Ping-pong continuu între autorități și constructor, pe podul de la Brăila. Circulație pe câte o bandă, recepție abia din octombrie

Trecerea Dunării s-a dovedit vara aceasta una complicată pentru șoferii români, atât pentru drumurile spre Turcia sau Grecia, via Bulgaria, cât și către Delta Dunării sau litoralul românesc.

Pe de o parte, restricționarea accesului pe Podul Prieteniei de la Giurgiu-Ruse a dus la cozi infernale, așa cum a scris Europa Liberă pe 16 august.

Pe de alta, deja celebrul pod peste Dunăre de la Brăila - gândit să ofere un acces mult mai ușor locuitorilor zonei spre și dinspre litoral - și-a consumat un nou episod din „epopeea” problemelor apărute la scurt timp după inaugurarea din iulie 2023.

Costurile investiției, cu tot cu drumuri de legătură, au fost inițial de peste 500 de milioane de euro (cu tot cu TVA), din care aproximativ 340 milioane de euro bani europeni, restul reprezentând co-finanțare de la bugetul de stat.

Ulterior, autoritățile din Transporturi au suplimentat bugetul, până la aproape 700 de milioane de euro, diferența fiind acoperită tot de la bugetul de stat.

Despre creșterea costurilor Europa Liberă a scris pe 12 martie 2024.

Circulație restricționată la o bandă pe sens

La început de iulie 2024, după o lună de căldură, asfaltul s-a stricat serios pe una din cele două benzi de circulație spre Brăila, după cum au spus șoferii din zonă și așa cum Europa Liberă a relatat.

Colaj foto, cu imagini cu asfaltul distrus pe sensul de deplasare spre Brăila, închis ulterior de către constructor, pentru refacere de la zero.

Nu a fost prima vălurire a asfaltului, Compania Națională de Administrare și Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și constructorul italian, concernul WeBuild, contrându-se constant pe această temă.

Între cele două părți sunt, de altfel, mai multe procese pe rolul instanțelor cu privire la podul dunărean.

Reasfaltare de la zero. Recepția începe cel mai devreme în octombrie

La începutul lunii august 2024, în plin sezon estival, constructorul WeBuild a luat o decizie radicală: a decis să închidă complet sensul de circulație spre Brăila și să împartă celălalt sens, spre Tulcea, în câte o bandă de circulație spre fiecare din cele două direcții.

Asta pentru a reface, începând de la hidroizolație, asfaltul - după o nouă rețetă - așa cum ceruse de mai multe luni Compania Națională de Drumuri (CNAIR) .

„Constructorul ne-a comunicat că așterne o nouă rețetă asfaltică, testată în cel mai performant laborator din UE. După ce vor termina calea de rulare spre Brăila, vor trece la cealaltă”. spune pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

„Acum circulăm pe sensul celălalt, care este mai puțin afectat, dar cel mai probabil și acela trebuie decopertat, fiindcă are deja o zonă cu reparații”, spune administratorul comunității de social media Drum Expres Focșani-Brăila - Galați.

Colaboratorii paginii de Facebook, precum și alți șoferi din zonă urmăresc constant avansul lucrărilor, sperând că vor fi gata cât mai repede.

Constructorul a comunicat CNAIR că va termina lucrările la ambele sensuri până la mijlocul lunii septembrie, spune Alin Șerbănescu, admițând că acest lucru este puțin probabil.

Podul Galati Braila, filmări din 22 - 26 august

Asta în condițiile în care termenul contractual a fost deja extins până în 7 octombrie 2024, cu un an mai mult decât cel fixat inițial.

S-a întâmplat după ce la pod au apărut, succesiv, probleme la asfalt, cu infiltrațiile și apoi o tasare la rampa de acces spre Brăila.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR spune, de altfel, că compania de stat nu va începe procedurile de recepție a lucrărilor mai repede de mijlocul lunii octombrie.

În condițiile date, sunt toate șansele ca reasfaltarea întregului pod să fie gata doar la îndeplinirea noului termen contractual, de 7 octombrie.

Asta deși CNAIR anunțase inițial data de 30 de august ca termen de finalizare a lucrărilor la sensul spre Brăila, fără a menționa ceva despre mutarea lucrărilor pe celălalt sens.

Pe de altă parte, noua rețetă asfaltică aplicată de WeBuild la pod va fi considerată „soluție experimentală”.

„Așa va fi menționată și la recepție, «soluție experimentală», pentru că trebuie să nu cedeze minim doi ani și să aibă o garanție de zece ani”, explică Șerbănescu.

Recepție „cu cântec”

Proiectul Podului de la Brăila - cu o lungime de aprope 2 kilometri - include și drumurile de legătură cu Măcin (4,36 km) - dat în folosință, Jijila (19 km)- realizat în proporție de 99%, precum și un pasaj peste calea ferată de la Brăila.

Recepția proiectului a devenit mărul discordiei între CNAIR și compania italiană WeBuild.

Autoritățile au decis să inaugureze în iulie 2023 doar o parte a proiectului - podul efectiv și drumul de legătură cu DN22 în zona Măcin.

Podul peste Dunăre, de la Brăila, a fost inaugurat de către autorități în 6 iulie 2023. În imagine (de la stânga la dreapta), ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, primarul Brăilei, Marian Dragomir, premierul Marcel Ciolacu și fostul premier Mihai Tudose, europarlamentar.

Între timp, constructorul a făcut atât drumul de legătură cu Jijila, cât și pasajul CFR, dar acestea nu au fost deschise.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și CNAIR au condiționat recepția lucrărilor de reasfaltare de la zero a podului, după o rețetă asfaltică nouă.

Ceea ce WeBuild face în prezent.

Autoritățile din Transporturi au anunțat că circulația pe podul de la Brăila va fi restricționată, la o singură bandă pe sens, până la final de august. Fără a menționa că restricțiile se vor menține întrucât lucrările se vor muta pe celălalt sens de circulație.

Între timp, șoferii din zonă sunt nedumeriți de ce obiectivele care sunt gata nu sunt recepționate și deschise circulației.

Folosirea drumului de legătură de la Jijila și a pasajului peste calea ferată ar lua din presiunea de pe DN22, Smârdan - Măcin, dar și de pe un drum comunal din zona Baldovinești, vizibil afectat de deplasarea vehiculelor grele.

Drumul comunal Baldovinești-Măcin este „asaltat” de mașini de trafic greu, nefiind gândit pentru astfel de încărcături, atrag atenția localnici din zonă.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, spune că compania de drumuri este dispusă să facă recepția drumului de la Jijila și a pasajului peste calea ferată, dar constructorul se opune.

„Vor ca recepția să fie făcută pe tot proiectul odată. De exemplu, drumul de la Jijila ei spun că e gata în procent de 99%, că nu e complet”, spune el. „Va fi probabil o recepție cu anexe, în care vom include obligații care îi rămân constructorului”, adaugă el.

Probleme au apărut și la alte drumuri din zonă, precum DN22, pe sensul Măcin-Smârdan.

Pe președintele Asociației Pro infrastructura, care monitorizează principalele investiții rutiere din România, Ionuț Ciurea, optica constructorului nu îl miră.

„Nu vor să rămână agățați de o parte din proiect și nici nu au interesul să vrea recepția înainte de noul termen din contract”, spune el.

„E un meci de ping-pong, în care nu știm cine pentru ce e responsabil. De plătit, vom plăti noi!”

Ciurea mai adaugă că autoritățile din Transporturi și constructorul italiant sunt, de peste un an, într-un ping-pong continuu.

„Nici măcar nu știm clar cine e responsabil pentru ce. CNAIR a reclamat atâta timp faptul că nu a fost folosită o rețetă asfaltică bună, dar întrebarea e: nu are și CNAIR o responsabilitate în asta?”, se întreabă Ciurea.

Admite că, în privința drumului de legătură cu Jijila, constructorul pare să amâne el însuși, intenționat, recepția, deși drumul este terminat sau, oricum, poate fi finalizat fără eforturi considerabile.

Pe de altă parte, el subliniază, așa cum admite și Compania de Drumuri, că WeBuild dispune de echipe de avocați foarte pricepuți în spețele comerciale din construcții și că, până la urmă păgubaș, va ieși tot statul și implicit cetățenii.

Asta cu atât mai mult cu cât WeBuild, dar și companiile care au fuzionat la înființarea sa - Salini și, în special, Astaldi - sunt în topul celor care au obținut zeci de milioane de euro despăgubiri de la statul român, așa cum Europa Liberă a scris în 8 martie 2024,

„Inclusiv în privința asfaltului neconform, constructorul va reclama că a fost și responsabilitatea beneficiarului, care a acceptat așternerea acelui asfalt și e greu ca o instanță să nu îi dea dreptate”, explică el.

Într-un răspuns transmis în ianuarie 2024 Europei Libere, WeBuild a menționat, de altfel, că a folosit rețeta de asfalt trecută în caietul de sarcini al licitației pentru construcția podului, întocmit de CNAIR.

„Partea proastă e că din tot acest ping-pong, cei care vom plăti vom fi tot noi, cetățenii”, conchide reprezentantul Pro Infrastructura.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.