Știri

Lista candidaților înscriși la șefia parchetelor din România. Ce funcții vizează procurorul general și șeful DNA

Alex Florența și Marius Voineag, procurorul general al României, și Marius Voineag, procurorul-șef al DNA.

Pe scurt

  • Luni, la ora 12:00, a expirat termenul limită până la care procurorii își pot depune candidatura pentru funcțiile de conducere ale marilor parchete din România.
  • Sunt scoase la concurs funcțiile de conducere din: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
  • Candidaturile au putut fi depuse timp de o lună la Ministerul Justiției.

Actualizare 13:00 - Ministerul Justiției a depus lista candidaților pentru șefia celor trei mari parchete

Actualul procuror general al României, Alex Florența, candidează pentru a obține un loc de procuror-şef adjunct la DIICOT.

Marius Voineag, actualul șef al DNA, s-a înscris să devină adjunct al procurorului general.

La șefia DIICOT, actuala șefă a instituția, Alina Albu, vrea un nou mandat și se numără printre cei cinci candidați.

Lista candidaților înscriși pentru funcțiile de conducere ale Parchetului General, DNA și DIICOT

Parchetul General

Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au înscris:

  • Cristina Chiriac, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;
  • Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înscris:

  • Marius Voineag, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Direcţia Naţională Anticorupţie

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au înscris:

  • Tatiana Toader, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
  • Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
  • Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au înscris:

  • Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secţia de urmărire penală;
  • Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
  • Marius-Ionel Ştefan, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris:

  • Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;
  • Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;
  • Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
  • Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
  • Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris:

  • Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
  • Alex-Florin Florența, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • Claudia-Ionela Curelaru, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
  • Gill-Julien Grigore-Iacboci, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
  • Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Sursa: comunicat Ministerul Justiției

Știrea inițială:

Ministerul Justiției a declanșat procedura de selecție pentru funcțiile de procuror general al României, procuror-șef al Direcția Națională Anticorupție și procuror-șef al Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. pe 8 ianuarie.

În prezent, funcțiile sunt ocupate de: Alex Florența, procurorul general al României; Marius Voinea, procurorul-șef al DNA; Alina Albu, procuror-șef al DIICOT.

Ministerul a inițiat atunci și procedura de selecție pentru a fi propuși adjuncții celor trei șefi de mari parchete:

  • un adjunct al procurorului general;
  • doi adjuncți ai procurorului-șef al DNA;
  • doi adjuncți ai procurorului-șef al DIICOT;

După expirarea termenului limită, la ora 12:00, de depunere a cererilor de participare la selecție și a tuturor documentelor necesare, Ministerul Justiției va publica până pe 16 februarie lista procurorilor care îndeplinesc condițiile de participare.

Informațiile privind candidații înscriși vor fi făcute publice după ora 12:00, a spus ministrul Justiției, Radu Marinescu.

„Președintele României este decidentul în această situație. Ministrul Justiției are rolul de evaluare, de formulare a unei propuneri. Există un filtru important al Secției de Procurori din cadrul CSM și există decizia finală a domnului președinte. Avem comunicare și cooperare instituțională cu Administrația Prezidențială”, a spus ministrul Justiției, Radu Marinescu, luni, la Digi24.

Radu Marinescu, ministrul Justiției.

În perioada 23-26 februarie, procurorii înscriși în procedura de selecție vor susține un interviu în fața ministrului Justiției și a comisiei de evaluare. Acesta va consta în prezentarea proiectului de candidatură, verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, precum și evaluarea modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției vizate.

Conform procedurii anunțate de Ministerul Justiției, rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie.

Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi înaintate Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru emiterea unui aviz consultativ motivat, urmând ca președintele României să fie cel care semnează decretele de intrare în funcție.

Funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte și cea de procuror-șef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT - de la 14 aprilie. Mandatele adjuncților pentru cele trei funcții expiră pe 29 iunie.

Îți mai recomandăm Justiție, dar cu cine? Cum sunt condamnate instanțele și parchetele din România să funcționeze cu personal insuficient

Potrivit legii, pot fi numiți în funcțiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecție procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător.

De asemenea, nu pot fi numiți procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Selecție în mijlocul discuțiilor cu privire la controlul Justiției

Procedura de selecție a Ministrului Justiției vine în contextul în care voci din sistemul judiciar acuză presiuni legate de controlul magistraților.

Mai mulți actuali și foști magistrați semnalau public, într-un documentar publicat de Recorder la finalul anului trecut, probleme grave la Curtea de Apel București: dosare importante de corupție s-au prescris din cauza schimbărilor repetate ale completurilor de judecată.

Principalele idei din documentarul Recorder

  • Documentarul publicat de Recorder chiar de Ziua Internațională Anticorupție prezintă metodele prin care instituțiile din domeniu, și chiar Justiția însăși, ar fi controlate în interes propriu și al politicului de „o grupare” din conducerea sistemului.
  • Jurnaliștii Recorder menționează mai multe cazuri de corupție care s-au încheiat fără găsirea vinovaților, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința prescripției.
  • Iar aceasta nu ar fi fost singura metodă pentru ca dosare de corupție – aproximativ 10.000 în ultimii ani, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA – să fie prescrise.
  • Astfel, în cazul judecătorilor, o metodă de tergiversare pentru ca infracțiunile să ajungă la prescriere este schimbarea componenței unui complet de judecată. Uneori chiar înainte de a pronunța sentința.
  • În unele cazuri, magistrații ar fi fost mutați fără o explicație, de la o judecătorie la alta, în timpul proceselor. Efectul: dosarul a fost rejudecat de la zero.
  • Această metodă ar fi aplicată atunci când judecătorul nu a vrut să accepte sentința care ar fi fost dictată de superiori în dosarul pe care îl judeca, spun cei din sistem care au vorbit cu ziariștii de la Recorder.
  • Conform documentarului, magistrații spun un singur nume atunci când vine vorba de cei din conducerea grupării care controlează Justiția: Lia Savonea, șefa Curții Supreme. Aceasta neagă acuzațiile și spune, la rândul său, că e vorba despre o „campanie de delegitimizare a unor lideri ai justiției”.
  • La nivelul procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție, în cazurile prezentate de Recorder, controlul ar fi fost realizat printr-o implicare directă a șefului DNA, Marius Voineag, și o „chestionare” repetată asupra activității din anumite dosare.
  • Totodată, documentarul menționează controlul asupra magistraților prin Inspecția Judiciară, care este văzută de vorbitori ca „un factor de constrângere”.
  • În documentarul Recorder, cei intervievați au ridicat și problema corupției din rândul magistraților. Astfel, datele citate arată că, în urma modificărilor legislative, a fost trimis în judecată un singur magistrat în ultimii șase ani.

La începutul lunii februarie, Inspecția Judiciară a respins acuzațiile din documentarul „Justiție capturată” și a spus că nu a găsit vreo neregulă la Curtea de Apel București, iar cu privire la prescrierea dosarelor spune că a fost vorba de „o coincidență temporală”.

Îți mai recomandăm Inspecția Judiciară, după documentarul Recorder: Nu au fost găsite nereguli la Curtea de Apel București. Prescrierea dosarelor, coincidență

Raportul Inspecției Judiciare a fost respins de Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii.

Ea cataloghează raportul drept nelegal, incomplet și manipulator.

„Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care pare să-l fi întocmit singur”, spune fosta judecătoare.

Îți mai recomandăm O fostă membră a CSM contestă raportul Inspecției Judiciare, care nu a găsit neregulile semnalate de Recorder: „Documentul e nelegal”

De asemenea, Europa Liberă a arătat recent cum ar avea loc controlul judecătorilor prin delegări. Aproximativ două treimi din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii.

Astfel, din 657 funcții de conducere pentru judecătorii, tribunale și curți de apel (președinte, vicepreședinte, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare (65,44%).

În plus, oameni fără experiență sunt acuzați că ajung să conducă instituții importante din sistemul judiciar. Este cazul Tribunalului București.

„Orice președinte care ajunge președinte nu are experiența funcției. Există o primă zi a funcției de președinte”, a răspuns președintele CSM cu privire la această situație.

Îți mai recomandăm Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii

Problema delegărilor a apărut în ultimii ani, după două modificări ale legilor justiției.

Astfel, în doar opt ani după modificarea legilor justiției, numărul total al funcțiilor de conducere ocupate prin delegare în instanțele de judecată a crescut de peste trei ori.

În decembrie 2017, doar 19% din șefii din judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din Romania erau numiți prin delegare. Procentul a crescut până la 43% în 2023 și a ajuns – în 2026 – la 66%.

Practic, doi din trei șefi din instanțele românești nu au câștigat funcția ca urmare a unui concurs.

Îți mai recomandăm Infografice | Delegatocrația. Cum au ajuns instanțele din România să fie conduse de oameni puși, nu aleși prin concurs

Totodată, concursurile de la conducerea marilor parchete au loc și în contextul în care ministrul Justiției, Radu Marinescu, a fost acuzat recent de plagiat.

O analiză publicată de PressOne la începutul lunii ianuarie arată că peste 56% din lucrarea de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, conține texte preluate din alte surse, fără respectarea regulilor academice.

Astfel, aproximativ 140 de pagini din totalul de 247 ale tezei intitulate „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” ar conține texte plagiate.

În replică, Marinescu a declarat atunci că nu consideră că a plagiat şi că şi-a elaborat teza de doctorat „în conformitate cu normele timpului şi sub coordonarea unui profesor academician reputat”.

Radu Marinescu a obținut titlul de doctor în Drept în anul 2009, la Universitatea din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.

Îți mai recomandăm PressOne: Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a plagiat peste 55% din lucrarea sa de doctorat. PSD îl susține pe Marinescu „fără rezerve”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.