Ex-ministru român al Apărării: Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu

Vasile Dincu, despre amenințările Rusiei la adresa Republicii Moldova

Vasile Dîncu susține că declarațiile președintei Maia Sandu ar fi o încercare de recâștigare a simpatiei publice pentru partidul pro-european care o susține, și nu rezultatul unei încercări a Moscovei de a prelua puterea de la Chișinău, prin interpuși. Puteți urmări interviul integral, mâine, la ora 11.00.

Președinte al Consiliului Național al PSD, partid ce urmează să preia Palatul Victoria în primăvară, fostul ministru a părăsit Ministerul Apărării în octombrie 2022. El a demisionat după neînțelegeri cu președintele Klaus Iohannis și în toiul pregătirilor diplomatice pentru desfășurarea ministerialei NATO din 30 noiembrie - 1 decembrie de anul trecut, de la București.

Vasile Dîncu se afla la cârma Ministerului român al Apărării în momentul invadării Ucrainei de către armata rusă. Românii ar trebui să se obișnuiască cu ideea de a fi vecini cu Federația Rusă, sugera el la câteva săptămâni de la declanșararea „operațiunii speciale” din Ucraina la ordinul lui Vladimir Putin, când trupele ruse bombardau inclusiv Insula Șerpilor aflată la circa 50km de România.

„Practic, sigur că Rusia va fi mai aproape, dar va fi mai aproape de o graniță NATO. Nu va fi România singură care să gestioneze această apropiere a Rusiei. Va fi tratat internațional și NATO are o forță care poate descuraja orice formă de amenințare. Vom învăța să trăim cu rușii la graniță, dar vom fi sprijiniți pentru asta dacă va fi cazul”, a declarat ministrul Apărării, la Radio România Actualități.

Ulterior, pe 30 martie, într-un interviu pentru Europa Liberă, Vasile Dîncu minimaliza criticile la adresa atitudinii rezervate a României în direcția susținerii Ucrainei, dând de înțeles că ar fi mai degrabă o chestiune de comunicare.

„Cred că nu de multe ori în istorie am nimerit direcția spre care merge istoria. De data asta, am nimerit-o perfect. Poate că autoritățile nu arată destul, nu fac destul spectacol din acest lucru, cum se întâmplă în alte țări. Noi am ales această conduită, să nu facem prea mult spectacol din sprijinul pe care autoritățile îl dau, din participarea noastră la această schimbare de lume”, explica el atunci.

De această dată, în chiar ziua în care șefa administrației de la Chișinău, Maia Sandu, acuză Moscova de o tentativă de lovitură de stat, inclusiv prin luare de ostatici, fostul oficial român, Vasile Dîncu susține că afirmațiile acesteia ar fi menite să recâștige încrederea alegătorilor moldoveni în principala formațiune aflată la guvernare.

El spune că Republica Moldova este un stat aflat în dificultate, care a pierdut în ultimii ani 40% din populația activă, prin migrație, iar partidul pe care îl reprezintă Maia Sandu, PAS, nu stă foarte bine în sondaje.

„PAS a pierdut foarte mult în ultima perioadă prin suprapunerea crizelor și cred că se încearcă în Republica Moldova, în acest moment, o revigorare a simpatiei politice pentru partidul proeuropean al Maiei Sandu, pentru echipa ei”, susține fostul ministru al Apărării.

Întrebat cum vede declarațiile concrete făcute de președinta Republicii Moldova, care vorbește de o lovitură de stat orchestrată de Rusia în țara sa, Vasile Dîncu nu crede că ar fi vorba de un pericol iminent din partea Rusiei. Și aceasta, în ciuda declarațiilor belicoase ale Moscovei împotriva Republicii Moldova.

El susține că, de fapt, Rusia nu ar avea nevoie de o lovitură de stat în Republica Moldova tocmai pentru că influența Kremlinului pe teritoriul țării este foarte mare.

În schimb, înlocuirea premierului de la Chișinău, Natalia Gavrilița - pe care Dîncu o numește „sacrificare” - cu un expert în securitate ar fi de natură tocmai a alimenta scenariul Chișinăului, spune fostul ministru.

„Influența Rusiei în Republica Moldova este foarte mare, este consistentă, și cred că nu au nevoie de lovituri de stat sau de alte elemente pentru asta. În schimb, cred că sacrificarea premierului Gavrilița și aducerea unui om apropiat mediilor de securitate este până la urmă o interpretare a următoarei partituri.”

În explicarea acestei „partituri”, fostul ministru PSD al Apărării spune că demisionara Natalia Gavrilița, deși om de business, cu experiență în organisme internaționale și apropiat de mediile economice agreate în Europa, nu a putut produce, în lipsa resurselor, efecte rapide și vizibile în dezvoltarea țării.

Pentru că nu a putut livra și satisface aceste așteptări, atunci Republica Moldova merge pe partitura securității, numind la conducerea guvernului un om din domeniul securității, spune Vasile Dîncu.

„Mai ales că avem și un pericol pe care ni l-au revelat vecinii noștri ucraineni, ne-au dat și date despre asta, și atunci punem un om puternic, care asigură securitatea mai degrabă decât dezvoltarea”, explică Vasile Dîncu pentru Europa Liberă.

„Eu cred că este un pariu pe care Maia Sandu îl face cu mediul politic de acolo, sper să câștige. Să sperăm că acest nou premier va reuși să relanseze cumva acțiunea guvernamentală proeuropeană a Maiei Sandu și Moldova să meargă în continuare pe traseul eruopean pe care a pornit și care ar fi într-adevăr salvarea pentru Republica Moldova. Dacă nu reușește cu această mișcare politică, atunci pentru Republica Moldova va fi un adevărat dezastru”.

Contextul declarațiilor fostului ministru al Apărării

Luni, președintele moldovean Maia Sandu a cerut Parlamentului să adopte în cel mai scurt timp proiectele de lege care vor oferi serviciilor de informații și procuraturii instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității.

Ea a dezvăluit existența unui plan al Moscovei care ar dori schimbarea puterii de la Chișinău și care ar pune „statul la dispoziția Rusiei”, a declarat președinta Maia Sandu.

Planul Kremlinului, interceptat de serviciile secrete ucrainene și transmis Chișinăului, ar presupune atacuri asupra instituțiilor de stat cu luări de ostatici, mascate sub așa-zise acțiuni de protest ale opoziției proruse, a dezvăluit liderul de peste Prut.

În acțiunile violente ar urma să fie implicați „diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil” și persoane din afara țării. De asemenea, ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în R. Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, ai Serbiei și din Muntenegru.

Maia Sandu a spus că aceste forțe ar urma să fie sprijinite de forțe din interiorul R. Moldova, cum ar fi Partidul Șor, veterani ai structurilor de forță și persoane cunoscute pentru legăturile lor cu oligarhul fugar Vlad Plahotniuc.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, într-un discurs susținut în fața Consiliului European, că țara sa a receptat un plan al Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova. Existența planului a fost confirmată de serviciile de informații din R.Moldova.

A doua zi, două rachete Kalibr au fost trimise în spațiul aerian al Republicii Moldova și la 35 de kilometri de România.

Tot luni, Olexei Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a declarat pe postul național de știri că grupurile de luptători ceceni, care luptă împotriva Ucrainei din 24 februarie, lucrează acum ca „lucrători de urgență” în Turcia și ar urma să fie dislocați în Moldova.

Acestor grupări, conduse de Ramzan Kadîrov, un apropiat al lui Vladimir Putin, le sunt atribuite cele mai mari atrocități comise asupra populației civile din Ucraina de la invazia rusească, din 24 februarie.