Mai multe companii autohtone se reconvertesc, pe fondul crizei create de epidemia de coronavirus: ar fi vorba și de o oportunitate pentru aceste societăți comerciale, care pot supraviețui pe fondul previzibilei crize economice.
Cu toate că România e dependentă de aprovizionarea cu materiale sanitare esențiale din export, autoritățile au amânat luarea unor decizii care să-i încurajeze pe actorii economici să intre în joc.
Îți mai recomandăm Horațiu Moldovan, secretar stat în MS: În România există transmitere comunitară. S-ar putea decide izolarea celor peste 70 de ani
Criza obligă România să dezvolte producția internă
Abia marți, când România trecea pragul de 200 de cazuri de infectări cu coronavirus, ministrul Economiei, Virgil Popescu a anunțat că este momentul dezvoltării producției interne pentru a suplini necesarul din piață:
„Cred că e momentul să repornim industria esențială în România. Vorbim de absolut orice, nu doar de materiale sanitare. În câteva zile vom produce măști de protecție în România"
Sprijinul pentru dezvoltarea industriei interne avea să fie întărit, miercuri, de prim-ministrul Ludovic Orban, în ședința de guvern.
Your browser doesn’t support HTML5
Coronavirus în România: Cum încearcă unii antreprenori să nu-și concedieze angajații
Contactat de Europa Liberă, ministrul Virgil Popescu confirma interesul a doi mari producători autohtoni care doresc să își modifice linia de producție pentru a fabrica produse precum măști de protecție sau combinezoane.
Ministrul Economiei a refuzat, însă, să fac public numele lor pentru „a nu atrage atenția presei" asupra companiilor, înainte ca produsele să fie livrate. Oficialul a susținut că primele produse ar putea fi livrate încă de săptămâna viitoare.
Surse din piață vorbesc, însă, de numeroase firme care sunt interesate de a intra pe domeniul de producție de materiale sanitare, problema e că statul oferă ajutor companiilor pentru schimbarea liniei de producție în condiții stricte.
Îți mai recomandăm Cercetătorii militari români au proiectat o izoletă care va intra imediat în producție
O recunoaște chiar ministrul Virgil Popescu care a subliniat, în dialogul cu Europa Liberă, că firmele trebuie să vină cu capacitatea logistică de a-și aduce singure materialele necesare fabricării produselor finite, pentru a beneficia de credite garantate de către stat:
„Vom pune la dispoziţie credite garantate de către stat pentru schimbarea liniilor de producție pentru companiile care doresc să facă materiale sanitare, numai că trebuie să rețină: nu este vorba doar de o simplă fabrică de confecții care ar putea să coasă acele măști sau acele combinezoane, trebuie să ne gândim și de unde îl pot lua la materialul necesar. De aceea, preferăm companii care au posibilitatea logistică să îşi aducă şi materialul".
Dacă numele firmelor cu care discută Ministerul Economiei este ținut momentan la secret, în piață se cunoaște deja cazul unei firme din Cisnădie, specializată în producția de steaguri, dar care a încheiat o înțelegere cu Spitalul Județean de Urgență din Sibiu, pentru furnizarea câtorva mii de măşti de protecţie.
Ministrul Sănătății, Victor Costache, a subliniat la rândul lui că spitalele au libertatea de a-și încheia propriile înțelegeri pentru a obține materiale sanitare necesare:
„Astăzi (n.r. marți) s-au produs primele 5.000 de măşti în România. Colaborăm de mulţi ani cu cei de la Coramed, de lângă Sibiu. Am lucrat pentru prima dată cu ei în Franţa (...). Am dat libertate totală spitalelor să-şi activeze reţelele proprii de distribuţie. Noi le dăm fonduri suplimentare".
Un alt producător dornic să intre pe acest segment este Taparo din Târgu Lăpuș, județul Maramureș. Reprezentantul acesteia spune că a comandat deja din străinătate o linie automatizată de producție care va sosi săptămâna viitoare, iar ulterior va avea capacitatea de a produce 150.000 de măști pe zi.
Pe lângă producția internă în curs de dezvoltare, Virgil Popescu a declarat că, săptămâna viitoare, vor mai sosi prin Unifarm câteva milioane de măști de unică folosință din import.
Îți mai recomandăm Comisia Europeană direcționează către România peste 1 miliard de euro pentru combaterea efectelor COVID-19
Farmec Cluj își mută producția spre produse dezinfectante
O a doua problemă pe care România trebuie să o rezolve în condițiile crizei actuale o reprezintă necesarul de materiale biocide, precum dezinfectanții folosiți în spitale.
Pentru producerea de biocide, ministrul Virgil Popescu a confirmat, pentru Europa Liberă, interesul a două firme importante: Farmec Cluj și Chimcomplex Borzești.
Prima dintre ele, Farmec, cel mai mare producător de cosmetice din România, care a început să producă dezinfectanți pentru mâini. Compania pregătește dezinfectanți și pentru spitalele din țară în măsura în care produsele vor reuși în cel mai scurt timp să obțină și acreditarea Ministerului Sănătății.
„Ne-am unit eforturile pentru producția de produse pentru îngrijire personală și curățenie conform cererii și necesităților actuale din România, și anume este o cerere foarte mare pe produse de curățenie, pe produse de dezinfectare și produse pentru igiena mâinilor de tipul săpunuri antibacteriene sau geluri igenizante și așa mai departe. Am luat decizia să producem dezinfectanți și conform legii trebuie să efectuăm niște teste să vedem dacă rețeta pe care vrem să o folosim are loțiune antibacteriană, antifungică și virucidă. Și apoi vom primi un aviz de la comisia de biocide care este în subordinea Ministerului Sănătății, de aceea producția de biocide va mai dura circa o lună, o lună și jumătate, dacă vom primi avizele.
Până atunci am încercat să găsim alte resurse pentru a produce geluri igenizante pe baza de alcool 70% care în principal sunt indicate pentru atunci când nu avem apă și săpun pentru a ne spăla pe mâini, care sunt și conform recomandărilor OMS. De astăzi (n.r. vineri), începe producția acestor două produse igienizante – o loțiune și un gel pentru mâini – iar de săptămâna viitoare vom începe să le livrăm și am decis să prioritizăm solicitările pentru consumul colectiv pentru instituțiile care luptă în prima linie pentru prevenirea răspândirii noului virus și abia apoi în funcție de stocuri le vom pune la vânzare pe canalele de vânzare obișnuite - în magazinele noastre, în supermarketuri și hipermarketuri și în farmacii", a declarat, pentru Europa Liberă, Liliana Popa, directorul pentru relații publice al Farmec Cluj.
Compania se va baza pe resurse proprii și va muta angajații pe secțiile pentru producerea produselor dezinfectante, în timp ce statul va asigura suport pentru obținerea autorizațiilor.
„Noi oricum avem linia de producție, avem capacitate, atât din punct de vedere al producției cât și a distribuției pentru că noi avem și un parc logistic foarte mare, așadar doar ne concentrăm resursele existente și personal existent în producerea de produse noi pe care o prioritizăm în fața celorlalte produse din portofoliul nostru. Din partea statului primim susținerea în ceea ce privește partea birocratică și a urgentării avizelor. Cam acesta este ajutorul pe care l-am solicitat și am primit reacții foarte pozitive. Suntem în dialog cu autoritățile și deocamdată aici ne aflăm în demersurile noastre", a arătat reprezentantul companiei Farmec.
Nevoia de biocide duce la renașterea Hexipharma
Virgil Popescu a mai anunțat rechiziționarea și redeschiderea fabricii de biocide Hexipharma, pusă sub sechestru de procurori în dosarul în care conducerea companiei este acuzată de comiterea infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals și participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor prin furnizarea de materiale dezinfectante diluate.
Repunerea în funcțiune a fabricii este ajutată de decretul de instituire a stării de urgență care prevede posibilitatea rechiziționării unor mărfuri sau utilaje private. Reluarea producției de biocide la Hexipharma ar acoperi un necesar de pe piață cu atât mai mult cu cât la ora actuală nu există alt producător în România.
Cum am ajuns să fim dependenți de importuri
„Una din marile dificultăți ale României, dificultatea istorică aproape, este aceea că a devenit dependentă într-o proporție periculoasă de import. Nu suntem o țară care să putem trăi fără import, nici nu putem să mâncăm. A existat o greșeală conceptuală în guvernările noastre, s-a bizuit prea mult, probabil, pe ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și globalizare, crezând că ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, probabil, nimic nu se mai poate întâmpla nimic rău. În al doilea rând nu a existat o producție proprie, la noi în țară dezvoltarea economiei din 1990 și până în prezent se face pe o strategie a capitalului străin care a venit și a investit unde a vrut și unde i-a fost bine. În alte țări, să zicem Polonia, capitalul străin a fost orientat prin lege spre zonele care conveneau statului polonez”, a declarat economistul Mircea Coșea, pentru Europa Liberă.
Fost ministru de stat și președinte al Consiliului de Coordonare, Strategie și Reformă Economică în guvernul Văcăroiu, Coșea arată că schimbarea liniilor de producție este dificilă într-un termen foarte scurt.
„Lucrurile astea sunt greu de pus în practică. Din ce știu, măștile se vor produce la o fabrică de steaguri, la un atelier de steaguri, care nu face altceva decât să tragă la mașină niște pânză. Probabil nu e atât de greu să facă asta, dar aici se pune altă problemă. Măștile astea nu sunt o bucată de pânză de pus la nas, sunt niște articole sanitare care trebuiesc autentificate de controlul de calitate, testate, și abia apoi puse în circulați. E complicat, după punctul meu de vedere, de azi pe mâine să faci așa ceva.
Atunci când nu te pregătești dinainte și nu te gândești ce poate să vină, ajungi într-o situație critică. În situația în care ne aflăm încă din luna noiembrie când a început să se vorbească despre această posibilitate de pandemie, ar fi trebui să existe preocupare pentru schimbarea producție la anumite unități de fabricație”, consideră economistul.
Mircea Coșea mai arată că statul trebuie să aibă un rol mai important în economie, asemenea unor state dezvoltate, și nu să se rezume la acordarea de credite pentru companii.
Cum intervin mari companii ale lumii pentru a sprijini
În fața crizei umanitare provocată de pandemia de coronavirus nu au rămas indiferente nici marile companii ale lumii. Tesla s-a oferit s-a oferit să treacă de la mașini electrice la sisteme de ventilație pentru bolnavii de coronavirus.
"Vom produce sisteme de ventilaţie pentru bolnavi, dacă este nevoie", a scris Elon Musk, CEO al Tesla, pe Twitter, răspunzând sugestiei unui fan de a dedica una dintre fabricile companiei special pentru acest lucru.
Companiile General Motors și Ford, cei mai mari producători auto din Statele Unite, au anunțat că sunt în discuţii cu oficialii de la Washington privind modul în care ar putea sprijini producţia de echipamente medicale.
Companii precum Foxconn, care produce piese de calculatoare şi telefoane mobile, şi-au modificat o parte din liniile de producţie pentru a fabrica măşti respiratorii şi alte obiecte medicale necesare în contextul pandemiei de COVID-19.
Un start-up italian a folosit o imprimantă 3D pentru a produce valve respiratorii pe care a anunţat că le donează spitalelor care au nevoie.
În urmă cu o lună, producătorul chinez de vehicule electrice BYD a anunţat că produce 5 milioane de măşti şi aproximativ 300.000 de recipiente de dezinfectanţi pentru mâini pe zi.