Predoiu vrea noi beneficii pentru magistrați. 50.000 de euro în caz de deces, tratament medical în străinătate

Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre a Guvernului privind condițiile de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciile suferite de magistrați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acesta.

Potrivit documentului, ministerul condus de Cătălin Predoiu pregătește o serie de beneficii pentru procurori și judecători.

În proiect se precizează că „despăgubirile se acordă indiferent de momentul la care judecătorul sau procurorul și-a exercitat atribuțiile de serviciu, respectiv în timpul ori în afara programului de lucru”.

Despăgubirile nu se acordă dacă evenimentul s-a produs din vina magistratului.

Mai departe, în cazul în care integritatea corporală sau sănătatea judecătorului sau procurorului sunt afectate, despăgubirea va acoperi toate cheltuielile legate de:

• asistenţă medicală profilactică, curativă şi recuperatorie efectuată în spitale publice sau private din ţară;
• cazare şi masă pe perioada spitalizării în care se acordă asistenţa medicală profilactică, curativă şi recuperatorie;
• medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive;
• transport dus-întors până la/de la spitalul public sau privat din ţară în care se acordă asistenţa medicală, atât pentru judecătorul sau procurorul bolnav, cât şi pentru un însoţitor al acestuia.

Tratament în străinătate pe banii statului

Un alt articol propune ca atunci când magistratul „care a suferit o afectare a integrităţii corporale sau a sănătății” nu poate fi tratat în unităţi sanitare publice sau private din ţară, să îi fie decontat tratamentul în străinătate.

Ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), procurorul general al României sau ministrul Apărării, „poate aproba, prin ordin sau decizie, acordarea de despăgubiri care să acopere toate cheltuielile realizate în unităţi sanitare din străinătate”.

Starea de sănătate a unui magistrat care ar urma să primească despăgubiri este analizată de o comisie de medici de la Centrului medical de diagnostic și tratament din cadrul Ministerului Justiției sau de alți medici militari sau civili.

Valoarea despăgubirilor cuvenite este stabilită în baza actelor care dovedesc costurile şi cheltuielile efectuate și care nu sunt decontate din Fondul Asigurărilor sociale de sănătate sau de la bugetul de stat.

Bonus de 15.000 de euro

În afară de aceste despăgubiri, procurorii și judecătorii aflați în această situație mai primesc o compensație în valoare maximă de 15.000 de euro „în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare”.

Un alt articol prevede ca, în cazul decesului unui magistrat în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, urmași acestuia primesc cel puțin 50.000 de euro.

„În situația producerii decesului judecătorului sau procurorului, se acordă o despăgubire în sumă egală cu indemnizaţia brută de care magistratul a beneficiat în ultima lună de dinaintea producerii evenimentului, înmulțită cu numărul de luni în care ar fi beneficiat de această indemnizaţie, de la data decesului până la pensionare, dar nu mai mică de 50.000 de euro”, se mai arată în proiectul lui Cătălin Predoiu.

Text ambiguu

Aici, textul hotărârii de Guvern este neclar și interpretabil, iar părerile magistraților sunt împărțite.

„Textul nu e legat explicit de ipoteza legii. Deci e posibil să poată fi pretins pentru orice deces. Sincer, magistrații își fac griji pentru condițiile de muncă, de viață, nu pentru ce ar primi dacă mor dintr-o cauză puțin probabilă. Ministrul Predoiu punea mai bine în dezbatere publică proiectul de modificare a legilor Justiției, trimis la Comisia Europeană, tradus în engleză, ca obligație pentru PNRR. A avut timp să îl traducă, dar nu să îl posteze în română”, ne-a declarat, sub protecția anonimatului, un magistrat.

Păreri împărțite

Alt magistrat consideră că aceste despăgubiri se acordă doar dacă vătămarea/moartea s-a produs printr-o faptă ce are legătură cu serviciul sau în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

„De exemplu, un procuror se duce să supravegheze un mandat de percheziție și în cursul acestei proceduri persoana/persoanele vizate ataca echipa și îl rănesc sau ucid pe procuror - aceasta e o vătămare suferită în cursul exercitării atribuțiilor.

Dacă un judecător care a condamnat un inculpat este ucis sau vătămat de acesta după ce iese din închisoare - aceasta este o vătămare în legătură cu exercitarea atribuțiilor.

Altfel spus, dacă un magistrat moare în urma unei boli nu se pot acorda despăgubiri. Lucrurile se schimbă dacă moștenitorii ar putea dovedi că boala a fost cauzată în câmpul muncii”, ne-a declarat alt magistrat.

Un alt articol al proiectului arată că aceasta „se aplică şi judecătorilor și procurorilor pensionați, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi magistraţilor-asistenţi, în activitate sau pensionari”.

Lege inițiată de Tudorel Toader, desăvârșită de Predoiu

Posibilitatea acordării de despăgubiri a fost introdusă în statutul magistraților în 2018, pe când ministru al Justiției era Tudorel Toader.

Predoiu a venit acum și a stabilit cuantumul acestor despăgubiri și modalitatea de acordare.

În nota de fundamentare a proiectului nu este trecut impactul financiar asupra bugetului de stat.

„Proiectul de act normativ nu are impact financiar asupra bugetului general consolidat, fiind vorba de evenimente viitoare care sunt incerte, imprevizibile și care nu pot fi cuantificate”, se arată în document.

Am întrebat ministerul Justiției pe ce s-a bazat când a propus cel puțin o despăgubire de 50.000 de euro în cazul decesului unui magistrat, dacă această sumă va fi plătită în cazul oricărui deces a unui judecător sau procuror, cine face parte din comisia care stabilește că un magistrat nu poate fi tratat în țară și că trebuie transferat în străinătate. „În vederea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului 'în discuție, Ministerul Justiției a inițiat consultări, începând cu anul 2019, cu mai multe institutii interesate, precum: Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Ministerul Apărării Naționale, având loc o serie de reuniuni de lucru pe această temă pe parcursul anului 2021. Forma afișată pe site-ul Ministerului Justiției este solutia la care s-a ajuns în urma discuțiilor purtate cu aceste instituții”, ne-a comunicat MJ.

Niciun ecou din partea societății civile

Instituția mai arată că aceste beneficii vor fi acordate doar magistraților care au avut de suferit în urma activităților de serviciu și că, până în acest moment, nu a primit nicio sugestie din partea societății civile privind proiectul de lege pus în dezbatere publică. „Proiectul reglementează protecția magistraților, în activitate sau pensionari, împotriva unor evenimente grave ce afectează viața, sănătatea și bunurile acestora, daca aceste evenimente nedorite s-ar produce asupra lor în împrejurări legate de exercitarea atribuțiilor de serviciu, plata acestor despăgubiri realizându-se în cazurile excepționale în care un eveniment negativ deja s-a produs”, mai precizează ministerul.

Salarii majorate cu 20% și rate bancare subvenționate

Aceste facilități acordate magistraților vin în completarea altor privilegii cărora ministerul Justiției le-a dat curs în ultima perioadă.

La începutul anului, salariile magistraților au crescut cu 20% după ce, susține MJ, a fost obligat să le majoreze în urma unor procese câștigate în instanță.

Odată cu majorarea salariilor, au crescut și pensiile speciale, ambele fiind disproporționat de mari, dacă sunt raportate la salariul și pensia medie.

Subiectul veniturilor magistraților e unul de permanent scandal în societate.

La Curțile de Apel, salariul unui judecător cu 20 de ani ajunge la 23.000 de lei/lună, iar unul cu o vechime între 6 și 10 ani are un venit între 18.000 și 20.000 de lei pe lună.

O altă inițiativă legislativă menită a încheia războiul dintre magistrați și politicieni este propunerea ca statul să plătească ratele bancare în cazul în care un magistrat dorește să-și achiziționeze o locuință.

În prezent, un magistrat care nu are o locuință în localitatea în care-și desfășoară activitatea primește 600 de euro pe lună pentru a închiria o locuință.

În urmă cu o lună, deputatul liberal Alexandru Muraru iniția o lege care ar permite statului să plătească ratele la bancă magistraților care au credite imobiliare.

Încrederea în instituții, la pământ

Elena Nedelcu este profesor doctor la Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative. Ea susține că aceste propuneri nu fac decât să scadă încrederea cetățenilor în autoritatea statului.

„La noi încrederea în instituții este foarte scăzută. Începând cu încrederea în sistemul politic și în cel juridic. Unde ajungem dacă se plusează cu astfel de privilegii? Întreaga societate civilă ar trebui să reacționeze la astfel de propuneri. Asociațiile, ONG-urile, ar trebui să protesteze, dar se observă în ultimul timp o lipsă de reacție a societății în general”, ne-a declarat sociologul Elena Nedelcu.

Grupurile de presiune și populismul politicienilor

Sociologul Dan Dascălu, conf. univ. doctor la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, este de părere că pentru asigurarea independenței justiției sunt necesare o serie de măsuri de protecție a magistraților, însă ele nu trebuie să fie exagerate.

„Sunt cumva normale aceste despăgubiri, dar numai în legătură cu activitatea profesională. Nu avem și sper să nu avem cazuri precum în Italia sau Rusia, unde magistrații sunt cu adevărat în pericol. O anumită siguranță e necesară, dar sumele propuse mi se par exorbitante pentru o societate încă săracă așa cum este a noastră.

Celelalte privilegii ale magistraților trebuie rediscutate, nu sunt de acord cu pensiile speciale aberante din sistem. Independența magistraților trebuie asigurată, dar și ei trebuie să demonstreze că judecă sau anchetează drept. Populismul este o modă la noi, probabil există interese ale unor grupuri de presiune. Parlamentul nostru e plin de juriști”, a declarat pentru Europa Liberă Dan Dascălu.