România intră în linie dreaptă cu transferul sistemului Patriot către Ucraina

Parlamentul României a primit pentru dezbatere și vot în sesiunea de toamnă – care va începe săptămâna viitoare, pe 2 septembrie – proiectul de lege scris de Ministerul Apărării Naționale (MApN), care prevede donarea către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer Patriot.

„Finalizarea actului de donaţie va contribui la accentuarea poziţiei României ca furnizor de securitate regional şi la consolidarea relaţiei de parteneriat cu Statele Unite ale Americii”, spune MApN în documentul trimis legislativului.

Ministerul Apărării de la București menționează că va furniza unul dintre cele șapte sisteme Patriot în configurația 3+ cumpărate de la SUA.

Patru dintre ele au ajuns deja în România – două sunt operaționalizate. Celelalte trei vor ajunge în România în perioada imediat următoare.

Configuration 3+ este cea mai modernă variantă a sistemului de apărare Patriot și este folosită de Statele Unite și alți aproape 20 de aliați. Această configurație se bazează pe sisteme radar de înaltă performanță și rachete interceptoare aeriene avansate cu numele PAC-3, care pot lovi rachete balistice aflate la distanțe de până la 20 de kilometri. O baterie conține patru rachete PAC-3, spre deosebire de versiunea anterioară PAC-2, care conține doar una. Un sistem Patriot costă în jur de 1 miliard de dolari, iar fiecare rachetă costă aproape 4 milioane de dolari.

Donația va fi făcută prin modificarea Legii 222 din 2017 prin care România a cumpărat șapte sisteme Patriot de la Statele Unite, pentru suma de aproape 4 miliarde de dolari, potrivit proiectului de lege consultat de Europa Liberă.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat donația într-o ședință care a avut loc în luna iunie.

Condiția pusă atunci de CSAT a fost ca România să negocieze cu aliații din NATO, în special cu Statele Unite, obținerea unui alt sistem Patriot, care să-l înlocuiească pe cel donat Ucrainei.

Odată proiectul înaintat spre aprobare, rezultă că negocierile cu Washingtonul au fost încheiate.

Proiectul MApN prevede:

• aprobarea efectuării unui act de donaţie pentru un sistem de rachete sol-aer PATRIOT, în configuraţia convenită cu partenerul american;
• se abilitează Guvernul României să stabilească detaliile realizării actelor de donaţie şi a transferului propriu-zis prin hotărâre a Guvernului;
• se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” prin înlocuirea obiectului donaţiei în configuraţia impusă de nevoile operaţionale, prin achiziţia unui sistem similar, din fonduri externe nerambursabile;
• se abilitează Ministerul Apărării Naţionale să asigure sumele necesare achitării taxelor şi comisioanelor aferente reconstituirii capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol.

Sursă: Proiect pentru modificarea Legii 222/2017

Acum, prin modificarea Legii nr. 222/2017, urmează ca Parlamentul să creeze cadrul legal înlocuirii sistemului Patriot din surse externe nerambursabile: programul FMS (vânzări militare externe) al Statelor Unite și „oportunitățile de finanțare existente în cadrul parteneriatelor internaționale de sprijin al Ucrainei”.

Conform proiectului, rezultă că România nu va plăti din bugetul de stat pentru noul sistem – nefiind trecut în anexă niciun impact bugetar – iar costurile vor fi acoperite din fondurile internaționale destinate ajutorării Ucrainei.

În schimb, Parlamentul va urma să aprobe inclusiv recepția noului sistem, care va avea un cost estimat de aproximativ 60 de milioane de dolari pentru taxe și comisioane, sumă care va fi suportată din bugetul Ministerul Apărării de la București.

Proiectul MApN nu prevede o dată exactă a donației către Ucraina și lasă acest lucru la latitudinea Guvernului României, astfel încât acest lucru să aibă loc „cât mai rapid posibil”.

„Implementarea modificărilor propuse va permite ducerea la îndeplinire a mandatului CSAT şi donarea către Ucraina a unui sistem de apărare aeriană, în cel mai scurt timp posibil, cu cheltuieli minime, în condiţiile refacerii în timp util a capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol a României”, se menționează în document.

Anterior publicării de către Europa Liberă a acestui articol, informația a fost publicată și de Profit.ro.

Ucraina pierde un avion F-16

Ministerul Apărării din România argumentează în același document trimis Parlamentului că donația este necesară „având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice critice, precum și consecintele regionale ale acestei situatii”.

Acestea au fost și motivele care au stat la baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024.

Între timp, situația de pe frontul din Ucraina s-a deteriorat și mai mult pentru forțele ucrainene, Rusia avansând în ultimele săptămâni semnificativ în zona Pokrovsk (estul Ucrainei, regiunea Donbas). Asta, în ciuda incursiunii Kievului în regiunea rusă Kursk, care durează de aproape patru săptămâni.

De altfel, la începutul acestei săptămâni, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene împotriva Ucrainei. În timp ce încercau să respingă acest atac, forțele ucrainene au pierdut unul dintre cele șase avioane de luptă F-16 primite până acum de la țările occidentale.

Casa Albă a anunțat oficial pe 9 iulie că Statele Unite, Germania și România s-au angajat să doneze Ucrainei baterii moderne de rachete Patriot, în timp ce Țările de Jos și alți parteneri vor furniza componentele necesare creării și funcționării unui sistem Patriot suplimentar.

Sistemele promise Kievului nu au ajuns însă în Ucraina, lucru confirmat pe 29 august de ministerul de Externe Dmitro Kuleba.

Acesta a îndemnat țările occidentale să nu întârzie furnizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot promise.

„S-au făcut progrese bune și s-au făcut anunțuri, dar, din nou, unele sisteme Patriot au fost anunțate și nu au fost livrate încă”, a declarat Kuleba la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE de la Bruxelles.

„Unii invocă birocrația, alții susțin că sunt momente interne delicate în politica lor. Plătim pentru toate aceste întârzieri cu daune și pierderi de vieți. (Sistemele Patriot – n.r.) sunt acolo, sunt gata de livrare. Ceea ce lipsește este doar aprobarea finală, undă verde pentru a o face”, a adăugat el potrivit Kyiv Independent.

Până acum, Ucraina a primit cel puțin trei sisteme Patriot din Germania și unul din SUA. Alte țări, precum Olanda și Spania, au livrat lansatoare individuale – precum IRIS-T, NASAMS, Hawk și SAMP/T – sau rachete.

Aceste donații nu sunt însă suficiente pentru ca forțele ucrainene să respingă atacurile aeriene rusești masive cu rachete și drone. În plus, țările donatoare au impus unele restricții în folosirea echipamentelor militare pe teritoriul Rusiei.

Josep Borrell, șeful diplomației Uniunii Europene, a pus din nou presiune asupra aliaților occidentali ai Ucrainei să ridice restricțiile privind utilizarea armelor.

„Nimeni nu dorește” un război cu Rusia, a spus el pe 30 august, „dar puneți-vă în locul ucrainenilor: rușii bombardează dintr-un loc unde nu se poate ajunge”.

Borrell a subliniat că Ucraina vrea să lupte „de la egal la egal” și că are dreptul de a ținti locurile din care este atacată.

Miniștrii UE discută la Bruxelles despre cerința Ucrainei de a lovi ținte militare rusești cu rachete din Occident

Urmăriți Europa Liberă România și pe Google News.