„Avem finanțare consistentă pentru schimbarea parcului auto”, a anunțat ministrul Mediului, Tanczos Barna.
De la debutul programului Rabla, în anul 2004, contravaloarea unui tichet a ajuns la 6.500 de lei. În cazul programului Rabla Plus, cei care doresc să-și achiziționeze o mașină electrică primesc 45.000 de lei, echivalentul a aproximativ 9.225 de euro.
Începând din 2021, diferența dintre prețul de vânzare a mașinii și subvenția acordată de stat poate fi acoperită și din alte surse decât cele permise anterior: credite bancare, leasing sau surse financiare proprii, potrivit Promotor. De asemenea, de anul acesta pot obține un tichet Rabla și cei care nu au o mașină de casat. Dealerii auto vor putea casa o mașină în numele lor.
Niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu acordă o subvenție atât de consistentă. Forme similare există însă în Germania, Italia, Spania, Franța, Marea Britanie sau în Statele Unite, cu reușite importate.
Anul 2020 a fost și cel mai bun pentru program. S-a înregistrat in record în privința bugetului alocat: 405 milioane de lei, fond rezervat programului Rabla Clasic. 140 de milioane de lei au fost alocate pentru versiunea Plus a programului.
Tot anul trecut, peste 4.000 de români și-au cumpărat o mașină electrică sau hibridă accesând fondurile Programului Rabla Plus, un alt record pentru România.
90% dintre vehiculele achiziționate prin intermediul acestui program sunt full electrice. Tranzacțiile sunt încurajate și de faptul că bonusul care se acordă în România este cel mai mare din Uniunea Europeană. Este vorba despre 45.000 de lei, echivalentul a circa 9.240 de euro.
Istoricul programului
Programul a început cu un buget modest, cel mai mic din istoria Rabla: doar 45 de milioane de lei. În următorii trei ani, cine îşi ducea vechea Dacie, de regulă, la centrele de fier vechi, putea să îşi cumpere o maşină nouă cu 3.000 de lei reducere, bani plătiţi de stat.
În 2010 a fost înlocuită prima de casare cu un tichet valoric şi suma a crescut la 3.800 lei. Iar cine voia un automobil nou putea să folosească încă două bilete, pe lângă cel rezultat din casarea bătrânului autovehicul. Şi, pentru prima oară, Rabla a ajutat şi firmele să scape de maşinile vechi.
Tot în 2013, pentru a încuraja cumpărarea maşinilor electrice, statul a oferit pe lângă tichet un bonus de 500 lei.
În primii 9 ani au fost casate peste 480.000 de maşini şi au fost cumpărate aproape 240.000 de automobile noi. Statisticile arată că cei mai mulţi români au schimbat vechea Dacia cu una nouă. Pe locul doi în topul mărcilor care au profitat de Rabla este Opel, urmată de Chevrolet.
Ce cumpără românii
Rabla 2021 vine după un an în care piața auto a suferit din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor impuse. Piața mașinilor noi a scăzut cu 52% în ianuarie, iar cele mai vândute modele au fost Dacia Logan, Ford Puma și Ford Focus, arată datele APIA.
Luna trecută s-au înmatriculat 165 de mașini full-electrice și dieselul a avut aproape 27% din piața totală, benzina scăzând puternic față de acum un an. Segmentul cel mai căutat a fost SUV, care a avut aproape 39% din piață.
Cum programul Rabla abia urmează să înceapă, piața a fost dominată de achizițiile făcute de persoanele juridice (63% din totalul vânzărilor).
Pandemia a determinat jumătate dintre şoferii români (50,7%) să îşi modifice planurile de achiziţie a unei maşini şi să aleagă o maşină mai ieftină sau să amâne luarea unei astfel de decizii, potrivit unui studiu realizat de EY și citat de Adevărul.
Astfel, 20% dintre cei afectaţi au ales să amâne cumpărarea unei maşini pentru o perioadă de 6-24 de luni sau până când achiziţia va fi absolut necesară (15%). Alţi 10% au optat pentru o maşina nouă, dar dintr-o clasă inferioară şi mai ieftină, în timp ce 5% s-au reorientat către o maşină rulată, conform sondajului EY privind obiceiurile de cumpărare a autovehiculelor, derulat în rândul şoferilor din România, Cehia, Ungaria, Turcia şi Rusia.
Autoturism Dacia, în construcție la uzina de la Pitești
În România, deşi 70% dintre şoferii intervievaţi au cumpărat ultima oară o maşină rulată, creşte intenţia de cumpărare a unui autovehicul nou, aproape 60% dintre şoferi preferând ca următoarea maşină achiziţionată să fie una nouă. Siguranţa, preţul şi consumul de combustibil reprezintă principalii factori de care ţin cont şoferii români când îşi aleg viitorul autovehicul.
În ceea ce priveşte preferinţa pentru noile tipuri de maşini, 30% dintre respondenţii români îşi doresc ca următoarea achiziţie să fie o maşină hibridă (24%) sau electrică (6%). Mai populare în rândul segmentului de vârstă 45 – 60 ani, 41% dintre aceşti respondenţi au declarat că preferă autovehicule hibride sau electrice.
Pentru achiziţia unui autovehicul, 45% dintre şoferii români preferă să îşi folosească propriile fonduri, mai ales în cazul în care aleg să cumpere o maşină rulată. Pentru maşini noi, majoritatea respondenţilor aleg să folosească atât fonduri proprii, cât şi fonduri din alte surse. Doar 23% au optat pentru surse de finanţare externe, principala opţiune fiind un împrumut bancar.