Cel mai mare partid european relansează lupta pentru democrație de la București. Ursula von der Leyen vrea un nou mandat la cârma UE

Congresul PPE din București se va axa pe alegerea candidatului principal în alegerile europene – mai exact, oficializarea candidaturii pentru încă un mandat la șefia Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen – și pe dezvăluirea manifestului electoral pentru alegerile pentru Parlamentul European.

Alegerile europarlamentare sunt programate între 6 și 9 iunie 2024 în toate cele 27 de țări membre. În România vor avea loc doar pe 9 iunie, duminică.

„Congresul reprezintă un moment de unitate, reflecție și inspirație, permițându-ne să sărbătorim realizările și să abordăm provocări precum războiul Rusiei în Ucraina, creșterea costului vieții și amenințările reprezentate de populism și extremism”, prefațează Partidul Popularilor Europeni congresul său de la București.

„Punem accentul pe împuternicirea cetățenilor Europei, pe păstrarea valorilor noastre adânc înrădăcinate și pe protejarea Uniunii împotriva amenințărilor interne și externe”, se mai arată în descrierea evenimentului.

Ursula von der Leyen, al doilea mandat la șefia Comisiei Europene

O decizie importantă, dar deja previzibilă de la o vreme încoace, pe care PPE o va lua la congresul său de la București va fi desemnarea Ursulei von der Leyen pe poziția de spitzenkandidat a formațiunii europene în alegerile din iunie.

De altfel, Ursula von der Leyen are șanse mari să rămână la cârma Uniunii Europene, fiind mai bine cotată în sondajele de opinie decât Nicolas Schmit, candidatul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), al doilea cel mai mare partid la nivel european.

Marți seară, adunarea politică a PPE a validat înscrierea Ursulei von der Leyen în competiţia pentru desemnarea candidatului partidului la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Ea a fost singurul candidat înscris în cursa internă a popularilor europeni.

Urmează ca pe 7 martie, în ultima zi a congresului organizat la Romexpo în nordul Capitalei, nominalizarea acesteia să fie supusă la vot – o procedură văzută deja ca o formalitate.

Împotriva populiștilor și extremiștilor. Cu cine?

PPE este cel mai important partid din Parlamentul European, dar socialiștii (PES) și cei de la grupul Renew au o prezență numeroasă în legislativul continentului.

Însă, alegerile europarlamentare din iunie riscă să aducă la Bruxelles o prezență mai mare a partidelor extremiste și populiste.

PNL, partidul din România care face parte din PPE, a anunţat că la congresul de la București va fi aprobată strategia de campanie a popularilor europeni şi planul electoral.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marți că „semnul sub care se desfăşoară acest congres este unul al unităţii, al solidarităţii şi al deciziilor pe care trebuie să le luăm pentru cetăţenii României, pentru tot ceea ce înseamnă siguranţa şi securitatea în perioada următoare, şi pe termen lung”.

Ciucă a adăugat că dezideratele Congresului PPE se referă la trei chestiuni foarte importante:

• modul în care PPE va reuşi să ia decizii pentru a susţine cetăţenii UE, inclusiv cei români;
• modul în care sunt păstrate valorile politicilor de centru dreapta;
• asigurarea securității interne şi externe a UE şi a fiecărei ţări în parte.
  

Pe de altă parte, președintele PPE, Manfred Weber, a vorbit în aceeași conferință de presă de marți despre candidații români pe care PNL – în alianță cu PSD – vrea să-i trimită în funcțiile importante de la Bruxelles.

Weber a transmis că România trebuie să trimită oameni competenţi în Parlamentul European și că alegătorii români vor decide pe 9 iunie dacă vor avea „o echipă puternică în Bruxelles” sau „îşi vor irosi voturile pe extremişti”.

Numai că numele pe care PNL vrea să le trimită în Parlamentul European nu sunt cunoscute public nici măcar în ajunul Congresului PPE.

Cu toate acestea, liderul PNL Nicolae Ciucă a apărat coaliția făcută cu PSD – care la nivel european face parte din altă familie politică.

„Am discutat despre această nevoie de asumare a a responsabilităţii între două partide din familii politice diferite, pentrru a putea să asigurăm stabilitatea şi guvernarea ţării într-un context de securitate, economic şi cu toate crizele pe care nu vreau să le mai repet acum şi dumnealui şi ceilalţi lideri europeni au înţeles demersul nostru”, a declarat Nicolae Ciucă despre decizia coaliţiei PSD-PNL de a merge pe listă comună la alegerile europarlamentare din acest an.

În plus, Ciucă a susținut că „sunt ţări care au încercat să urmeze modelul nostru, după alegerile care au avut loc în ţările respective”.

„De altfel, la nivelul Parlamentului European, majoritatea este creată de către PPE împreună cu S&D, cu Renew”, a completat el.

„Avem nevoie, în acest context în care populiştii şi extremiştii au avut o creştere semnificativă, să putem să generăm şi să recâştigăm încrederea cetăţenilor pentru tot ceea ce înseamnă politica de centru”, a spus președintele PNL.

Negocierea pentru Schengen

De asemenea, Nicolae Ciucă a anunțat că în documentul final al Congresului PPE de la Bucureşti se va solicita ca România să devină membru cu drepturi depline a spaţiului Schengen din acest an.

Asta presupune aderarea și cu frontiera terestră, nu doar cu cea aeriană și maritimă, care va avea loc la finalul acestei luni.

„Nu va fi vorba doar despre o declaraţie prietenoasă ci va fi o cuprindere în documentul final al Congresului, prin care se solicită ca România să devină membru cu drepturi depline, respectiv şi cu frontiera terestră, a spaţiului Schengen”, a spus președintele PNL, precizând că România îndeplinește de mulți ani toate condițiile tehnice.

„Vom face în aşa fel încât, pe baza acestor discuţii, vom discuta cu toţi liderii europeni prezenţi aici, vom avea o decizie în documentul final al Congresului şi vom vedea cum vor vota colegii noştri din Austria. Şi desigur vom veni cu toate argumentele ca să îşi aschimbe decizia”, a spus Ciucă.

Preşedintele PNL a mai spus că în acest moment nu există o întâlnire bilaterală stabilită cu cancelarul austriac Karl Nehammer, care va fi prezent la congres.

Negocierile lui Klaus Iohannis

Într-un mesaj transmis pe Facebook înainte să înceapă congresul dreptei europene, președintele Român Klaus Iohannis a spus „este esențial ca în Europa să câștige din nou democrația, iar mișcările care se bazează doar pe nostalgia trecutului și oferă false soluții pentru oameni să nu se consolideze”.

„Sunt convins că discuțiile și dezbaterile de la București vor contura o viziune solidă pentru viitorul Europei, care va răspunde așteptărilor cetățenilor noștri pentru un trai mai bun, în siguranță și prosperitate”, a adăugat el.

Dincolo de cursa electorală de peste câteva luni, Klaus Iohannis este conștient că în viitorul apropiat va rămâne fără jobul de președinte al României și va avea ocazia să discute cu o bună parte dintre liderii europeni, față în față, o viitoare funcție externă - fie la UE, fie la NATO.

Recent, România și-a anunțat aliații din NATO că președintele Klaus Iohannis vrea să ocupe postul de secretar general, după expirarea mandatului lui Jens Stoltenberg.

Însă, în trecut, numele președintelui român a fost vehiculat și pentru o funcție de înalt demnitar la Bruxelles.

Klaus Iohannis are acum o șansă importantă să negocieze funcția pe care o dorește cu adevărat. Rămâne de văzut ce va obține de la familia sa europeană.

Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a declarat marţi că președintele Iohannis „poate aspira la oricare dintre funcţiile importante din UE”.

„Are experienţa, expertiza politică şi este respectat de liderii din UE astfel încât în orice moment poate fi un candidat şi un lider al uneia dintre instituţiile din Uniunea Europeană sau în cazul NATO, al unei instituţii internaţionale”, a declarat europarlamentarul PNL.

Articol scris cu sprijinul relatărilor News.ro și Agerpres.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.