În vreme ce președintele Klaus Iohannis și lidera PSD, Viorica Dăncilă, nu au strategii clare despre vecinătatea estică a României și despre cum ar trebui să convingă NATO să apere coasta Mării Negre, peste 10 nave de război rusești au plecat marți dimineață din Sevastopol și Novorossiysk, cele mai mari porturi militare ale acestei mări, într-un nou exercițiu de intimidare a statelor riverane incomode.
Militarii flotei ruse vor simula căutarea şi distrugerea unor submarine aparţinând adversarilor, precum și lovirea unor puncte de comandă amplasate pe coastă, cum ar fi, de pildă, principalele porturi ale NATO din România sau Bulgaria, fiindcă Turcia a dezvoltat, între timp, o relație specială cu Rusia, de la care a cumpărat echipamente militare sofisticate.
Klaus Iohannis nu are nicio idee despre ce ar trebui să facă România pentru a se opune avansului Rusiei, dar recunoaște că relația cu Moscova este „foarte complicată”, fiindcă Rusia încearcă să-și recâștige sferele de influență. Președintele român crede că e suficient ca România să „împărtășească” problemele de securitate cu NATO și pe cele comerciale cu UE.
Fostul comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR), generalul Ben Hodges, știe însă ce-ar trebui să facă România pentru a-și asigura coasta: „Este necesară o discuţie în cadrul Alianţei, care să ducă la formarea unei idei clare că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică”.
În viziunea generalului american, Marea Neagră „va fi cel mai probabil” scena unui viitor conflict, „ruşii pot perturba navigaţia, pot crea probleme României în perimetrul zonelor ei economice exclusive, unde sunt resurse energetice și pot bloca accesul în Odesa, oraş-port în sudul Ucrainei.
Dacă ar fi interesați, președintele român și fosta prim-ministră, angajați în cursa pentru fotoliul Cotroceni, ar putea afla că Rusia controlează de la Sevastopol, cel mai important port militar rusesc din Marea Neagră, prin diverse tipuri de armament, 97% din coasta mării.
Pasiunea celor doi pentru geografie este restrânsă, în vreme ce Iohannis are totuși cunoștințe de bază, Dăncilă încurcă nu doar capitalele lumii, ci și județele României. În plus, fosta prim-ministră este de mai bine de un an vedeta Sputnik, site-ul rus de propagandă, care o laudă și îi dedică articole întregi. Are și de ce, fiindcă, în 2015, pe vremea când era eurodeputată a votat, în favoarea intereselor Moscovei, susținând un amendament prin care i se cerea UE să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei
Explicând acest vot, Viorica Dăncilă a declarat la conferința de presă de marți că a fost o decizie politică a grupului politic din care face parte PSD. Au votat atunci mulți socialiști europeni, dar amendamentul a fost susținut puternic de grupul naționaliștilor, care la Strasbourg și la Bruxelles își spun suveraniști. Totuși, lidera social-democrată a vorbit acum despre faptul că sancțiunile „trebuie aplicate până când Rusia își va îndeplini obligațiile față de UE”.
În martie 2014, Uniunea Europeană a adoptat o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei, ca urmare a intervențiilor militare în Estul Ucrainei și după anexarea ilegală a Crimeii.
China, Iohannis vrea o relație profitabilă
Spre deosebire de PSD, care în mod tradițional a încercat să conserve axa politică București-Beijing din perioada comunistă, dar care n-a obținut niciun fel de profit economic până acum, Klaus Iohannis gândește relația româno-chineză doar pe baze pragmatice: „cu China putem avea schimburi economice, dar nu ne considerăm parte din spațiul de valori promovat de ei, nu avem obligații provenite din istorie față de ei”.
Klaus Iohannis este un atlantist convins, după cum rezultă din toate acțiunile lui de până acum. Contracandidata lui a preferat însă, în perioada în care a condus guvernul, să dezvolte relațiile cu state arabe și să se apropie de China. Mai mult, a bătut în cuie în luna mai un angajament mai vechi: Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, deţinut de stat, şi China General Nuclear Power Corporation au semnat Acordul Investitorilor în formă preliminară pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4, un proiect evaluat la 6-7 miliarde de euro.
Președintele Klaus Iohannis nu s-a arătat deranjat până acum de această afacere pusă la cale încă de pe vremea guvernului Ponta, în 2015, dar la dezbaterea de marți a promis că va analiza în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) acest accord pentru a fi „garantată securitatea națională”.
De partea ei, Dăncilă a fost mai laconică, „trebuie să avem o relație corectă cu China”, dar în fapte mult mai generoasă, dacă ținem cont că fosta prim-ministră și PSD au amânat cât au putut transpunerea în legislație a Memorandumului privind echipamentele 5G, încheiat între România și Statele Unite. O amânare care ar fi putut fi favorabilă Chinei, pentru că singurul semn de întrebare legat de punerea în practică a Memorandumului era dacă legislația autohtonă va permite companiei chineze Huawei să vândă echipamente 5G și servicii operatorilor locali şi dacă echipamentele deja instalate vor fi păstrate sau nu în cadrul reţelelor deja construite.