Comisia Europeană a anunțat pe 3 ianuarie că Borrell va călători în Ucraina între 4 și 6 ianuarie și că va vizita chiar „linia de contact” unde separatiștii susținuți de Rusia luptă cu forțele guvernamentale din estul Ucrainei înainte de a se întâlni cu oficialii de la Kiev.
Occidentul este îngrijorat de faptul că o acumulare de aproximativ 100.000 de militari ruși în apropierea granițelor Ucrainei ar putea fi pregătirea pentru o potențială invazie.
Oficialii SUA și ruși urmează să poarte discuții la Geneva în perioada 9-10 ianuarie cu privire la criză, după ce Moscova a cerut garanții de securitate juridice din partea Statelor Unite și a NATO.
Aceste discuții bilaterale vor fi urmate câteva zile mai târziu de întâlniri între Rusia și NATO și discuții separate în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Bruxelles-ul vrea să evite să fie lăsat în afara discuțiilor dintre Statele Unite și Rusia privind securitatea pe continent.
„UE trebuie să fie prezentă la aceste negocieri”, a spus Borrell într-un interviu pentru ziarul german Die Welt săptămâna trecută. „Nu vrem să fim spectatori care nu sunt implicați și peste capul cărora se iau decizii”.
Statele Unite au declarat că nu vor fi luate decizii cu privire la securitatea în regiune fără aliații săi europeni și Ucraina.
Rusia a cerut garanții că Ucraina și alte foste țări ex-sovietice nu vor adera la NATO și dorește o retragere a desfășurărilor militare ale alianței în Europa Centrală și de Est.
Occidentul a respins ultimatumurile Moscovei cu privire la alianța NATO și a amenințat Moscova cu sancțiuni severe și alte măsuri dacă va lansa o nouă invazie în Ucraina.
Între timp, Ucraina, Rusia, Germania și Franța urmează să se întâlnească pe 6 ianuarie la Moscova în așa-numitul format Normandia, a informat agenția de presă Interfax.
Cele patru națiuni încearcă să găsească o soluție politică la conflictul din estul Ucrainei, dar nu s-au întâlnit din 2019 în acest format.
Rusia și Ucraina se învinuiesc reciproc pentru nerespectarea angajamentelor asumate în temeiul acordurilor de la Minsk din 2014 și 2015 menite să pună capăt războiului, care a ucis peste 13.200 de oameni din 2014.
