Dragoș Pîslaru: Decât să dăm vouchere, mai bine actualizam salariul minim cu inflația

Persoanele care câștigă salariul minim pe economie în țările membre UE trebuie să își poată asigura condiții demne de trai. Este firul roșul al Directivei europene negociată în aceste zile la Bruxelles, între Comisia Europeană (CE), Consiliul UE și Parlamentul European (PE).

În România sunt aproape 1.3 milioane de salariați încadrați cu salariul minim pe economie, 1.524 de lei net (începând cu 1 ianuarie 2022). Adică peste 20% din totalul persoanelor active.

Directiva, care urmează să fie adoptată până în luna iulie, va stabili mecanisme de îmbunătățire a negocierilor salariale între patronate și reprezentanții angajaților și va introduce criterii clare de stabilire și actualizare a salariului minim, a spus europarlamentarul Dragoș Pîslaru, într-un interviu acordat Europei Libere.

Dragoș Pîslaru (al doilea din dreapta) a prezidat negocierile de la Bruxelles, pe tema Directivei cu privire la salariul minim în Europa.

Din acest an, europarlamentarul este președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă din PE și a prezidat în această săptămână negocierile dintre Consiliul Europei și Parlamentul comunitar.

Directiva nu va putea stabili un salariu minim unitar în UE

Demersurile pentru noua Directivă au fost inițiate de către CE încă din toamna lui 2020.

Inițiativa are în centru ideea de salarii minime adecvate și va fixa câteva obligații pentru statele membre: să promoveze negocierile salariale colective, să respecte proceduri standard atunci când stabilesc / actualizează salariile minime și să îmbunătățească gradul de protecție pe care îl oferă aceste venituri.

De asemenea, statele UE vor trebui să colecteze și să transmită Comisiei date care să permită monitorizarea aplicării măsurilor.

Chiar dacă este cunoscută generic drept Directiva salariului minim european, aceasta nu va putea introduce un salariu minim unitar. În schimb, va determina statele membre să stabilească un nivel minim de salarizare care să asigure condiții de trai demne pentru lucrători, a declarat recent comisarul european pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit.

„Nu prescriem un salariu minim pentru toți, Luxemburg, România sau Bulgaria”, dar „dacă oamenii muncesc, trebuie să aibă condiții de trai demne, din munca lor”, a spus comisarul, într-un interviu pentru presa română și bulgară.

În interviul pentru Europa Liberă, Dragoș Pîslaru a detaliat prevederile Directivei aflate în negociere la Bruxelles și a explicat ce efecte poate avea asupra salariului minim din România.

Principalele declarații ale lui Dragoș Pîslaru:

• Dacă se stabilește că inflația sau evenimentele economice duc la depășirea unui prag, de exemplu cu peste 5%, atunci să trebuiască să faci încă o actualizare, automat.
• În loc să trebuiască să dau vouchere mai degrabă aș fi mers pe o măsură care să acopere această erodare a puterii de cumpărare a românilor (inflația a sărit de 10% în martie), unde e cel mai ușor de 'pus pe masă', la partea salarială.
• Să evităm situațiile de abuzuri: companii în care se lucrează peste program, nu se plătesc ore suplimentare, nu se acordă pauzele necesare odihnei, deci practici abuzive.

Europa Liberă: Care sunt punctele unde există încă divergențe de opinie în negocierile Consiliu - Parlament - Comisie pe tema directivei cu privire la salariul minim în UE?

Europarlamentarul conduce Comisia pentru Ocuparea forței de muncă din PE

Dragoș Pîslaru: Există mai multe puncte sensibile. Primul se referă la dialogul social din statele membre, mai exact la cât anume ar trebui să acopere într-un cadru de negociere între partea patronală și cea sindicală.

Ambiția sindicatelor la nivel european, care influențează și poziția grupurilor politice de stânga, s-a dus destul de sus. Se discută de un nivel 80%, de atins într-o anumită perioadă de timp de toate statele membre și de un plan de acțiune concret, prin care să se ajungă la negocieri colective încât să setezi salariile minime în diverse sectoare.

Sunt divergențe de opinie, pentru că sunt țări care au deja această practică foarte dezvoltată. În Austria spre exemplu, 98% din ce înseamnă salarii pe sectoare și ramuri economice sunt stabilite prin negociere între partenerii sociali. La fel, în țările scandinave Guvernul nu are ce căuta în stabilirea salariilor.

Europa Liberă: Adică 80% din joburi să fie vizate de acest dialog sindicate - patronate?

Dragoș Pîslaru: Sunt două sisteme prin care poți să ajungi la salarii decente și adecvate, așa cum se cere în Directivă, încât să se evite zona de sărăcie la locul de muncă. Unul este prin negocieri între partenerii sociali, iar celălalt este prin stabilirea unui salariu minim brut, ceea ce e reglementat la nivel național.

Al doilea punct sensibil se referă așadar la salariile minime brute în plată, așa cum sunt cunoscute în România.

Exisă pe masă niște criterii, cerute de 8-9 ani de Comisia Europeană inclusiv în recomandările de țară către România, cum ar fi creșterea economică, productivitatea la nivel național, inflația, se discută și de coșul de consum. Se negociază așadar elementele care să fie luate în calcul atunci când se stabilește, dar și când se actualizează salariul minim.

Cu alte cuvinte, persoanele care sunt la acest nivel scăzut de salarizare să știe că nu poate exista situația în care economia merge bine, dar ele nu simt nimic din această creștere economică, sau în sens invers, din lucrurile care țin de inflație.

Europa Liberă: Majoritatea criteriilor pe care le-ați enunțat - productivitate, inflație, creșterea economică prognozată, au fost luate în calcul și la ultima modificare a salariului minim în România, intrată în vigoare în ianuarie. Care e atunci noutatea? Sunt și alte criterii vehiculate?

Dragoș Pîslaru: Există criterii legate de coșul de consum, aduse de zona de stânga, adică să faci o legătură între salariul minim și cât îți trebuie de fapt ca să ai o viață decentă.

Pe de altă parte, aceste criterii pe care le-ați enumerat se aplică mai mult sau mai puțin științific. Când se face comunicatul de presă spun că au luat în calcul asta, asta și asta, dar nu există o formulă în spate sau o predictibilitate. De obicei se duc sindicatele la Guvern și cer o anumită sumă, se duc și patronatele și cer să nu fie atât de mare suma respectivă.

Dar nu a existat până la urmă o înțelegere cu privire la care sunt aceste criterii care să intre în practica de stabilire și actualizare a salariului minim.

Europa Liberă: Ce efect concret poate să aibă această directivă într-o țară precum România, câtă vreme nu se poate impune un salariu minim unitar la nivel european?

Dragoș Pîslaru: E bine de precizat că nu discutăm de un salariu minim (unitar, n.red.), nu s-ar putea întâmpla, pentru că și puterea de cumpărare variază de la țară la țară.

Directiva va permite în schimb creșterea nivelul de acoperire a dialogului social și asumarea de către patronate și sindicate nu a unui rol de lobby către Guvern, ci a unor discuții între cele două părți, asupra modului în care vor să se dezvolte lucrurile în țară. E vorba de transparență și de predictibilitatea procesului de stabilire a salariului minim.

Miza este ca odată ce aduci aceste măsuri numărul muncitorilor care lucrează 8 ore pe zi și totuși nu reușesc să aibă un venit corespunzător să scadă, prin aplicarea acestor criterii care conduc la înnoirea în timp a acestui salariu minim, să limiteze sărăcia în muncă.

Europa Liberă: Potrivit barometrului Eurostat din ianuarie, România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE (515 euro), în timp ce un grup de 6 state au salarii de peste 1.500 de euro. Este reducerea discrepanțelor salariale dintre state un obiectiv? Dacă da, cum poate fi realizat?

Dragoș Pîslaru: Conform Tratatului UE, aceasta nu are competențe de a stabili nivelul de salarizare. Ce poate să facă este să intervină pentru a reduce inegalitățile și a asigura o formulare mai bună.

De aceea ideea aceasta de salariu minim ar trebui să fie într-adevăr stabilirea în 'bătătura' fiecărui stat membru, dar pe de altă parte, odată ce tu stabilești acești indicatori sau regulile de dialog social, evident va exista o tendință clară de reducere a polarizării între cele mai mari și cele mai mici salarii în Europa. Directiva va aduce în primul rând claritate.

Europa Liberă: În ce măsură afectează contextul global al creșterilor de prețuri și a scăderii puterii de cumpărare această inițiativă?

Dragoș Pîslaru: Dacă Directiva va fi adoptată pe timpul președinției franceze (până la 1 iulie) înseamnă că Guvernul României va avea la dispoziție o perioadă de armonizare și de transpunere în legislația națională, în care va trebui să explice care este formula de stabilire a salariului minim pe care o ia în calcul.

Depinde și ce iese din Directivă, dacă va fi inflația unul dintre factori, va fi o chestiune clară, și lumea va ști că se va regăsi în creșterea salarială, nu mai trebuie să fie rezultatul unor negocieri impulsive, sau să aștepte alegerile.

Europa Liberă: La majorarea salariului minim aplicată din acest an s-a luat în calcul o inflație de 5%, ori aceasta a depășit în martie pragul de 10%, deci dublu. Odată cu noua Directivă, se va putea corecta salariul minim din mers, ori să se ia în calcul o marjă mai mare pentru rata inflației?

Dragoș Pîslaru: În general se ia în calcul prognoza de toamnă, iar România va menține probabil actualizarea o dată pe an. Ceea ce Directiva încurajează este ca, dacă se stabilește că inflația sau evenimentele economice duc la depășirea unui prag, de exemplu cu peste 5%, atunci să trebuiască să faci încă o actualizare, automat.

Nu aș merge pe ideea că să faci asta lună de lună, are și implicații de birocrație internă, dar ce aș face cu siguranță e să iau în calcul ca în cazul unor șocuri să pot să flexibilizez această măsură.

Adică în loc să trebuiască să dau vouchere și să numesc asta pachetul de sprijin pentru România, mai degrabă aș fi mers pe o măsură care să acopere această erodare a puterii de cumpărare a românilor, unde e cel mai ușor de 'pus pe masă', la partea salarială. Și să dau vouchere doar în cazul celor care nu sunt salarizați, nu au cum să beneficieze de o astfel de compensație.

Europa Liberă: Poate contribui Directiva la o transparență cu privire la cunoașterea întregii sume salariale a unui angajat? Adică el este încadrat de angajator cu salariul minim, dar în fapt câștigă mai mult...

Dragoș Pîslaru: Directiva nu se ocupă de plăți informale, însă la capitolul de dialog social, mergând pe ideea că reprezentanții angajaților au discuții cu reprezentanții patronatelor, ai conducerii companiilor, sau discuția clasică patronate-sindicate, lucrurile vor merge în direcția de transparentizare.

Prerogativa finală române discuția între angajator și angajat, dar dialogul social dă această valență a evitării abuzurilor și a lucrurilor care ar putea să creeze o neîncredere în procesul de salarizare în România.

Asta e însă o bună practică, noi suntem departe, nici sindicatele nu sunt la un nivel foarte dezvoltat și patronatele suferă, iar nivelul de acoperire a dialogului social este undeva la 23%.

Europa Liberă: Foarte departe de acea țintă de 80%, fie 70%, nivel sub care comisarul european Nicolas Schmit spunea că se impun măsuri de recuperare a acestui deficit... Poate fi recuperat acest decalaj? Impresia este că inclusiv în companii private, sindicatele, ori nu prea există, ori sunt 'galbene', adică mai mult de formă și se aliniază politicii companiei...

Dragoș Pîslaru: Noi suntem într-o situație în care încă avem o neîncredere în mișcarea sindicală, din cauză că au fost scandaluri legate inclusiv de patrimoniu, UGSR (sindicat unic în România comunistă, desființat în 1990, reînființat în 2010, n.red.) și alte lucruri care au erodat cumva rolul lor. Patronatele, la rândul lor au fost într-o discuție de reprezentativitate.

Discutăm încă de o repoziționare necesară a acestui dialog social, care ar trebui să aibă efecte pozitive pe piața forței de muncă.

Există extreme și extreme. Nici nu trebuie să ajungi într-o dictatură a mișcărilor angajaților, a sindicatelor asupra celor care își asumă riscuri pentru a crea bunăstare în economie, asupra antreprenorilor, dar nici în sensul celălalt, să nu poți să urmărești care sunt drepturile pe care cineva care își dedică o treime din timpul unei zile ar trebui să le aibă.

Mi se pare important să construim, nu se pune problema România să ajungă la un prag de 80% de dialog social într-un an-doi, dar Directiva va zice: 'arată-mi ce faci în această direcție, cum vrei să crești acest climat de încredere și rolul actorilor sociali?'.

Europa Liberă: Și de unde se poate începe, în opinia dumneavoastră? De la (re)înființarea unor sindicate pe bune în companii, sau o agendă mai clară a federațiilor sindicale?

Dragoș Pîslaru: Aici problema fundamentală este - și asta este o altă discuție dacă vorbim doar de sindicate și de asociații ale angajaților, e o dezbatere importantă - ca în ceea ce înseamnă piața forței de muncă în România este să evităm situațiile de abuzuri.

Existau situații, relatate și în media, cu anumite companii de confecții în care se lucrează peste program, nu se plătesc ore suplimentare, nu se acordă pauzele necesare odihnei, deci practici abuzive.

Soluția în acest moment este ca angajații care nu au nicio educație extraordinară, nici disponibilitate financiară mare, să dea în judecată, sau să raporteze autorităților aceste lucruri. Asta este dificil și de aceea este util să niște structuri sindicale sau asociative care să poată să îți promoveze și apere niște drepturi.

Europa Liberă: Ar fi util așadar un dialog particular, între angajați și patronat la nivel de companie în parte?

Dragoș Pîslaru: Da, ideea este că aceste tipuri de discuții cădeau în irelevanță pentru că statul se trezea și mai modifica salariul, sau băga o chestiune care schimba într-un sector lucruri care aveau impact asupra salariului.

Europa Liberă: Înțeleg că dezideratul Directivei este ca nivelul salariului minim să reprezinte totuși 50% din cel mediu din fiecare țară. Ce se întâmplă însă cu discrepanțele dintre domenii? În România, în IT spre pildă salariul mediu era de 8.600 de lei net, în timp ce în industria textilă de pildă e un cu totul alt nivel...

Dragoș Pîslaru: Asta a fost o altă solicitare pusă pe masă, nu vă pot spune dacă va trece sau nu. Este din nou o chestiune care ține foarte mult de abordarea doctrinară de stânga, că trebuie să existe o egalitate, o reducere a inegalităților. Din perspectiva mai de centru-dreapta se vorbește de echitate.

Adică dacă tu livrezi ceva societății care are o anumită utilitate ar trebui să fii remunerat corespunzător pentru utilitatea respectivă. Dacă tu ești croitor și ai niște produse haute-couture, s-ar putea să fii plătit mai bine decât un om din IT. Dacă însă ai o valoare adăugată mai redusă s-ar putea să fie mai dificil să fii plătit mai bine decât un angajat din IT.

Ce e însă important e că dacă tu, croitor sau în IT, să nu fi tratat de cel unde ești angajat să fii tratat ca un 'negru pe plantație'.

Europa Liberă: În ce măsură are România o poziție unitară pe tema noii Directive? Mă gândesc că inclusiv dumneavoastră ați fost ales din partea USR-Plus, care acum e în opoziție la nivel intern...

Dragoș Pîslaru: În calitate de președinte de Comisie, cumva poziția mea politică este neutralizată în Parlamentul European. Eu ar trebui să asigur medierea grupurilor politice, nu mă exprim din partea Renew (grupul europarlamentar din care face parte, n.red.) decât în alt context, în procesul de negociere sunt complet neutru.

România nu a avut o poziție vehementă pe acest subiect, în sensul că a mers mai degrabă pe abordarea clasică, s-a orientat care e poziția celorlalte state membre, încotro merge majoritatea și să vadă în ce direcție merg negocierile.

M-aș fi bucurat, așa cum m-ați sunat dumneavoastră, măcar să am niște consultări cu cineva de acasă pe acest subiect, ca să vedem în ce direcție merge interesul României. Au existat la un moment dat niște proteste ale sindicatelor legate de niște documente, dar nimic care să arate că asta este poziția României.

Europa Liberă: Deci nu v-a sunat ministrul Muncii sau alți secretari de stat?
Dragoș Pîslaru: Nu, cu reprezentanța de la Bruxelles mai discut din când în când, dar nu am avut o dezbatere pe acest subiect.

Europa Liberă: Dacă Directiva va fi adoptată până în vară, când ar trebui să își facă simit efectele?
Dragoș Pîslaru: Ar trebui în iunie să existe voturile celor două instituții - PE și Consiliul UE - care să transforme acordul provizoriu în unul final. Dacă acest lucru se întâmplă un element de negociere este perioada de transpunere, nu poate depăși 2 ani, dar există și posibilitatea să se spun că că acordul se implementează imediat după adoptare.

Economist, fost ministru al Muncii

De profesie economist, Dragoș Pîslaru a condus de-a lungul timpului mai mult think-thankuri de profil, iar timp de aproape un an a fost ministru al Muncii în cabinetul Cioloș. Din 2019 este europarlamentar, ales de pe listele USR-Plus, iar din acest an a fost desemnat președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă din Parlamentul European.

România, la coada topului european de salarii. Stăm mai bine cu puterea de cumpărare

În România salariul minim brut a crescut de la 1 ianuarie de la 2.300 de lei la 2.550 de lei (firma plătește în total puțin peste 2.600 de lei), ceea ce înseamnă că angajatul câștigă în mână 1.524 de lei net, față de 1.386 de lei până la finalul anului trecut.

Potrivit Barometrului Eurostat din ianuarie 2022, România are al treilea cel mai mic salariu minim brut (515 euro) din rândul celor 21 de state membre UE care au în legislație acest tip de salariu. Mai jos sunt doar Letonia (500) și Bulgaria (322).

Șase state au un salariu minim de peste 1.500 de euro, în frunte cu Luxemburg (2.257 de euro).

Nivelul salariilor minime brute în 21 de state UE, la 1 ianuarie 2022, conform Barometrului Eurostat. Acesta este publicat o dată la 6 luni.

România stătea mai bine însă la capitolul putere de cumpărare standard (PPS), care ponderează nivelul salariilor minime cu prețurile. În funcție de acest raport, România este la mijlocul clasamentului, depășind țări precum Portugalia, Grecia sau Cehia.

Situația puterii de cumpărare în 21 de țări UE, la 1 ianuarie 2022, conform Eurostat. Barometrul este publicat o dată la 6 luni.

România se află între țările care au crescut cel mai mult procentual nivelul salariului minim în 2022, cu peste 10%, fiind depășită doar de Ungaria (aproape 20%), Lituania și Estonia.

De precizat că între timp inflația în România a depășit pragul de 10%, de 2 ori mai mult decât nivelul luat în calcul de Ministerul Muncii în momentul calculării ratei de majorare a salariului minim pentru anul în curs.

Salariul minim ar trebui să fie jumătate din cel mediu

Conform Directivei europene în pregătire, nivelul salariul minim din fiecare țară ar trebui să reprezinte jumătate din cel mediu.

În acest moment în România nu este îndeplinit acest criteriu, în condițiile în care anul trecut salariul mediu net a sărit de 3.500 de lei. potrivit un calcul al zf.ro.

Salariul mediu pe economie a sărit de 3.500 de lei în 2021, iar cele mai mari venituri sunt în IT, unde un salariu mediu este de 8.600 de lei net, de peste 2 ori mai mult decât salariul mediu, conform analizei zf.ro, bazată pe date INS. O altă analiză indica salarii medii de 1.500 de euro net în IT, comparativ cu doar 380 de euro în industria textilă.