Președintele Comisiei care reclamă plagiatul ministrului Bode: „Au fost multe pasaje copy-paste și citări eronate”

Într-un interviu acordat Europei Libere, profesorul Dacian Dragoș spune că teza ministrului Lucian Bode a fost analizată după criterii de citare care se aplicau și în 2018, contrar a ceea ce susține demnitarul.

El a subliniat pe de altă parte că UBB a analizat și de această dată, la fel cum a făcut-o în octombrie, strict aspectele care i-au fost sesizate, respectiv cu privire la care s-a autosesizat.

„Nu este legal să investigăm noi fiecare paragraf din teză, pentru că atunci am fi mers contra prezumției de nevinovăție”, susține el.

Ordinul de ministru la care face trimitere profesorul, totodată președinte și al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, nu include nicio prevedere care ar împiedica analiza în întregime a unei lucrări.

Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai (UBB) a publicat miercuri concluziile celei de-a doua analize a tezei de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Suspiciunile de plagiat, semnalate de jurnalista Emilia Șercan în PressOne „se confirmă în marea lor majoritate”, a transmis UBB, care solicită retragerea cărții publicate în baza tezei de doctorat.

„Abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”, a concluzionat Comisia formată din 11 membri, la care s-au adăugat doi experți internaționali, profesorii doctori Corneliu Bjola, expert în relații internaționale la Universitatea din Oxford, Alin Fumurescu, expert în Științe politice la Universitatea din Houston.

Ministrul Lucian Bode a acționat anterior în judecată Universitatea solicitând suspendarea deciziei de reanalizare a tezei sale de doctorat, primul termen al procesului fiind stabilit în 17 ianuarie.

La scurt timp după publicarea concluziilor celei de-a doua analize a UBB, Lucian Bode a reclamat, pe pagina sa de Facebook, faptul că în analiză au fost luate în considerare norme de citare care nu ar fi fost în vigoare la data susținerii tezei sale - cu titlul „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual”.

De asemenea ministrul susține că demersul UBB ar încălca flagrant o decizie a curții constituționale.

„Sintagma 'profund viciată' e o apreciere subiectivă a Comisiei, o judecată de valoare goală de semnificație academică, cât timp normele au fost respectate”, susține el.

Asta după ce în noiembrie, ministrul salutase prima analiză a universității, care stabilea că sub 3% din teza sa este plagiată.

Asta după ce a analizat strict aspectele semnalate printr-o sesizare transmisă de USR universității.

Dezvăluirile făcute ulterior de Emilia Șercan, care a demonstrat că 18% din teză este în fapt plagiată, au făcut ca universitatea să se autosesizeze și să întreprindă o a doua analiză a tezei.

Principalele declarații ale lui Dacian Dragoș:

• De Crăciun eram gata cu analiza, dar ministrul ne-a cerut o extensie a termenului până la care să ne trimită punctul său de vedere (inclus în concluziile Comisiei);
• Criteriile aplicate în analiză și tot ce am invocat noi era în vigoare și în 2018;
• Au fost și multe pasaje copy-paste dar și citări eronate;
• Dacă am analiza toată teza am fi și judecători și procurori, nu am mai fi obiectivi;
• Altcineva poate analiza toată teza, dacă am face noi asta am afecta prezumția de nevinovăție.

Europa Liberă: Cât de minuțios a fost noul demers de verificare a tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode?

Dacian Dragoș: Noi am lucrat cu ce s-a publicat de către doamna Șercan; pentru că noi am mai explicat, dar s-a interpretat tendențios de către presă, poate de data asta se înțelege bine, nu este legal să investigăm noi fiecare paragraf din teză, pentru că atunci am fi mers contra prezumției de nevinovăție.

Europa Liberă: În ce sens este nelegal? Numeroase persoane sunt contrariate de faptul că UBB evită să analizeze toată lucrarea...

Dacian Dragoș: Ca în cazul unei instanțe, nu poți să-i ceri instanței să facă și partea specifică procurorului, de acuzare; dar cu ce ni s-a trimis, cu asta am lucrat, prima dată mai puțin, a doua oară mai mult.

Erau acolo dovezile, doar le-am interpretat și am decis asupra lor; unele s-au adeverit, altele, puține, nu; majoritatea da. Și atunci asta este decizia, este suficient ca să spunem că teza este afectată de aceste abateri.

Europa Liberă: Cât de mult a durat efectiv analiza?

Dacian Dragoș: Mai mult a durat procedura, pentru că a trebuit să o respectăm, pentru că, vedeți, se contestă orice; a trebuit prima dată să ne autosesizăm, să cerem puncte de vedere celor implicați, să discutăm cu experții cooptați, care au fost cooptați pe rând, fiecare să aibă timp să se uite peste sesizare și așa mai departe; de asta a durat mult, au venit și sărbătorile și asta a fost.

În plus, s-a cerut o extensie a punctului de vedere de către domnul Bode și i-am acordat-o, pentru că era cu Schengen-ul atunci, erau și sărbătorile. Noi cam de Crăciun eram gata altfel, dar a trebuit să mai prelungim, toată lumea avea sărbătorile și am acceptat ca în 9 ianuarie să ne trimită punctul de vedere.

Între timp, după cum știți, a și cerut suspendarea în instanță, dar a rămas fără obiect suspendarea, că noi ne-am încheiat treaba. Dacă vrea să conteste rezultatul, hotărârea care chiar dacă nu are sancțiuni, îl nemulțumește, este sigur alegerea dânsului.

Noi vom merge înainte și ne vom apăra decizia.

Europa Liberă: Domnul Bode reclamă faptul că analizarea tezei se face după norme care nu ar fi fost în vigoare în 2018, la momentul susținerii tezei. Este într-adevăr așa?

Dacian Dragoș: Standarde la școala doctorală respectivă nu prea aveau scrise, dar în domeniu se practicau la bunul simț, aceste standarde se practicau peste tot.

Europa Liberă: Procedurile la care face comisia trimitere acum erau, nu erau în vigoare atunci?

Dacian Dragoș: Tot ce am invocat noi era în vigoare și atunci. Ideea este cum interpretezi și cât de gravă este eroarea de citare sau citarea incorectă și așa mai departe. Acolo e discuția. Când e plagiat clasic, să spunem, adică paragraf care pare al autorului, necitat deloc atunci lucrurile sunt clare.

Sau copy-paste din text din română, de fără să pui ghilimele, acolo lucrurile sunt clare. Sunt chestiuni mai sofisticate acolo, care necesită o interpretare și trebuie văzută intenția de a prelua fără citare corectă și acolo sunt greșeli de citare care, sigur, în practicile internaționale sunt considerate tot sub umbrela mare de plagiat.

La noi, din păcate, nu avem reglementări foarte clare, foarte stricte, noi le-am pus acolo în Hotărâre, exact ce zice legea și ce zice Codul etic. Acuma totul e supus interpretării.

Europa Liberă: Care au fost cele mai frapante abateri, aceste pasaje copy-paste sau citările inadecvat?

Dacian Dragoș: Da, copy-paste și citările inadecvate, cam în egală măsură ca asta, astea care nu sunt citate deloc.

Europa Liberă: Să înțelegem că softurile anti-plagiat oferă un filtru minimal, câtă vreme o cercetare amănunțită scoate la iveală aceste nereguli?

Dacian Dragoș: Este un filtru de pornire, de la el nu se pornește. Nicio comisie de etică nu are cum să verifice efectiv, cuvânt cu cuvânt, o teză. Trebuie să pornești de undeva, și indiciile care ți le dă softul antiplagiat, acelea le verifici, prin căutare și așa mai departe.

Vă dați seama ce ar însemna să să ne apucăm să verificăm fiecare teză care vine reclamată, de genul: „noi știm că e plagiat în ea, dar găsiți voi plagiatul”. Atunci noi ne transformăm și în judecători și în procurori în același timp. Adică noi ne facem singuri cazul; nu e în regulă, nu mai suntem obiectivi, nu mai suntem imparțiali.

Noi trebuie să primim sesizarea cu dovezi. Adică cineva care sesizează trebuie să precizeze clar și dovezile pe care se bazează. Asta nu s-a înțeles. Și prima dată am avut o sesizare, dar mai mică, mai puține paragrafe.

Europa Liberă: Înțeleg, dar mă întreb dacă în momentul în care două sesizări, una mai amplă, se confirmă în mare măsură, nu oferă indicii suficiente pentru o analiză în întregime? Dacă vine cineva și îți verifică locuința și spune că ai un zid fisurat, apoi altcineva vine și spune că trei ziduri sunt crăpate, nu se impune de la sine să verifici întreaga locuință?

Dacian Dragoș: Nu se impune, pentru că ne-am transforma, așa cum am spus și în judecători și în procurori. Ce se impune este să tragem niște concluzii. Dacă prima dată a fost puțin, a doua oară mai mult, a treia oară mai mult, deja tragem concluziile, că teza este afectată suficient cât să spunem că are probleme mari.

Europa Liberă: Comisia afirmă de altfel că teza este „profund viciată”...

Dacian Dragoș: Sigur că da, noi și prima dată am spus clar, că indiferent de procentul de plagiat, este plagiat, chiar dacă e vorba de două pagini; e teză plagiată, trebuie să se corecteze.

Că nu putem face alte acțiuni, că nu putem să retragem titlul datorită interdicțiilor puse de Curtea Constituțională, asta e altă discuție. Dar noi constatarea plagiatului am făcut o și prima dată.

Europa Liberă: Domnul Bode și în punctul său de vedere din raportul Comisiei, dar și în reacția de după decizie, pretinde că UBB a trecut peste decizia Curții Constituționale prin reverificarea tezei.

Dacian Dragoș: Asta e părerea domnului Bode. Noi zicem că una este valoarea științifică a tezei, de care într-adevăr nu ne legăm și nu o reanalizăm din această perspectivă și altceva este partea de etică, care poate fi analizată oricând pe cale administrativă, dar nu pot fi date sancțiuni, în condițiile legislației și deciziei Curții Constituționale.

(Ce invocă ministrul Bode) este adevărat pentru partea de sancțiuni; dacă făcea parte din comunitatea academică atunci aveam la îndemână anumite sancțiuni, nu numai retragerea titlului, avertisment scris, scăderea salariului.

Asta nu i se aplică pentru că nu este membru al comunității, dar putem să avem niște concluzii, chiar fără să dăm sancțiuni, este doar o constatare. Constatăm anumite lucruri și de aceea tot ce am cerut acolo sunt lucruri doar cu titlul de recomandare, dacă vrea face, dacă nu, nu, nu îl putem obliga, nu avem căderea legală.

Europa Liberă: A fost ceva atipic în această sesizare, dincolo de faptul că a existat și o presiune publică, față de alte verificări? Sau nu sunt atât de frecvente sesizările de plagiat?

Dacian Dragoș: Nu sunt atât de frecvente și sigur asta a fost profund politizată, din păcate. Clar, presiunea a fost mare, dar noi a trebuit să fim obiectivi și imparțiali și să explicăm aceste lucruri până se vor înțelege.

Aici nu s-a înțeles partea asta că noi nu avem cum să verificăm toată teza cuvânt cu cuvânt, cum a făcut doamna Emilia Șercan. Dânsa nu este ținută de nici un principiu, de respectare a dreptului la nevinovăție, pentru că nu este organ disciplinar, cum suntem noi.

Noi suntem exact ca o instanță, trebuie să respectăm niște principii; dânsa poate să facă orice verificare dorește și să facă orice sesizare dorește.

Europa Liberă: Să înțeleg că universitatea nu ar avea cadrul legal prin care să verifice o lucrare în întregime, dincolo de efortul uman pe care l-ar presupune?

Dacian Dragoș: O verifică prin softuri antiplagiat, ăsta este cadrul. Și se și face, înainte de susținerea tezelor, ulterior, dacă vin tezele și ni se spune „verificați teza că s-ar putea să fie...”

Nu ai ce să faci decât să îl treci prin softul antiplagiat și de multe ori softul identifică anumite lucruri pe baza cărora mergi mai departe și investighezi dacă se confirmă sau nu.

Dar asta este singura modalitate imparțială de a verifica o teză, de cod către Comisia de Etică. Altcineva sigur că poate. Nu știu ce universitate din țara asta sau din străinătate are un departament specializat care numai să verifice cuvânt cu cuvânt tezele, că atuncea nu mai facem cercetare și predare, ne lăsăm de meserie.

Europa Liberă: Înțeleg efortul uman, dar a mă întrebam dacă legile în vigoare și normele universitare împiedică verificarea „la mână” a unei teze de doctorat...

Dacian Dragoș: Este un ordin de ministru, care zice să se verifice toate tezele, din perioada 1990 - 2016, al ministrului Câmpeanu, care a cerut acest lucru; iar verificarea aceea în fiecare universitate se face, se iau toate tezele din spate și se verifică, dar cu softul antiplagiat și numai dacă softul determină ceva, după aceea se trimite la Comisia de etică. Deci ai deja dovezile.

Când am primit prima sesizare, am văzut și softul antiplagiat din 2018, am mai trecut o dată teza prin acel soft, a dat aceleași rezultate și acele porțiuni care le-a subliniat softul antiplagiat le-am verificat și noi și am constatat de trei ori mai mult text plagiat decât ne-a fost sesizat.

Noi am hotărât de atunci că se constată de trei ori mai mult decât ce s a sesizat, s-au sesizat patru paragrafe.

Europa Liberă: În spiritul acelui ordin nu poate o universitate să analizeze o teză în întregime, altfel decât prin softul antiplagiat, se face referire la această procedură strict?

Dacian Dragoș: Nu, acolo se face referire că așa se face, prin softul antiplagiat, asta e procedura legală.

Documentul la care face referire președintele Comisiei de Etică a UBB este Ordinul de ministru 5255 din 10 septembrie 2021, intrat în vigoare în a doua jumătate a acelei luni.

Ordinul nu face însă nicio referire la verificarea plagiatelor exclusiv prin softul antiplagiat, ci menționează în schimb că universitățile care au acordat diplome de doctor între 1990-2016 „au obligaţia să elaboreze o strategie proprie de prevenire şi combatere a fenomenului de plagiat şi să demareze activitatea de verificare a respectării eticii şi deontologiei universitare”.

Europa Liberă: Câte persoane au analizat lucrarea și în ce măsură au existat și opinii diferite?

Dacian Dragoș: Comisia are unsprezece membri, plus cei doi experți cooptați. cu care am făcut ședințe online. Fiecare a verificat în întregime, au fost absolut de acord (cu concluziile comisiei, n.r.) pentru că dacă erau diferențe de opinii se putea face și opinie separată, dacă cineva nu era de acord cu concluziile.

Ne-au confirmat de fapt ce am fi dat oricum, în calitate de Comisie, dar am vrut să fie totul clar, să fie și practicile internaționale puse acolo, să nu fie niciun fel de discuție. Discuții văd că tot sunt...

Europa Liberă: Sunt discuții pentru că rămâne neclar dacă doar uman sau și legal ar fi imposibil de verificat totuși toată lucrarea...

Considerăm că legal se distruge prezumția de corectitudine pe care o are fiecare teză. Așa se deschide cutia Pandorei, cumva dacă verifici o teză de ce nu ai verifica-o și pe alta...

Europa Liberă: Dar în cazul în care două sesizări se confirmă în mare parte îți oferă deja indicii, un argument pentru o verificare în plus...

Dar din nou, nu e obligația Comisiei de Etică.

Europa Liberă: Dar a cui este atunci?

Dacian Dragoș: Nu este această obligație. Cine vrea să verifice să verifice, e o posibilitate, nu o obligație legală.

S-a propagat ideea asta greșită și o așteptare nerealistă din partea Comisiei de Etică a UBB să verifice la mână, cum ziceți, teza și în același timp să dea și verdictul. Asta puteți întreba universitățile de ce nu își fac departamente care să stea să verifice la mântă tezele. Dar întrebați-i pe toți atunci, nu doar UBB-ul.

Doctor în drept, Dacian Dragoș este profesor Jean Monet la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din UBB, președinte al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, dar și al Comisiei de Etică din UBB.