Nervozitate la Kremlin. Vladimir Putin demite comandanții de armată și ai serviciului secret

Cele peste două săptămâni de război în care armatele lui Vladimir Putin nu au reușit să cucerească niciun oraș important au fost un duș rece pentru egoul liderului de la Kremlin. Înfrângerile, uneori jenante, pierderile de tehnică militară și de soldați au fost comentate pe larg de presa internațională, de liderii și experții militari occidentali.

Nici în Rusia lucrurile nu sunt tocmai liniștite, ținând cont că numărul morților începe să crească și populația să afle despre ceea ce se întâmplă pe front, în pofida întunericului informațional în care țara este ținută. Este și motivul pentru care Putin a oferit peste 50.000 de dolari (sumă devalorizată între timp) fiecărei familii care are un soldat mort pe front.

Putin ar fi început să taie capete

Așa că „furia” lui Putin s-a revărsat asupra generalilor de armată care au conceput strategiile militare, dar și asupra generaliilor FSB, urmașul serviciului de informații KGB, care a furnizat analize din care reieșea că armata ucraineană este slabă, nedeterminată, iar populația ar fi urmat să-i întâmpine pe „eliberatori” cu flori. Potrivit Daily Mail, opt comandanți de armată fi fost demiși în ultima săptămână și înlocuiți cu alții.

Nu este prima oară când Vladimir Putin dă afară generali de care este nemulțumit, a făcut-o și în 2020, 2019 și 2018, dar acum contextul este cu mult mai complicat, semn că lucrurile nu merg cum au fost planificate.

Jurnalistul de investigație Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse, spune că, potrivit surselor sale, Putin a „decapitat” Departamentul de Informații FSB - Serviciul 5 SOiMS -, și i-a pus în arest la domiciliu pe șefii acestuia.

„Serghei Beseda, șeful Serviciului, și adjunctul său Bolukh, au fost plasați în arest la domiciliu, potrivit surselor mele din interior” , spune Soldatov pe Twitter.

Andrei Soldatov este cel care a analizat cercul de influență din jurul lui Vladimir Putin.

Schimbare de strategie - repliere și extinderea frontului

O schimbare a planurilor rusești a fost sesizată de experții militari americani și britanici, în sensul în care s-a trecut la războiul pe termen lung, de uzură, cu bombardarea orașelor, a unor ținte civile - școli, spitale, maternități, zone rezidențiale, sau chiar a coridoarelor umanitare -, fără nicio grijă pentru viețile oamenilor.

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a negat însă toate aceste acte, considerate de cea mai mare parte a liderilor occidentali drept „crime de război”. Mai mult, el a negat chiar și invadarea Ucrainei.

Vineri, armata rusă a atacat două aerodromuri militare din orașele ucrainene Luțk și Ivano-Frankivsk, ceea ce pare a fi o extindere a frontului spre partea central-vestică a Ucrainei.

Mișcările lui Putin și modul în care decurge relația lui generalii sunt importante din perspectiva unei posibile lovituri armate care să-l înlăture de la putere în situația în care nemulțumirea populației va crește pe fondul crizei economice.

Sancțiunile care l-au înfuriat pe Putin

Marea problemă internă a Rusiei este cea legată de criza economică și financiară generată de sancțiunile foarte dure ale occidentului, care se intensifică în fiecare zi. Tot mai multe bănci sunt exluse din sistemul SWIFT, tot mai multe active sunt înghețate și tot mai multe companii străine pleacă sau își suspendă afacerile din Rusia.

Mai mult, Statele Unite și Marea Britanie au interzis importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia, iar o decizie similară este analizată și la nivelul Uniunii Europene.

Situația economică este gravă, lucru recunoscut de însuși Putin care a spus că „Occidentul a declarat război economic Rusiei”. Motiv pentru care a apăsat pedala mândrei naționale și a făcut apel către populație să se „reorienteze”. Mai precis să strângă băierile pungii, lucru care se întâmplă oricum deja. „Treptat, oamenii se vor reorienta și vor înțelege că pur și simplu nu există evenimente pe care să nu le putem rezolva”, iar rezolvarea trebuie făcută „într-o manieră calmă”, a spus el.

Ușor de spus, greu de făcut, ținând cont de lungimea cozilor la bancomate, de faptul că rușii nu mai pot retrage valută din bănci decât în limita a 10.000 de dolari, că nu mai au voie să transfere valuta în afara țării, la care se adaugă scăderea accelerată a salariilor.

Nici exportatorii nu au motive de mulțumire, li s-a ordonat să schimbe 80% din încasările în monedă străină în ruble. Iar rubla s-a devalorizat deja cu 30% de la începerea invaziei.

Contraofensiva rusă pe frontul economic

„Noi înșine nu ne vom ascunde de nimeni”, a spus sibilinic Vladimir Putin atunci când a cerut guvernului să „introducă managementul extern și apoi să se transfere aceste întreprinderi către cei care doresc să lucreze”.

E vorba de companiile străine, peste 300 la număr, care au decis să părăsescă Rusia în cadrul sancțiunilor aplicate pentru invadarea Ucrainei, și pe care regimul Putin ar vrea să le naționalizeze.

Guvernul a pregătit deja o listă a companiilor străine ale căror active urmează să fie naționalizate, printre ele Volkswagen, Apple, IKEA, Microsoft, IBM, Shell, McDonald's, Porsche, Toyota, H&M.

Deocamdată, pe listă se află 59 de companii, dar lista rămâne „deschisă” pentru companiile „care își anunță retragerea fără a oferi garanții consumatorilor ruși”, a spus Oleg Pavlov, șeful organizației „Inițiativa Consumatorului Public”.

Jurnalistul economic Constantin Rudnițchi susține că măsura de naționalizare nu ajută mai deloc economia rusă, dar că ea închide orice punte de colaboare pe viitor cu aceste companii străine.

„E o replică la sancțiunile economice ale Occidentului. E o decizie luată la nervi. Companiile străine oricum și-au asumat niște pierderi, iar această măsură nu face decât să le confirme temerile. Dacă Rusia face lucrul acesta a închis orice punte de colaborare pe mulți zeci de ani de acum înainte cu aceste companii. Economia rusă nu e ajutată aproape deloc pe termen scurt, pentru că în multe cazuri rușii au majoritatea în capitalul acestor companii, într-o formă sau alta”, spune pentru Europa Liberă Constantin Rudnițchi.

Kremlinul și Duma de Stat au adoptat deja un „pachet de măsuri de sprijinire a economiei”. Oficial, se spune că va exista posibilitatea de a înființa o „administrație externă” de către o instanță „care este deținută în proporție de peste 25% de străini din state neprietenoase”, dacă aceștia și-au încetat activitatea. Lista statelor „neprietenoase”, printre care și România, a fost publicată de Moscova acum patru zile.

Tot în logica replicii date sancțiunilor occidentale, guvernul Rusiei a pregătit un decret care va face posibilă sechestrarea aeronavelor străine de pe teritoriul său.

Proiectul pregătit de Ministerul Transporturilor de la Moscova va acorda companiilor aeriene dreptul de a nu returna avioanele proprietarului lor de drept, preconizându-se că decizia va afecta contractele de închiriere a aeronavelor încheiate înainte de 24 februarie 2022.

Ambuscadă | Cum au distrus forțele ucrainiene un convoi de 40 de tancuri rusești lângă Kiev