Criza din Ucraina | SUA și NATO întăresc flancul de Est. 8.500 de soldați americani, puși în alertă

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a emis ordinele de pregătire pentru trimiterea trupelor la comanda președintelui american, Joe Biden. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby a transmis că nicio decizie finală de alocare a trupelor pe flancul de Est nu a fost luată.

Între timp, președintele Joe Biden a anunțat într-o conferință de presă că SUA și aliații lor europeni sunt în acord „total” cu privire la maniera de abordare a crizei din Ucraina.

„Am avut o întâlnire foarte, foarte, foarte bună - unanimitate totală cu toți liderii europeni”, a declarat președintele SUA, după videoconferința cu aliații europeni.

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a făcut un comentariu similar după întâlnirea cu liderii SUA, Italiei, Poloniei, Franței, Germaniei, Consiliului European, Comisiei Europene și NATO.

„Liderii au fost de acord că, în cazul în care se va produce o nouă incursiune rusă în Ucraina, aliații trebuie să adopte reacții rapide ca pedeapsă, inclusiv un pachet de sancțiuni fără precedent”, a precizat Downing Street într-un comunicat.

NATO a anunțat, de asemenea, luni că va mobiliza și trimite mai multe trupe pe flancul de Est al teritoriului apărat de organizație, în urma creșterii temerilor cu privire la o posibilă intervenție militară rusească în Ucraina.

„NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a-și proteja și apăra alianții, inclusiv prin consolidarea flancului de est al alianței. Vom răspunde mereu la orice deteriorare a securității din zonă”, a transmis într-un comunicat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg.

Într-o notă similară, prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a avertizat Rusia că orice intervenție militară în Ucraina va fi „dezastruoasă” și o „afacere dureroasă, violentă și sângeroasă” pentru Putin. Johnson a anunțat că Marea Britanie coordonează crearea unui pachet de sancțiuni economice împotriva Rusiei și a reafirmat, încă o dată, sprijinul față de independența teritorială a Ucrainei.

Acesta avertizează că ultimele comasări ale trupelor rusești în apropiere de granița cu Ucraina riscă să ducă la o ocupare rapidă a Kievului.

„Informațiile sunt clare că există 60 de grupuri de luptă ruse la granițele Ucrainei, planul pentru un război fulger ce ar putea distruge Kievul fiind unul pe care toată lumea îl are în vedere”, a continuat Boris Johnson.

„Trebuie să fim foarte clari încă de la început cu Rusia că o invazie ar fi un pas către dezastru”, a avertizat premierul britanic.

Cu doar câteva ore înainte de declarațiile date de Johnson, Marea Britanie a decis retragerea a jumătate din personalul diplomatic al ambasadei de la Kiev, o măsură descrisă de mai mulți oficiali ca fiind de precauție.

Tot luni, Consiliul Uniunii Europene a condamnat amenințările militare venite din partea Rusiei și i-a cerut acesteia să detensioneze de urgență situația de la granița cu Ucraina și să respecte dreptul internațional.

„Consiliul reafirmă sprijinul neclintit al Uniunii Europene pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a celorlalți parteneri ai noștri din vecinătatea estică”, s-a arătat în comunicatul dat luni, 24 ianuarie 2022, de Consiliu.

În ultimele zile, tot mai multe state membre NATO au anunțat că vor trimite trupe și echipament militar în Ucraina pe fondul relațiilor tot mai tensionate cu Rusia:

• Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică și urmează să mobilizeze patru avioane de luptă F-16 în Lituania;
• Spania trimite nave pentru a se alătura forțelor navale NATO și ia în considerare desfășurarea de avioane de luptă în Bulgaria;
• Franța și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România;
• Olanda va trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria începând cu luna aprilie și își mobilizează trupele la sol și o navă de război.

Pentru prima de la Războiul Rece, Statele Unite au trimis portavionul Harry S. Truman sub comanda NATO în patrulă în apele mării Meditarene.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat decizia Statelor Unite, numind-o „un semn puternic de unitate transatlantică” și adăugând că „NATO va face întotdeauna ceea ce este necesar pentru a proteja și apăra toți aliații”.

Cu toate acestea, unii actori importanți, precum Germania, încă se sfiesc să-și arate susținerea față de Ucraina în fața unui conflict militar. În weekend, șeful marinei germane, viceamiralul Kay-Achim Schoenbach, a demisionat după ce acesta a declarat că Putin merită respect și că Ucraina nu va recâștiga niciodată Crimeea, anexată în 2014 de Moscova.

Fotogalerie | Noi imagini din satelit arată mobilizarea masivă a Rusiei la granița cu Ucraina

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării german a transmis că afirmațiile fostului șef al marinei nu reflectă poziția Germaniei față de situația geopolitică din Ucraina.

„Amiralul Schoenbach va avea ocazia să-și exprime părerile ministrului apărării”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Însă afirmațiile făcute de Schoenbach nu par decât să reafirme poziția blândă a Germaniei în contextul tensiunilor militare din Europa. În condițiile în care America și tot mai multe state europene trimit ajutor militar Ucrainei și mobilizează trupe sau armament militar în estul Europei, Germania promite Ucrainei un singur spital militar de campanie în fața unui conflict cu Rusia.

Secretarul american de stat, Antony Blinken, a luat apărarea Berlinului în fața criticilor venite din partea Ucrainei și a transmis că nu are „nicio urmă de îndoială” că Germania se va opune pe viitor acțiunilor Rusiei.

„Dacă un singur soldat rus pătrunde în Ucraina într-un mod agresiv, acest lucru va declanșa un răspuns rapid, sever și unit din partea noastră și a Europei”, a spus Blinken într-un interviu pentru CNN.

Pe fondul diferențelor dintre aliații NATO, Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a discutat luni cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre felul în care Uniunea Europeană și Ucraina pot detensiona relația cu Rusia. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu va ceda provocărilor venite din partea Kremlinului și va rămâne calmă în contextul crizei alături de partenerii ei.

Un soldat ucrainean, aflat în apropiere de satul Novomykhalivka, regiunea Donețk, Ucraina, teritoriu controlat de separatiștii pro-ruși. Fotografie realizată vineri, 21 ianuarie 2022.

„Sunt recunoscător președintelui Consiliului European și liderilor țărilor UE, ai căror diplomați au ales să rămână în Ucraina și să ne susțină în munca de zi cu zi”, a afirmat Zelenski, făcând referire la anunțul de mai devreme a Statelor Unite și Marii Britanii de a-și retrage o parte din diplomații din țară.

Ce ar însemna un război pe teritoriul Ucrainei

Armata Ucrainei este mult mai bine pregătită să facă față unei noi invazii a Rusiei după cea din 2014, când rușii au anexat Crimeea.

Primul ajutor militar, în valoare de 200 de milioane de dolari dat de către Statele Unite Ucrainei în 2022 a ajuns sâmbătă în Ucraina, în contextul situației tot mai tensionate cu Rusia. Anul trecut, Statele Unite au oferit echipament militar de apărare țării în valoare de 650 de milioane de dolari.

Alte țări, precum Marea Britanie, s-au oferit să ajute Ucraina cu sisteme ușoare de arme defensive antiblindate, precum lansatoarele de rachete.

Cu toate că noul echipament militar nu ar putea pune capăt războiului dintre cele două țări, rachetele, cunoscute sub denumirea de arme antitanc ghidate, ar putea încetini ofensiva Rusiei.

Un soldat ucrainean manevrează un sistem de rachete Javelin în timpul unui exercițiu militar de lângă Rivne, Ucraina, 26 mai 2021.

Unele tancuri rusești sunt echipate cu mai multe tehnologii de autoapărare în fața lansatoarelor de rachete. Folosirea lor ar deveni, însă, dificilă în zonele urbane ale Ucrainei, unde asalturile ucrainenilor asupra infanteriei rusești ar putea fi mult mai spontane și imprevizibile decât cele desfășurate pe un teren deschis.

În acest caz, una dintre puținele soluții la îndemâna armatei Rusiei ar fi acela de a bombarda masiv pozițiile armatei ucrainene.

„În termeni simpli, modul de război rusesc este acela de a distruge inamicii cu foc de artilerie în masă și de a rade orice urmă de supraviețuire cu ajutorul infanteriei”, a declarat Amael Kotlarski, editorul seriei de reviste Janes Infantry Weapons.

Rusia s-a folosit în trecut de aceasta tehnică militară în războiul din Cecenia, când trupele rusești au ras de pe suprafața pământului capitala acesteia, Groznîi. Zeci de mii de oameni, marea majoritate a acestora civili, au murit în urma conflictelor din anii ’90.