Doamna ministru de externe Ramona Mănescu a participat luni, la New York, la summitul ONU privind Acțiunea Climatică. Dar nu doar că a participat, ci chiar a făcut auzită vocea unică, răspicată a României: “Răspunzând apelului secretarului general al ONU, România a anunţat intenţia de a se alătura unor iniţiative concrete de luptă împotriva efectelor schimbărilor climatice, inclusiv angajamente care au la bază factori sociali şi politici. România sprijină, de asemenea, întărirea cooperării globale şi adaptarea efectivă la schimbările climatice având în vedere impactul acestora asupra populaţiei, dar şi a economiilor naţionale”.
Ce bine a spus-o! Ne-a emoționat. Avem frunțile pline de lacrimi. Nu s-a văzut atâta curaj, hotărâre și demnitate la un reprezentant al statului roman de când Regele Mihai a întors soarta războiului în ‘44. Nici Regina Maria, atunci când a făcut România Mare, trăgându-i de guler pe mai marii lumii prin capitalele europene, nu a dovedit așa implicare ca Ramona Mănescu, fostă ALDE, acum PSD.
Pe perioada în care s-a citit acest comunicat la ONU în Harghita, Covasna, Suceava, sau aiurea prin România, s-au tăiat ilegal sute de copaci de către hoții de lemn sau legal, de către companiile austriece care activează în domeniu. Ca să impresionăm, noi, românii, puteam să scriem mesajul ecologist pe un deal despădurit proaspăt, din bușteni doborâți, așa cum scriau pe vremuri copilașii, cu spinările lor, pe stadioane PARTIDUL, CEAUȘESCU, ROMÂNIA. Făceam ceva frumos, elegant, ecologic.
Noi avem realizări concrete în lupta cu schimbările climatice, mult mai clare decât are Suedia, de exemplu, țara de baștină a fetiței activist de mediu care a impresionat planeta cu discursul ei hotărât și amenințător la adresa politicienilor nechibzuiți. Pe noi, Românii, în lupta asta cu poluarea și factorii poluatori ne-a ajutat cel mai mult sărăcia. Așa, de pildă, în timp ce liderii lumii consumă mii de tone de kerosen ca să se plimbe cu avionul pe la summituri împotriva încălzirii globale, sate întregi din Moldova sau Bărăgan fac turte pe plită și măncare la sobă ca acum 150 de ani în Suedia. N-au gaz, n-au mașini, n-au bani, n-au speranțe. Cel mai mare poluator al lor este vaca sau ce animal o mai fi prin bătătură. În parcarea fiecărui bloc din țara asta există cel puțin o puternică mișcare ecologistă formată din sărmani pensionari, care pornesc Dacia 1300 din ’81, de două ori pe an, cât să treacă plugul la deszăpezire. Românii aceștia, țărani sau pensionari, luptă cu încălzirea globală de zeci și sute de ani, fără să știe. Neam de neamul suedezei nu a văzut așa atașament față de natură și ecologie.
Deci, facem invitația fierbine celor care vor să protejeze planeta, să vină în țara noastră ca să vadă adevăratele dezastre ecologice produse de hoții de păduri, dar și de interesele nerușinate ale unor entități economice sprijinite de incompetența unor autorități care vorbesc frumos la ONU, dar nu fac mai nimic acasă.
Acesta este un text satiric, iar opiniile exprimate de autori nu coincid, nepărat, cu poziția Radio Europa Liberă.