplă”, povestește Dmitro Litvin, consilierul său de comunicare și autorul discursurilor sale.

Volodimir Zelenski, într-un discurs de la Kiev, capitala Ucrainei, pe 24 februarie 2022.

„Acum facem mai puține, dar președintele consideră că este important, pe măsură ce războiul avansează, să explice ce se întâmplă, să le arate oamenilor că este aici și că face ceva”, spune consilierul.

Soldații de pe linia frontului sunt, se spune, entuziasmați ori de câte ori unitatea lor este menționată în aceste mesaje. Zelenski vorbește în ucraineană – ceva ce nu i-a venit firesc, crescând în est, ca mulți alți vorbitori nativi de rusă. A angajat un profesor pentru a-și perfecționa cunoașterea limbii după maturitate.

Popularitatea sa nu a coborât niciodată sub 52%, potrivit Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS).

Sociologul Volodimir Paniotto, președintele KIIS, spune că Zelenski se va lupta întotdeauna cu agenții de securitate pentru a permite oamenilor să se apropie de el, că este un instinct sincer de om al poporului. Iar Paniotto adaugă că majoritatea ucrainenilor se opun alegerilor chiar și în condițiile unui armistițiu temporar: „În ochii majorităţii, Zelenski este liderul care ar trebui să ducă ţara la pace.”

Bilanțul uman al războiului

Costul real al războiului este ascuns cu grijă în Rusia, unde informațiile sunt din ce în ce mai strict controlate.

Cifrele oficiale privind victimele nu sunt publice.

Cercetările Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA estimează pierderile militare rusești la aproape 1,2 milioane, dintre care 325.000 de morți.

Ar fi cel mai mare bilanț suferit de „orice putere majoră în orice război de după al Doilea Război Mondial”, potrivit raportului CSIS.

Îți mai recomandăm Ce spune un monument obscur, dintr-un mic oraș rusesc, despre costul războiului Moscovei în Ucraina

Pierderile ucrainene sunt estimate între 500.000 și 600.000, dintre care circa 140.000 de morți.

Declarații recente ale oficialilor ucraineni anunță că în luna decembrie ar fi fost uciși 35.000 de soldați ruși, cifră neconfirmată de Moscova.

Ministrul ucrainean al Apărării, Mîhailo Fedorov, a formulat explicit obiectivul: „Dacă ajungem la 50.000, vom vedea ce se va întâmpla cu inamicul. Ei consideră oamenii ca pe o resursă, iar lipsa acestora este deja evidentă”.

Într-un interviu acordat Financial Times, pe 23 februarie 2026, Zelenski a afirmat, citând evaluările serviciilor secrete ucrainene, că avansul Rusiei pe câmpul de luptă în 2025 au costat „în medie 167 de persoane pe kilometru de teritoriu ocupat”.

Economia de război și fisurile sociale

La prima vedere, Moscova pare departe de haos: magazine pline, cafenele animate, ambuteiaje – imaginea unui oraș obișnuit.

Dar sub suprafață, semnele crizei sunt tot mai vizibile. Cheltuielile militare masive au alimentat o creștere economică rapidă, iar Rusia a ajuns în 2025 a noua economie mondială ca mărime, depășind Canada și Brazilia, potrivit FMI.

Îți mai recomandăm Arme sau castraveți: „Economia de război” a Kremlinului se confruntă cu dileme serioase

Exporturile de petrol și gaze au permis Moscovei să sfideze previziunile unui colaps.

Totuși, practicarea bonusurilor uriașe la semnarea contractelor militare și salariile compensatorii pentru familiile celor uciși în luptă generează o presiune financiară crescândă.

Un cotidian pro-Kremlin, Nezavisimaia Gazeta, a scris despre „o gravă penurie de forţă de muncă" în industriile civile esențiale.

„Economia nu are suficienţi operatori de maşini sau muncitori de asamblare. Trebuie să găsim 800.000 de muncitori necalificaţi de undeva”, a scris ziarul.

Prețurile alimentelor au explodat. Poveștile despre inflația galopantă, restaurante care închid și impacturi fiscale severe descriu o populație care resimte din ce în ce mai acut efectele unui război prelungit.

„Suntem mai săraci”: rușii spun cum s-a schimbat viața lor în patru ani de război

Eșecuri geopolitice

Oprirea extinderii NATO fusese unul dintre argumentele principale ale Kremlinului pentru invazie. Rezultatul a fost exact invers: Suedia și Finlanda au aderat la Alianță ca urmare directă a invaziei.

Aderarea Finlandei a dublat granița terestră dintre Rusia și statele NATO.

Sancțiunile occidentale și izolarea politică au forțat Rusia să pivoteze spre China, de care depinde acum din ce în ce mai mult – pentru exporturi de energie, importuri de mașini și electronice.

Un raport recent al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) concluzionează că „Rusia a devenit în mod clar partenerul junior, în principal din cauza alternativelor sale economice limitate”.

Pe alte fronturi, Moscova a trebuit să evacueze și să acorde azil aliatului sirian Bashar al-Assad, răsturnat de forțele rebele în 2024. Noul președinte al Siriei a cerut în repetate rânduri extrădarea acestuia.

Rusia a asistat fără să poată interveni la atacurile americano-israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene.

În plus, președintele venezuelean Nicolás Maduro, cu strânse legături la Kremlin, a fost arestat de trupe americane chiar în dormitorul său din Caracas, în primele zile ale anului 2026.

Plecarea lui Maduro nu va pune capăt relațiilor dintre Venezuela și Moscova

Dronele – armă definitorie

Pentru prima oară în istoria militară, dronele joacă un rol decisiv, făcând practic imposibilă concentrarea secretă a unui număr mare de trupe de oricare dintre părți.

Ucraina s-a bazat pe drone pentru a compensa inferioritatea sa în putere de foc.

Ulterior, și Rusia a extins drastic operațiunile cu drone și a introdus modele cu fibră optică, cu rază de acțiune mai mare, care evită bruiajul electronic.

Rusia a lansat în mod repetat atacuri de amploare cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, dar și asupra infrastructurii energetice, mai ales.

Ucraina a răspuns cu drone de lungă distanță și a lovit rafinării de petrol și instalații energetice din interiorul Rusiei.

O nouă înregistrare video arată Operațiunea ucraineană Pânza de păianjen asupra celor patru baze aeriene rusești

Dronele și rachetele ucrainene au scufundat mai multe nave de război rusești în Marea Neagră, forțând Moscova să-și repoziționeze flota din Crimeea la Novorossiisk.

În operațiunea „Spiderweb” din iunie, Ucraina a folosit drone amplasate pe camioane pentru a lovi baze aeriene ce adăposteau bombardiere strategice pe teritoriul rus, o lovitură umilitoare pentru Kremlin.

Iarna cea mai grea

Această iarnă a fost descrisă de oficialii ucraineni ca cea mai dificilă din întregul conflict.

Un bloc avariat în urma unui atac aerian al Rusiei, la Kiev, pe 3 februarie 2026.

Rusia și-a intensificat puternic atacurile asupra sistemului energetic, provocând pene de curent în Kiev și reducând alimentarea multor consumatori la câteva ore pe zi, în condiții de ger extrem.

Moscova vizează și liniile electrice, cu scopul de a fragmenta rețeaua Ucrainei în insule izolate.

O pace greu de atins

Putin insistă că forțele ucrainene trebuie să se retragă din cele patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat ilegal, să renunțe la aspirațiile NATO, să-și reducă forțele armate și să acorde statut oficial limbii ruse – cereri pe care Ucraina le-a respins categoric.

Acesta a exclus orice forță europeană de menținere a păcii în Ucraina și a amenințat în repetate rânduri cu arsenalul nuclear pentru a descuraja sprijinul occidental.

Zelenski propune un armistițiu de-a lungul liniei de contact actuale, dar Putin refuză o simplă încetare a focului, cerând un acord de pace cuprinzător.

Tatiana Stanovaia de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia explică miza reală.

„Problema teritorială este importantă pentru Kremlin, dar războiul are un obiectiv mai ambiţios: crearea unei Ucraine care să se afle în întregime în sfera de influenţă a Rusiei şi care să nu fie percepută de Moscova ca fiind anti-Rusia”, spune experta.

Îți mai recomandăm Mai multe persoane au fost ucise și rănite în Ucraina după noi atacuri rusești. Țara se află în criză energetică extinsă

Președintele Donald Trump a promis înainte de preluarea celui de-al doilea mandat, pe 20 ianuarie 2025, că va pune capăt războiului într-o singură zi, dar medierea sa s-a lovit de cereri contradictorii.

Potrivit președintelui Zelenski, Casa Albă și-a fixat termenul de iunie pentru un acord și va exercita presiuni pe ambele părți.

În același timp, Zelenski a respins și propunerea americană de a transforma Donețkul într-o zonă economică liberă.

Ucraina speră că, prelungind rezistența, va forța pierderea răbdării lui Trump față de Putin și intensificarea sancțiunilor. Dar Trump pare, adesea, să-și piardă mai repede răbdarea cu Zelenski.

Ucraina: zeci de mii de văduve și orfani

Patru ani de conflict au generat una dintre cele mai grave crize demografice din lume.

Rata natalității este în cădere liberă. Milioane de refugiați s-au stabilit în străinătate. Pierderile pe front sunt colosale.

Specialista ucraineană în demografie Ella Libanova estimează că Ucraina a pierdut aproximativ 10 milioane de oameni de la debutul războiului – uciși, plecați în exil sau trăind în zone ocupate.

Libanova avertizează: „Este o catastrofă. Nicio ţară nu poate exista fără oameni”.

Îți mai recomandăm Câți oameni vor mai rămâne în Ucraina după război?

Dr. Valeri Zukin, director al clinicii Nadiia și reprezentant al medicinei reproductive ucrainene, a declarat pentru CNN că războiul are un impact devastator asupra fertilității.

„O pot vedea cu ochii mei. Observăm mai multe complicaţii, mai multe anomalii, mai multe dificultăţi în ducerea sarcinii la termen”, spune medicul.

Dr. Alla Baranenko, specialistă în reproducere la aceeași clinică, semnalează mai multe cazuri de menopauză prematură la femeile mai tinere și o calitate mai slabă a ovulelor chiar și la donatoare sănătoase.

„Calitatea ovulelor este mai slabă, iar numărul lor este în scădere şi asta din cauza stresului, şi nu doar la pacientele mele, ci şi la donatoarele de ovule, care sunt femei fără probleme de reproducere”, care adaugă că calitatea spermei bărbaților care revin de pe front este, de asemenea, mai scăzută.

„Stresul afectează şi bărbaţii, dar nu este vorba doar de stres, ci şi de condiţiile în care trăiesc”, mai spune specialista.

Îți mai recomandăm Rusia, acuzată că „fură” viitorul Ucrainei prin deportarea forțată a copiilor

Vârsta medie a soldaților ucraineni – aproximativ 43 de ani – înseamnă că majoritatea celor care mor pe front sunt căsătoriți și au copii. Ucraina numără acum 59.000 de copii fără părinți biologici, majoritatea în familii adoptive.

Aproximativ 6 milioane de persoane, în majoritate femei tinere și copii, s-au înregistrat ca refugiați în străinătate de la debutul invaziei.

O bună parte dintre ei încă trăiesc acolo, iar Ella Libanova spune că, pe măsură ce conflictul se prelungește, probabilitatea întoarcerii scade.

„Cu fiecare lună care trece, distrugerile sunt din ce în ce mai mari aici şi, pe de altă parte, tot mai mulţi dintre emigranţii noştri de război se adaptează la noua lor viaţă în străinătate. Tot mai puţini se întorc”, spune experta în demografie.

Ea atrage atenția și asupra riscului lipsei de forță de muncă calificată în reconstrucția de după război.

„Dacă nu vom avea suficienţi oameni de acest fel, va trebui să aducem străini, ceea ce nu ar fi neapărat un lucru rău. Dar mă îndoiesc că mulţi străini calificaţi vor veni aici în număr mare”, mai spune Libanova.

Îți mai recomandăm Reportaj din Dnipro | Gânduri și mărturii dintr-un oraș aflat la marginea războiului

Articol redactat cu informații oferite de BBC, Reuters, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.