Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Nela Vica Andrieș, sora ministrului Gabrielei Firea, a fost responsabilă de soarta vârstnicilor din partea Primăriei Voluntari, perioadă în care colegii săi au făcut șapte controale la unul dintre azilele groazei.
- România a fost discriminată de Austria prin neprimirea în spațiul Schengen, a decis Parlamentul European. Viena ar putea plăti daune.
- Ucraina nu a obținut un parcurs clar de aderare la NATO, la summitul încheiat ieri, dar a primit garanții de securitate puternice și pe termen lung.
21 de oameni au murit într-un azil
Nela Vica Andrieș, sora ministrului Gabrielei Firea, a lucrat ca inspector la Direcția de Asistență Socială a Primăriei Voluntari nouă luni, între aprilie și decembrie 2021, perioadă în care colegii săi au făcut șapte controale la unul dintre „lagărele Ilfovului”, scriu publicațiile Buletin de București, Centrul de Investigații Media și Libertatea.
Rezultatele controalelor este necunoscut, iar centrul privat a continuat să funcționeze, deși în perioada februarie 2020 – martie 2021, deci într-un an și două luni, aici au murit cel puțin 21 de oameni, conform documentelor obținute de cele trei publicații.
Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, a negat zilele trecute că sora sa ar ști ceva despre ce se întâmplă în cămine. Inclusiv aseară, după noile dezvăluiri, ministrul a insistat: „Sora mea nu a avut vreodată atribuții privind persoanele adulte sau persoanele cu dizabilități”, a răspuns Firea, potrivit Hotnews.
Însă, Libertatea titrează: „Documente oficiale arată că Gabriela Firea n-a spus adevărul despre activitatea surorii sale: aceasta a lucrat chiar la serviciul care se ocupa de controlul centrelor. A fost și șefă”.
Persoane ținute în „azilele groazei”.
Un document al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), publicat de G4Media, arată că fostul premier Nicolae Ciucă a fost sesizat în februarie 2023 despre „azilele groazei” din Ilfov.
Între timp, în primelor trei zile de controale, 15 centre sociale au fost închise, iar alte 26 au activitatea suspendată, informează News.ro.
În acest context, Hotnews scrie despre cealaltă față a controalelor din centrele sociale: După ce n-au făcut făcut nimic mai bine de un an, instituțiile statului sunt acuzate de heirupism și că vor să arate în mod fals că peste tot sunt probleme, cu scopul de a minimiza ce s-a întâmplat în azilele groazei din Ilfov.
Europa Liberă a analizat demisiile și demiterile legate de azilele groazei: Acarul Păun a fost destituit, șefii se jură că n-au greșit și partidul îi crede.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a vorbit la „one2one” despre „azilele groazei” și Gabriela Firea, care a acuzat că scandalul a fost provocat ca să-i fie blocată o nouă candidatură la această funcție.
Ce primește și ce oferă România după summitul NATO
Corespondentul Europei Libere la Vilnius, Anca Grădinaru, relatează că România este inclusă în cel de-al treilea plan regional de apărare adoptat la summitul NATO încheiat ieri.
În cazul unui atac asupra României, de exemplu, primele trupe dislocate vor veni din Bulgaria, Turcia, Grecia, Italia și statele membre NATO din Balcani. Articolul Europa Liberă explică și cât de greu s-a ajuns la acest acord, iar Reuters scrie în acest context că liderii Turciei și Greciei promit să refacă legăturile după tensiunile din ultima vreme.
De asemenea, Europa Liberă explică ce conține documentul care prevede antrenarea piloților ucraineni pe avioane F-16 în România, semnat tot la summitul de la Vilnius.
Piloții ucraineni ar urma să înceapă antrenamentele pe avioanele de luptă F-16 în România chiar din luna august.
Antrenamentele ar urma să înceapă chiar de luna viitoare, iar armata română a cerut un simulator de zbor de la producătorul Lockheed Martin. Decizia este una favorabilă inclusiv României, deoarece piloții români se antrenează în prezent în afara țării.
În plus, România și Bulgaria vor să formeze un comandament regional NATO pentru operații speciale.
Mesajul principal al acestei reuniuni este acela că NATO s-a modernizat pentru o nouă eră a apărării colective, a transmis președintele Klaus Iohannis, citat de News.ro.
Secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, a declarat că deciziile cruciale de la summit vor afecta în mod pozitiv securitatea României pentru următorii 20-30 de ani.
O altă decizie importantă pentru România a venit din Parlamentul European, care a adoptat o rezoluție de condamnare a Austriei, după ce anul trecut a blocat extinderea spațiului Schengen, scrie Hotnews. PE cere ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen anul acesta, iar documentul prevede inclusiv despăgubiri.
G4Media pune în context adoptarea rezoluției: Guvernul Austriei a transmis într-un document oficial din decembrie 2022 că vrea extinderea Schengen cu România și Bulgaria în 2023, dar și-a schimbat decizia la vot.
O anchetă penală a Parchetului General confirmă dezvăluirile „Europa Liberă” despre un caz cu fraudele imobiliare și sentințe judecătorești falsificate.
Familiile deputaților au încheiat contracte cu statul de peste 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro), potrivit declarațiilor de interese depuse la Parlament și analizate de ziarul Libertatea.
G4Media scrie despre un „mega-pachet” de creșteri de taxe și impozite care se află în analiza Guvernului: creșterea TVA-ului, impozit de 1% pentru vilele mai scumpe de 500.000 de euro, impozit crescut pe dividende, impozit mărit cu 10% la jocuri de noroc și accize mai mari la tutun și alcool.
NATO „nu e Amazon”, dar Ucraina obține ce are nevoie
„Cred că vom fi în NATO după ce situația de securitate se va stabiliza. Mai simplu spus: când războiul se va încheia, Ucraina va fi invitată în NATO și Ucraina va deveni în mod clar un membru al Alianței”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform Reuters, la capătul unui summit tensionat.
„Un lucru pe care Zelenski îl înțelege acum este că nu este relevant dacă, în prezent, este sau nu în NATO”, atâta timp cât are angajamente, a spus președintele american Joe Biden.
Angajamentele la care a făcut liderul SUA referire sunt cele adoptate de țările G7, care au lansat un cadru de furnizare a sprijinului militar și financiar, schimbul de informații clasificate și o promisiune de măsuri imediate în cazul în care Rusia va ataca din nou, conform The Washington Post.
Președintele SUA, Joe Biden, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, discută înaintea unei sesiuni de lucru privind Ucraina, în timpul summitului NATO, la Vilnius, 12 iulie 2023.
Europa Liberă explică pe larg cu ce pleacă Ucraina de la summitul NATO. De asemenea, Reuters prezintă câteva dintre principalele angajamente asumate de țările occidentale.
The New York Times scrie că, în pofida succeselor de la summitul NATO, rămân unele disensiuni, mai ales că Zelenski a venit setat să obțină mai mult, dar este amintit și cazul Suediei și împotrivirea Turciei.
În acest sens, The Washington Post scrie despre o declarație a ministrului britanic al Apărării, Ben Wallace, care a sugerat că Ucraina ar trebui să arate mai multă recunoștință pentru sprijinul militar occidental și să nu trateze aliații NATO ca pe Amazon.
„Le-am spus asta în iunie anul trecut, ucrainenilor, când am călătorit 11 ore (până la Kiev) pentru a primi o listă: «Nu sunt Amazon»”, a spus oficialul britanic.
Și alte redacții internaționale prezintă plastic situația de dinainte și după summit. Zelenski a țintit spre stele și a ajuns pe lună, relatează CNN, în timp ce BBC face referire la o melodie a trupei The Rolling Stones: „You Can't Always Get What You Want” / „Nu poți obține întotdeauna ceea ce îți dorești, dar dacă încerci, câteodată, obții ceea ce ai nevoie.”
O altă declarație a președintelui Biden, la finalul celor două zile intense, a fost să asigure aliații și Ucraina că SUA „nu vor ezita”, indiferent cât va dura războiul Rusiei. Președintele SUA pregătește NATO pentru un conflict de lungă durată, făcând o paralelă cu Războiul Rece, concluzionează NYT.
Din Rusia lui Putin a venit ieri o știre care stârnește zâmbete: Generalul „Armaghedon” se odihnește, de aceea nu a mai fost văzut în public, scrie The Guardian. Serghei Surovikin, care a condus anterior trupele rusești în Ucraina, nu a mai fost văzut în public de la revolta mercenarilor Wagner.
Alte știri
- Scriitorul ceh Milan Kundera a murit ieri la vârsta de 94 de ani. „Romanele lui captează dramele unui întreg secol și mai ales drama utopiei comuniste”, spune Matei Vișniec, la RFI.
- O lege adoptată la limită de Parlamentul European prevede ca țările membre să introducă măsuri de refacere a naturii pe o cincime din terenurile și mările lor până în 2030.
- Hackeri din China au exploatat o lacună de securitate din cloud-ul Microsoft și au spart conturile de e-mail ale departamentelor de comerț și de stat, inclusiv pe cel al secretarului pentru comerț Gina Raimondo, a cărei agenție a impus controale stricte ale exporturilor de tehnologii chinezești, scrie The Washington Post.
- Unul dintre cei mai importanți prezentatori de știri de televiziune din Marea Britanie, Huw Edwards, a fost identificat miercuri de soția sa ca fiind prezentatorul BBC acuzat în ultimele zile că a plătit mii de lire sterline unei persoane minore pentru fotografii cu caracter sexual explicit.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Pe mâine,
George