Cât de eficient este acest val de demiteri și cui folosește? Demiterile au fost făcute după ce tăvălugul dezvăluirilor risca să ajungă la vârfurile puterii politice.
Analiștii spun că cei demiși sunt doar pioni de sacrificiu, de care partidul se poate oricând dispensa, rezerva de cadre cu care partidele „mobilează” de regulă instituțiile după ce ajung la guvernare.
A fost doborât paravanul instituțional în spatele căruia s-a derulat afacerea anchetată acum de DIICOT. Unde duc, însă, toate aceste demiteri? Până în prezent, nicăieri, spun analiștii, câtă vreme cei responsabili politic nu dau niciun semn că ar fi dispuși să renunțe la funcții.
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că sacrificarea celor din eșalonul doi-trei de partid nu reprezintă decât „o încercare de a opri opinia publică, de a opri scandalul”, pentru a transfera interesul către alte persoane și de a-i proteja tocmai pe cei care au făcut numirile.
„Dar, între timp, situația a devenit din ce în ce mai gravă, informațiile din ce în ce mai clare, iar responsabilitățile politice sunt cât se poate de vizibile, mai ales în ceea ce privește Ministerul Muncii”, spune Cristian Pîrvulescu.
În opinia sa, ceea ce este accesibil opiniei publice este doar vârful aisbergului, pentru că situația este mult mai extinsă și nu privește doar azilele de bătrâni și instituțiile pentru copii.
„Este o situație generalizată, iar cauza este politizarea, iar cei care sunt responsabili în astfel de cazuri sunt politicienii. Într-o democrație, oamenii care au responsabilitatea își dau demisia. Nu discutăm acum despre responsabilități morale sau juridice. Discutăm despre responsabilitatea politică. Când instituția funcționează bine, politicianul rămâne în funcție. Dar când este un scandal, pentru a proteja instituția, pentru a proteja partidul, își dă demisia”, spune Pîrvulescu.
„Dacă nu-și dă demisia, înseamnă că poate pur și simplu controla atât instituția, cât și, mai ales, partidul sau - în orice caz - poate șantaja partidul, ceea ce este foarte grav”, conchide Cristian Pîrvulescu.
Pioni de sacrificiu
În scandalul „azilelor groazei” au fost suspendați, demiși sau li s-a cerut demisia mai mulți șefi de instituții care ar fi trebuit să știe și să intervină în căminele unde vârstnicii erau umiliți.
Printre aceștia, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Mihai Tomescu și vicepreședinta instituției, Adela Crăciun.
Lista e completată de directorul general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), Cristina Elena Anton.
În schimb, la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Ilfov, lucrurile sunt mai complicate pentru că funcționarii publici nu pot fi demiși înaintea unei anchete disciplinare.
Tot așa cum s-a autosuspendat și șeful DGASPC Ilfov, Bogdan Iulian Pîntea, care a făcut-o la cererea președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma. Și Mihaela Ungureanu, directorul general al DGASPC Sector 3 și-a cerut suspendarea. Suspendați, așadar, nu demiși. Ei nu pot fi demiși fără o cercetare disciplinară.
Diferența de la o demisie/demitere la o suspendare este de la pierderea funcției la reluarea ei după încetarea anchetei disciplinare, dacă rezultatul nu este unul nefavorabil celui suspendat sau dacă nu intervin alte considerente penale.
În schimb, directorul DSP Ilfov, Teodor Gabriel Negulescu, nu a așteptat să fie demis, el și-a dat singur demisia.
Marți seară, șeful Poliției Ilfov, comisarului șef Cristian Perșinaru, a demisionat și el.
Președintele Klaus Iohannis a spus marți că nu se poate pronunța asupra responsabilității politice. El a cerut măsuri dure împotriva vinovaților, în contextul în care o anchetă penală este deja în derulare la DIICOT, iar mai multe persoane au fost arestate.
Solicitat de jurnaliști, președintele a refuzat să se pronunțe împotriva celor vinovați politic. Întrebat dacă titularul de la Muncă ar trebui să demisioneze a spus că nu știe „cine se face vinovat politic”.
Pretextul GDPR
Zeci de vârstnici neajutorați au fost torturați, înfometați și umiliți, tratați ca o marfă, mutați și manevrați dintr-o locație în alta în beneficiul unei rețele infracționale, anchetate acum de procurorii DIICOT.
În ciuda avertismentelor jurnaliștilor de la Buletin de București și Centrul de Investigații Media și ale Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), de unde au pornit investigațiile în urmă cu luni bune, autoritățile nu au avut nicio reacție în tot acest timp.
În schimb, prin adresa 581/DGJ/31.03.2023 semnată de ministrul Marius Budăi, Ministerul Muncii a denunțat unilateral colaborarea cu CRJ pe motiv că ONG-ul care a semnalat dovezile terifiante ale tratamentelor inumane la care au fost supuși vârstnicii a încălcat normele GDPR, pentru că le-a expus acestora suferința.
Imaginile, spune CRJ, erau însăși dovada modului inuman în care erau tratate persoanele cu dizabilități de la Centrul Asociației „Sf. Gabriel cel Viteaz”, licențiat de ministerul condus de Marius Budăi.
În schimb, ministrul s-a arătat „contrariat” în prima sa ieșire publică de la izbucnirea scandalului de cât de frumos arată azilele în pozele din dosarele de acreditare, spre deosebire de realitatea din teren.
Atribuțiile ministrului și ale structurilor din subordine îl obligă la verificarea structurilor supuse acreditării.
În primă instanță, ministrul a susținut că este doar responsabilitatea Consiliului Județean Ilfov și a structurilor din subordine să facă controalele la azilele groazei. Pentru ca în final să ajungă să-i demită pe șefii acestor structuri.
Demiteri fără miză
Șefii structurilor din subordinea ministrului Budăi și de protecție socială au fost demiși, suspendați sau și-au dat demisia doar după ce scandalul a căpătat amploare.
Despre șefii lor se poate constata, din fișele de mai jos ori că sunt lipsiți de anvergură, ori că pur și simplu nu duc la cei anchetați în dosar. Și, atunci, cui a folosit îndepărtarea lor?
Cu o singură excepție, apropiată de Ilfov, pe raza căruia s-au produs grozăviile de la cămine, și a cărui prezență este identificată în stenogramele procurorilor.
Cristian Pîrvulescu spune că cei demiși/suspendați sunt doar paravanul instituțional în dosul căruia s-a derulat afacerea controlată politic.
Cel care a luat-o înaintea deciziei autorităților a fost Mihai Tomescu, preşedinte cu rang de secretar de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD).
Tomescu este prima persoană nevăzătoare din componența unui guvern român, licențiat în sociologie și numit la conducerea Autorității de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș.
„Tot ceea ce am făcut a fost să mă pun în sprijinul persoanelor cu dizabilități și să repun pe picioare o instituție care a pătimit atât de mult de-a lungul anilor”, a spus Tomescu, referindu-se la cele cinci reorganizări și desființări ale instituției în ultimii zece ani, care s-ar fi răsfrâns și asupra politicilor sociale din acest domeniu.
Și el a vorbit de „situația tragică” din azilele groazei și a spus că „monștrii care au avut aceste comportamente față de persoanele cu dizabilități trebuie să suporte consecințele legii”.
Mai mult, Tomescu a dat asigurări că „toate acțiunile noastre de control și monitorizare au fost realizate cu profesionalism și de echipe formate din oameni de înaltă calitate morală”.
El a spus încă de vineri că a luat act de decizia premierului de a fi destituit.
Luni, el a fost demis de premier, laolaltă cu vicepreședinta instituției, Adela Crăciun. Tomescu nu se află la prima demitere.
După ce-a fost numit la conducerea instituției de premierul tehnocrat Dacian Cioloș, Tomescu a fost menținut în funcție de cabinetele PSD care i-au succedat.
El a fost demis abia în noiembrie 2019, de premierul Ludovic Orban, când la conducerea Ministerului Muncii era Violeta Alexandru.
Tomescu a fost reinstalat la conducerea autorității când PSD a revenit la putere iar Marius Budăi a preluat portofoliul de la Muncă.
Un studiu al Băncii Mondiale realizat în perioada în care Tomescu a fost la conducerea instituției plasează România la coada Europei pentru modul în care (nu) îi protejează pe cei care ar trebui să ducă o viață cât mai aproape de normalitate.
Persoanele cu dizabilități nu-și găsesc un loc de muncă, incluziunea lor socială este zero, sărăcia și izolarea sunt cuvinte de ordine. Standardele românești nu sunt bazate pe rezultate, iar centrarea lor pe persoană, adică pe om, pe viața lui, nu pot fi verificate, spune Banca Mondială.
E drept că toate aceste politici publice nu pot fi imputabile unei singure persoane, nici măcar una cu rang de secretar de stat. Este nevoie de voință politică pentru a le pune în aplicare și pentru a schimba o realitatea din temelii.
În ciuda problemelor domeniului, autoritatea funcționează într-o clădire închiriată pentru care plătește lunar 15.000 de euro, pentru că statul nu este capabil să repare clădirea autorității, arăta o anchetă făcută de „România te iubesc” (ProTV) în luna aprilie a acestui an.
Aceeași autoritate a cheltuit 2,5 milioane de lei pentru a trimite 100 de funcționari în străinătate ca să vadă cum sunt tratate persoanele cu dizabilități în alte state.
De asemenea, Autoritatea cheltuie 45 de milioane de lei pentru înființarea Sistemului Național de Management privind Dizabilitatea.
La scurt timp de la emisiunea Pro TV, pentru atitudinea avută, Declic i-a cerut demisia lui Tomescu, pe motiv că „nu reprezintă situația reală a persoanelor cu dizabilități”.
Potrivit declarației de avere, Mihai Tomescu deține, împreună cu soția lui, un teren în intravilan de 190 de metri pătrați, o casă de 86 de metri pătrați, un apartament de 68,50 metri pătrați și un autoturism Mazda din 2016. Nu deține conturi și depozite bancare de peste 5.000 de euro, nici acțiuni sau alte active.
Are, în schimb, credite totale de 655.000 de lei, pentru care plătește rate între 3.500-4.000 de lei pe lună.
El a încasat anul trecut 10.983 lei ca manager în Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administratiei, 1.341 de lei de la Universitatea din București, unde este cadru didactic asociat, 13.980 de lei de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară unde este formator, 26.049 lei de la Ministerul Muncii, ca manager, și alți 95.860 lei ca președinte și secretar de stat al Autorității pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități.
Soția lui, Oana Mădălina Tomescu a câștigat anul trecut 102.924 lei de First Bank și 3.206 lei de la Universitatea din București, unde este consilier educațional. De la DGASPC Sector 6 a primit o indemnizație de handicap de 24.916 lei.
Odată cu pierderea funcției de la ANPDPD, Tomescu va rămâne fără sursa principală de venit pentru ratele la creditele făcute. Conturile sale nu arată că ar avea vreo legătură cu rețeaua infracțională, nici că ar fi avut beneficii de pe urma ei.
Nicio proprietate, opt specializări în asistență socială
Fostul vicepreședinte al ANPDPD, Adela Crăciun, cu rang de secretar de stat, a fost demisă odată cu Mihai Tomescu. Are 15 ani de carieră în domeniu. Vine din Mureș și a fost mai întâi asistent social, cu activitate în asistență socială la domiciliu pe care a acordat-o pentru Fundația Creștină Diakonia, filiala din Reghin, locul de baștină.
A urmat sociologia la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și are opt specializări, printre care: asistență socială, psihooncologie, îngrijire paleativă, în servicii sociale de suport, dar și în managementul resurselor umane, în legislația muncii și în tehnici de negociere.
Adela Crăciun are o cotă parte de 1/8 dintr-un apartament de 54 de metri pătrați, pe care-l împarte cu trei rude. Adică locuiește cu părinții.
Are un autoturism Volkswagen din 2015 și două indemnizații, de la ANPDPD și de ANPDPD Copii și Adopții.
De la prima, de unde a fost demisă zilele acestea, obținea 7.085 de lei pe lună (85.024 anual), iar de la cea pentru copii și adopții 1.392 pe lună, adică 16.714 pe an, cu mult mai puțin decât suma pe care o obținea lunar de la autoritatea de la care tocmai a fost demisă.
Adela Crăciun nu are credite, împrumuturi, plasamente, terenuri sau alte proprietăți.
„A fost o lecție de viață! Cel mai intens capitol al vieții mele! […] România și-a asumat reforma sistemului de dizabilitate și adevărul este că nu poți face reformă fără a zgudui sistemul din temelii, asta se întâmplă acum. Este regretabil însă că această schimbare este rezultatul unei situații atât de lipsită de umanitate și etică”, spune Adela Crăciun la primirea deciziei de eliberare din funcție.
De altfel, decizia nu precizează niciun motiv al demiterii sale.
Ea spune că a tras toate semnalele de alarmă posibile, că a făcut controale și monitorizare și că a făcut tot ce i-au permis funcția, atribuțiile delegate și ROF-urile” (regulemente de organizare și funcționare).
Am încercat să obținem atât de la Adela Crăciun cât și de la Mihai Tomescu, atât direct cât și prin apropiați, un punct de vedere, dar nu am primit niciun răspuns.
A fost sau n-a fost control
Demisia șefului de la Direcția de Sănătate Publică Ilfov ar fi fost cerută de premier tocmai pentru că DSP Ilfov a făcut un control în luna februarie la „azilele groazei” și nu ar fi raportat nicio problemă.
Negulescu a demisionat din proprie inițiativă luni, fiind primul demisionar în scandalul azilelor. El susține că, dimpotrivă, nu doar că și-a făcut datoria, dar că a dat șapte amenzi centrelor în care au avut loc abuzurile.
Numai că sancțiunile au fost date pentru abateri minore, iar superiorul său ierarhic, ministrul Sănătății Alexandru Rafila, a spus că ministerul pe care-l conduce nu are o responsabilitate directă în acest caz.
Odată cu Negulescu, premierul ar fi cerut să fie demiși și șefii de la Poliția Ilfov și cei de la Voluntari și Afumați, pe raza cărora se află căminele.
Potrivit declarației sale de avere, Negulescu are în proprietate, împreună cu soția lui, avocatul Geanina Negulescu, două terenuri, unul agricol și unul în intravilan, primul de 4,5 hectare, iar celălalt de 550 de metri pătrați, un spațiu comercial de 70 de metri pătrați, o casă de vacanță de 140 de metri pătrați, două apartamente, unul de 88,42 de metri pătrați și unul de 51,97 de metri pătrați, un credit de 78.000 de lei, la un salariu de 9.800 de lei pe lună.
Soția lui are venituri anuale din activitatea de avocat de 376.034 lei, adică de peste 31.000 de lei pe lună.
Cei doi soți mai obțin venituri și din închirierea apartamentelor, cu câte 1.350 de euro pe an și a spațiului comercial, cu 35.640 lei, dar și din arenda celor două terenuri, pe care obțin câte 4.000 de lei anual.
Informatorul violatorilor
Și șeful Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Ilfov, Iulian Pîntea, și-a dat demisia.
Șeful de la Protecția Copilului Ilfov este, probabil cel mai aproape de rețeaua infracțională anchetată acum de procurorii DIICOT în dosarul azilelor groazei, pentru că numele său apare în stenogramele procurorilor care au făcut marți percheziții la trei centre de asistență socială private din Ilfov.
El este judecat într-un alt dosar pentru că a folosit informațiile de serviciu în favoarea infractorilor.
Pe scurt, și-a pus o inspectoare din subordine să dea informații grupului din care făcea parte primarul din Ștefăneștii de Jos, judecat pentru că a violat o fetiță de 12 ani.
De la Cinema Melodia din Dorohoi, la Agenția de Plăți
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) a fost până de curând condusă, din aprilie trecut, de Cristina Elena Anton, care a fost numită director general cu rang de secretar de stat la propunerea ministrului Budăi. Amândoi provin din Botoșani și ambii sunt membri PSD.
Și Cristina Anton a fost demisă în scandalul azilelor groazei.
Potrivit declarației de avere, Cristina Anton câștiga anual 78.561 lei de la Agenția de plăți și alți 27.512 de lei ca expert al aceleiași agenții.
De asemenea, Cristina Anton este membru în Consiliul de Administrație al Institutului „Victor Babeș”, de unde câștigă annual 8.425 lei, iar din cursuri de formare profesională mai câștigă sume între 300 și 1.012 lei annual.
Ea deține, împreună cu soțul ei, un teren în intravilan de 440 de metri pătrați, mai multe terenuri extravilane de 16.875 metri pătrați, o casă de locuit de 218 metri pătrați, o mașină Audi A6 din 2015, un ATV achiziționat în 2020 și fonduri de investiții în valoare de 102460 lei.
Anton nu avea până de curând un CV pe site-ul instituției, dar Fanatik scrie că între 2010-2017 a fost angajată la Societatea de Servicii Publice Locale din Dorohoi pe funcția de șef punct de lucru la cinema Melodia.
Anterior fusese angajată la cabinetul fostului parlamentar PSD, Andrei Dolineaschi.
Anton a mai trecut și prin consiliul de administrație al Nova ApaServ Botoșani, de unde încasa un salariu de 13.282 lei, dar și în consiliul local Dorohoi, de unde a ajuns în 2017 director al Casei de Pensii Botoșani.
În 2015 nu avea nicio proprietate și niciun cont de economii, pe atunci fiind doar consilier parlamentar și expert în formare la o firmă privată.
În 2017 avea un autoturism Audi A6, când câștiga 7.870 lei de la Servicii Publice Dorohoi și 38.312 de la Casa de Pensii, dar contractase deja două credite de 140.000 de lei. Peste doar patru ani avea mai multe terenuri intravilane și o casă de locuit.
Tot în 2021 vinde un bun imobil către Cofetăria Dorohoi cu 1.113.750 de lei. Cofetăria avea în 2019 o cifră de afaceri de 42.000 de euro, însă în 2021 cifra sa de afaceri ajunge la 1,7 milioane de lei, cu un profit net de 1,5 milioane de lei și doi angajați, arată sursa citată.
În cazul Agenției de Plăți Ilfov, situația este mai complicată, demiterea funcționarilor angajați cu concurs fiind mai dificilă, așa că a fost constituită din ordinul ministrului Muncii o comisie de disciplină care va analiza modul în care a fost gestionată situația de la cele trei azile.
CRJ și Declic cer demisia miniștrilor Budăi și Firea
În ciuda probelor făcute publice de Centrul pentru Resurse Juridice, care arată modul în care ministrul Muncii, Marius Budăi, a încercat să mușamalizeze realitatea terifiantă din „azilele groazei”, premierul Ciolacu l-a desemnat să discute cu reprezentanţii cultelor pentru sprijinirea victimelor de la azilele groazei.
Demisia lui Budăi a fost cerută de CRJ, organizația căreia ministrul Budăi îi interzicea accesul în azilele groazei pe motiv de GDPR, dar și printr-o petiție Declic.
Solicitarea CRJ este una documentată și probează complicitatea ministrului Budăi, felul în care a încercat să ascundă abuzurile din „azilele groazei”, preocupat să-i îndepărteze de ele pe cei care dezvăluiau aceste abuzuri.
Petiția Declic intitulată „Miniștrii groazei. Afară cu Budăi și Firea”, semnată în mai puțin de 24 de ore de peste 20.000 de oameni, cere demisia ministrului Muncii, dar și pe cea a ministrului Familiei, Gabriela Firea.
Declic spune că cei doi miniștri nu doar că știau despre căminele groazei și nu au făcut nimic, „dau au abuzat de puterea funcțiilor pentru a ascunde și a distruge orice încercare de a pune capăt tratamentului inuman.”
„Marius Budăi vorbește arogant despre nevoia unui moment zero, de la care să reconstruim întregul sistem. În același timp, a rupt protocolul cu Centrul de Resurse Juridice (CRJ), singura organizație care verifica temeinic, de peste douăzeci de ani, condițiile din azile.
Gabriela Firea se luptă cu toată lumea și amenință cu procese în stânga și în dreapta, în timp ce sora și soțul ei sunt implicați direct în această poveste traumatizantă pentru toată țara”, se mai arată în petiție.
În jurul celor doi, PSD a făcut zid protector.
