Portretele candidaților la alegerile prezidențiale făcute de ei înșiși. Toți sunt conservatori, niciun progresist

Un președinte pentru toți românii, un președinte-muncitor, președintele celor mulți, un președinte al oamenilor. Acestea sunt autoportretele pe care și le fac principalii candidați la președinția României.

Startul oficial al campaniei electorale va fi dat peste o lună și două săptămâni, pe 25 octombrie, dar bătălia pentru alegerile prezidențiale a început încă din vară și se amplifică pe zi ce trece. O notă importantă: campania pentru alegerile parlamentare începe o săptămână mai târziu, pe 1 noiembrie.

Candidații sunt invitați deja la televiziuni, în interviuri de umanizare și nu numai, ca să spună de ce sunt mai buni decât competitorii lor.

Iar în spațiul public se vorbește mai puțin despre cât de potriviți ar fi ei pentru funcție sau de agenda lor și mai mult despre ce îi diferențiază față de locatarii de până acum de la Palatul Cotroceni.

Cuvântul de ordine este modestia. Afișată, nu musai reală. Mai toți încep prin a spune că nu sunt perfecți. Unii apasă pedala pe cuvintele „simplu”, „normal”, „din popor”, „muncă” sau „muncitor”.

Nicolae Ciucă, președintele-muncitor

Din cartea sa, „În slujba țării”, aflăm ceva ce știam deja despre Nicolae Ciucă, candidatul PNL.

„Sunt un om credincios, nu ascund acest lucru, după cum nici nu fac paradă cu credința mea.”

Aici mulți ar putea să obiecteze, date fiind pelerinajele la biserici afișate în multe poze și clipuri de pe pagina sa de Facebook

Dar nu ar fi singurul. Și ceilalți candidați de la aceste alegeri - Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, George Simion - fac din credință un atu electoral.

Merg în vizite la biserici, apar în fotografii de la slujbe și mari sărbători religioase și se lipesc practic de imaginea Bisericii, aflată în topul încrederii românilor.

Nicolae Ciucă, președintele PNL, candidatul liberal la alegerile prezidențiale.

Dar să revenim la Nicolae Ciucă. Este - conform vorbelor sale - nu doar credincios, ci și modest, curajos și muncitor.

„Nu mă dau la o parte, nu dau lecții nimănui, ba mai mult, mă așez în fruntea acestui efort național, devenind un președinte muncitor”, spune liderul PNL în cartea autobiografică publicată online.

Într-un interviu la Antena 3, Ciucă adoptă aceeași strategie pe care o au mai toți candidații de anul acesta. Vorbește el singur despre defecte, înainte să-l atace adversarii.

Recunoaște că nu e un orator prea bun, dar încearcă să transforme acest minus în avantaj.

„Eu nu am fost un om care să vorbesc, nu am, cum se spune, verbul la mine pentru a putea să transmit mesaje, să fac în aşa fel încât că conving oamenii din vorbe. Am făcut, în schimb, altceva: am convins prin fapte. Eu am fost un om care am fost învăţat să fac, nu să vorbesc”, spune Ciucă la Antena 3.

Președintele PNL crede că România are nevoie de un om care se dedică „întru totul faptelor”.

Și, firește, pedalează pe ceea ce crede că este atuul său: cariera militară. Ciucă se descrie ca fiind un om „tehnic, un militar care nu a făcut altceva decât să-şi urmeze rigorile”.

Marcel Ciolacu: Nu sunt perfect, dar îmi asum

La aceeași serie de interviuri de umanizare de la Antena 3 a participat și Marcel Ciolacu. Cuvântul de ordine - simplitate. O ștampilă pe care președintele PSD insistă să o lipească de imaginea sa de candidat la prezidențiale.

„Ca și profil, eu sunt un om foarte simplu”, mărturisește el.

Ciolacu plusează, folosind aceeași tehnică de dezarmare și de control: prezintă-te celorlalți ca fiind imperfect, vulnerabil, cu defecte, pentru ca apoi să pui accent pe calități.

„Nu sunt perfect. E primul lucru evident. De fapt, nimeni nu e perfect, am multe defecte, dar sunt un om care îmi asum lucrurile, sunt un om care a ieșit din logica de a face calcule reci în ceea ce privește sondajele de opinie, sunt un om care crede că deciziile trebuie să le iei în timp real.”

Marcel Ciolacu, președintele PSD, candidatul social-democrat la alegerile prezidențiale.

El folosește aceeași tehnică și în altă declarație, iar impactul la public e garantat. Declarația a făcut înconjurul presei și a generat inclusiv editoriale.

„După toată analiza mea, am ajuns parcă la vorbele lui Belmondo (n.r. actorul francez Jean-Paul Belmondo). Am zis: Dom'le, nu intru în competiție cu cei mai frumoși pentru că aș fi cel mai urât dintre frumoși. Eu intru în competiție cu cei urâți. Și cu adevărat în acea competiție sunt cel mai frumos dintre urâți.”

Marcel Ciolacu lucrează la imaginea de om imperfect, simplu și modest de multă vreme.

În discursul din Parlament de învestire a guvernului pe care îl conduce, mărturisea de la tribună: „Nu sunt perfect sau fără de păcat, pur și simplu sunt om.”

Ca să contracareze criticile legate de neclaritățile din jurul diplomei de Bacalaureat, lipsa de cunoștințe economice și de politică externă, necunoașterea unei limbi străine, Ciolacu adoptă strategia simplă - își recunoaște lipsurile din educație și spune că lucrează la ele. Ia meditații la engleză, economie și externe, cu alte cuvinte, face eforturi să devină mai bun.

Marcel Ciolacu, la Congresul PSD din 24 august 2024, înconjurat de colegi.

La congresul PSD din august, în urma căruia a fost reales președinte al partidului și desemnat oficial candidat la alegerile prezidențiale, Ciolacu a promis că va fi „un președinte pentru toți”.

A enumerat valorile care îi conduc viața: „Familia, munca și credința au fost călăuzele mele în viață. M-am născut într-o familie obișnuită din Buzău. (...) Nu sunt un om perfect, dar am o calitate, sunt un om normal și nu vreau să par altfel decât sunt.”

A povestit apoi o amintire menită a fi emoționantă despre părinți, muncă, respect, iubire de țară, curaj, responsabilitate, corectitudine, cumpătare:

„Dragi români, familia, munca și credința au fost călăuzele mele în viață. M-am născut într-o familie obișnuită din Buzău. Tata m-a învățat ce înseamnă munca, respectul și iubirea față de țară. Dar și cât de important este să te lupți pentru lucrurile în care crezi, pentru ideile tale. Să ai curajul să iei decizii și să fii responsabil.

Țin minte și acum, aveam vreo 9 ani, când mi-a spus că trebuie să fii întotdeauna corect… față de tine și față de cei din jur. De la mama am învățat ce înseamnă echilibrul și cumpătarea. Tot dânsei îi datorez cei 7 ani de acasă. Să nu minți, să-i respecți pe ceilalți, să fii echilibrat și să nu aluneci dintr-o extremă în alta. Extremele nu sunt bune!

Muncesc în fiecare zi – eu cu mine – să evoluez ca om, să progresez ca politician, să cresc ca lider, astfel încât să devin președintele pe care românii și-l doresc. Un președinte pentru toți!”

Mircea Geoană se prezintă ca un președinte al oamenilor, nu al partidelor

Par apuse vremurile când bătăliile electorale se dădeau până la sânge, iar loviturile sub centură răsturnau clasamente.

După cum am arătat deja până acum, candidații sunt modești, simpli, imperfecți. Inclusiv acei candidați înscriși în cursă ca independenți.

Mircea Geoană și-a lansat candidatura pe Facebook, unde a mărturisit întregii lumi că „nu sunt perfect. Dar știți ce putem face? Putem să muncim”.

A promis că va fi cum altfel decât „un președinte pentru toți românii”, dar s-a și diferențiat cu ceva: „un președinte al oamenilor, și nu al partidelor”.

Geoană pune accent pe candidatura sa independentă, pe care o prezintă ca marele său atu în această cursă prezidențială.

„Voi fi președintele națiunii române, apărător al tradițiilor și al credinței noastre. Dar și deschis către modernitate și progres”, a mai spus el.

Mircea Geoană, fost președinte PSD, fost secretar general adjunct al NATO, candidat independent la alegerile prezidențiale.

Într-un interviu la ProTV, a fost invitat să vorbească despre doctrina sa.

„Sunt undeva de centru-radical (sic!). Eu voi fi cel mai pro-business președinte din istoria României. Dar sunt poate și cel mai social-liberal. Sunt și foarte conservator pe anumite valori, sunt și modern și progresist pe anumite valori… Am să fiu campionul inovării în politică și pentru România.”

În același interviu a concluzionat, uitându-se direct în camera de luat vederi, că „voi fi un președinte 100% activ și implicat din prima zi de mandat.”

Elena Lasconi, candidatul din popor care a pornit de la minus infinit

Într-un interviu la Prima TV din vară, candidata USR, Elena Lasconi, promitea că va fi „un președinte pentru toți românii”.

Cam în aceeași perioadă, la Adevărul, Lasconi se autodescria: „Eu sunt autentică, nu mă voi schimba pentru că sunt niște alegeri. Eu sunt aceeași Elena care am fost și în urmă cu 20 de ani; muncesc foarte mult, iubesc România cu toată ființa mea.”

Miza pe faptul că nu se diferențiază cu nimic de orice alt român și că nici nu va lăsa funcția să i se urce la cap.

„Dacă eu aș ajunge președintele României, aș fi președintele din popor, pentru popor, o să fiu mereu printre oameni și nu doar într-o colivie de aur, ca să zic așa. Eu chiar sunt din popor și chiar am pornit de la minus infinit.”

Reclamă stradală pentru promovarea candidatului USR, Elena Lasconi, pentru funcția de președinte al României, în București, 4 august 2024.

În toamnă, într-o emisiune la Antena 3, Lasconi continuă să pozeze în omul obișnuit cu năzuințe simple.

„Tot timpul m-am vizualizat că o să fiu o bunică cu trei nepoţi, că o să am un sorț şi o să fac cozonaci. Mă vizualizam undeva la munte într-o casă de lemn. Asta îmi doream.”

Ca să nu te atace adversarii, e mai bine să-ți prezinți tu defectele. E o strategie veche. Așa-zisele imperfecțiuni ascund mai mereu niște calități cu priză la public, prezentate cu măiestrie ca să convingă electoratul că e autentic și nu doar pozează.

„În primul rând eu sunt cel mai mare critic al meu. Nu mă trezesc dimineaţa să mă uit în oglindă şi să mă gândesc: «Doamne cât de frumoasă şi de deșteaptă sunt astăzi şi ce preşedinte superb sunt!» Vă spun nişte lucruri simple şi clare. Niciodată nu am fost omul sistemului. Nu am fost implicată în nicio combinație.”

Om simplu, din popor, dar totuși cu ceva atuuri - perseverență, loialitate, crede candidata USR.

„Mi-aş dori să fiu preşedintele care unește şi sunt sigură că pot să fac asta. Sunt sigură! Poţi să fii orice vrei în viaţă, important este să fii tu. Tot ce am realizat în viaţa asta, am realizat pentru că nu am renunţat. Sunt loială, nu sunt o trădătoare şi iubesc ţara asta.”

Lasconi încearcă să răstoarne și percepția că a fi candidat-femeie la Cotroceni e un minus: „Un alt lucru care mă diferențiază este că sunt femeie. Femeia are negocierea în sânge şi stă în firea femeii să poată să dialogheze cu toți membrii familiei, indiferent cât de diferiți ar fi ei”.

„Femeia ţine socotelile în casă, femeia ţine familia. Şi foarte important, femeia nu este conflictuală, adică încearcă să-i îi mulțumească pe cei din jurul ei cu dialog, cu vorba bună. Cred că este o mare calitate. Şi mai avem ceva în plus, nu că bărbații ar fi altfel - am foarte mulţi prieteni bărbaţi - este empatia şi păsarea. Pentru că ăstora nu le pasă.”

George Simion spune că e președintele celor mulți

La început de septembrie, George Simion a postat pe Facebook un clip în care se autodescrie ca „președintele celor mulți”.

Într-un interviu recent la Gândul, Simion se compară cu actualul șef de stat și susține că e „mai dinamic decât Iohannis.”

El mai spune că politica lui e pacea, precum cea a lui Donald Trump: „Politica lui Donald Trump a fost întotdeauna pentru pace, la fel ca și politica mea.”

Dorința sa pentru pace, care ar putea ajunge direct la sufletele alegătorilor - căci cine nu-și dorește pacea - ar trebui descifrată în cheia corectă: dacă înseamnă încheierea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, în condițiile actuale, mai este pacea de dorit cu orice preț?

Simion nu vorbește de felul în care ar trebui obținută pacea, în contextul în care Rusia nu o acceptă decât dacă Ucraina cedează teritorii. E neclar cum se împacă cedarea de teritorii cu ideea unui președinte-suveranist, cum declară Simion că este.

George Simion, președintele AUR, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor la alegerile prezidențiale.

Liderul AUR și-a făcut un portret amplu când a anunțat candidatura la prezidențiale. A fost primul de altfel dintre candidați, în luna iunie, când abia se încheiaseră alegerile locale și europarlamentare.

„Eu vreau să vă zic că George Simion vrea să fie preşedintele românilor şi atât. (...) E timpul pentru un preşedinte energic, nu pentru ficuşi, nu pentru îmbuibaţi, nu pentru turişti. Vremea lor a trecut”, anunța Simion, citat de Agerpres.

Au urmat și promisiuni: „Voi fi preşedintele care vă ascultă şi voi fi preşedintele care se luptă pentru voi. (...) Un preşedinte drept.”

Și a încheiat într-o notă triumfalistă ca și cum România ar fi într-un pericolul iminent și el e salvatorul: „Sunt George Simion, am 37 de ani, şi refuz să îngenunchez în faţa trădătorilor de neam şi de ţară.”

Candidații conservatori domină competiția pentru Cotroceni

Niciunul dintre acești candidați aflați pe primele locuri în sondaje nu se adresează electoratului progresist. Toți sunt mai mult sau mai puțin conservatori - nu că ar fi ceva rău - și mizează pe aceleași valori: religie, tradiție, naționalism, familie tradițională.

Unii o spun clar, cum ar fi Marcel Ciolacu, candidatul de stânga, care prin următoarea declarație nu se înscrie în ideologie politică de stânga:

„Susțin cu toată tăria libertatea de expresie, economică, religioasă și sexuală. Dar nu cred deloc în libertatea de a distruge fibra acestei națiuni. Să contești toate valorile nu este o formă de manifestare a libertății. Cei care batjocoresc familia sunt cei care trăiesc fără căpătâi!”

Nicolae Ciucă împărtășește aceleași valori, mărturisite în cartea disponibilă online.

„Cred că o societate liberă și democratică este o societate cu o viață spirituală și religioasă vibrantă și diversă. Eu însumi sunt un om credincios, nu ascund acest lucru, după cum nici nu fac paradă cu credința mea. Voi susține un dialog constant cu toate cultele religioase, pentru că înțeleg rolul extrem de important pe care acestea îl au nu doar în privința moralității, ci, mai ales, în privința păstrării speranței.

Bisericile, lăcașurile de cult în general sunt adevărate instituții ale speranței, de unde foarte mulți români își extrag doza de credință care îi face să trăiască în mod cuviincios. Voi respecta mereu toate credințele religioase fără să disprețuiesc nici o clipă pe cei care nu le împărtășesc.”

Colaj cu afișe electorale, în precampania pentru alegerile prezidențiale 2024: George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR).

Cât despre familie, Ciucă e pe aceeași lungime de undă cu Marcel Ciolacu, partenerul său în coaliția de guvernare.

„Cred că formula tradițională a familiei rămâne în continuare viabilă, chiar dacă unele concepții contemporane contestă acest lucru. Cred, de asemenea, că nouă, românilor, continuă să ni se potrivească cel mai bine tipul de viață de familie în care sunt prezente trei generații: bunici, părinți, copii.”

Mircea Geoană se descrie când ca liberal și progresist, vezi interviul recent de la ProTV, când își arată preferința pentru conservatorism și naționalism, declarații asemănătoare curentului din AUR.

„Vine un val din Occident care încearcă să distrugă ceea ce înseamnă tradiția noastră, fundamentul nostru creștin, inclusiv valori atât de fundamentale precum cele de familie, de credință”, a declarat Geoană, în luna februarie, într-o biserică din Bruxelles.

Elena Lasconi vrea să pozeze în președintele tuturor, și tradiționaliști, și progresiști. Dar declarația sa din 2023, de la Prima TV, în care a spus că a votat la referendum pentru familia tradițională, arată preferința pentru valorile conservatoare.

În plus, face pelerinaje la biserici, poartă cruciuliță la gât, deci favorizează ideea că biserica are un rol important în stat, nu pe cea care spune că statul e laic, iar politica și credința nu se amestecă.

Cât despre alți candidați precum George Simion, Diana Șoșoacă sau Cristian Terheș, aceștia au un discurs asumat ultraconservator și ultranaționalist, situându-se astfel la extrema dreaptă a eșichierului politic.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.